Personalități marcante

Ion Ababii

Academician, doctor, conferențiar universitar.

Data şi locul naşterii:
Născut la 11 februarie 1944, satul Ochiul Alb, raionul Drochia.
Studii:
1966 Absolveşte Universitatea de Stat de Medicină şi Farmaciei Nicolae Testimiţeanu;
decembrie 1969 a fost înmatriculat la aspirantura Institutului de Stat de Medicinã din Chişinău, specialitatea otorinolaringologie;
1971-1972 studiile la clinica de otorinolaringologie pediatricã a Institutului de Cercetări ştiinţifice în Otorinolaringologie din Moscova;
1983-1985 Post-doctorant la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Otorinolaringologiei din Moscova;
Grade şi titluri ştiinţifice:
1983-1985 Doctor habilitat, specialitatea Otorinolaringologie la Institutul de Cercetări Ştiinţifice din Moscova;
1989 – Profesor universitar;
Martie 1993 – Membru corespondent al AŞM;
Membru titular al AŞM;
Specialist principal al Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova;
Preşedinte al Societăţii ştiinţifico-practice a otorinolaringologilor din Moldova;
Membru al Prezidiului Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova;
1997 – Membru al Academiei Internaţionale de Medicină „Albert Schweitzer” din Varşovia, Polonia, iar din anul 2000 – academician.
Experienţă managerială:
1973-1985 asistent la Catedra Otorinolaringologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmaciei Nicolae Testimiţeanu;
1985 Conferenţiar la Catedra Otorinolaringologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmaciei Nicolae Testimiţeanu;
1988 Şef al Catedrei de Otorinolaringologie;
1989-1994 Prorector al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmaciei Nicolae Testimiţeanu în probleme de activitate clinică;
Decembrie 1994 – rector al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmaciei Nicolae Testimiţeanu;
8 noiembrie 2005 – 31 martie 2008 a fost numit în funcţia de ministru al Sănătăţii şi Protecţiei Sociale;
Distinctii, Premii şi Titluri Onorifice:
Membru de Onoare al Academiilor de Ştiinţe din Polonia, Finlanda şi SUA
Membru al Academiei ORL – BMF din Rusia;
Ordinul Дружба народов;
Diplomă de Onoare a Guvernului Republicii Kazahstan;
Premiant al EREN URSS;
2007 – Premiant INFOINVENT Chişinău, Moldova;
2007 – Premiant Ecoinvent Iaşi, România;
2007 – Premiant Мiжнародний салон винакодив та нових технологiй „Новий час” Sevastopol, Ucraina.
21-24 mai 2008 – Premiant Ecoinvent, Iaşi, România, ( 2 medalii de argint).
04 iulie 2008 – Premiant (medalie aur) Inventica, Bucureşti, Romania;
2008 – Premiant (medalia de aur) Мiжнародний салон винакодив та нових технологiй „Новий час” Sevastopol, Ucraina;
3 aprilie 2009 – Diplome Salon international des inventions Geneve;
01-05 April 2009 – Diplome Salon International des Inventions des Techniques et Products Nouveaux, Geneve;
2009 – Diplomă de excelenţă şi Medalia de Aur, Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii, ediţia a VII-a, Cluj-Napoca.
Septembrie 2011 – VII International Salon of Inventions and New Technologies „New Time”, Sevastopol, Ucraina, medalia de aur pentru „Stem Cells Grafts for Tissue Regeneration”;
Mai 2011 – „Euroinvent 2011”, Iaşi, România – medalie de aur.
Bibliografie selectivă:
Ababii, Ion. Otorinolaringologie: (pentru medicii de familie) / Ion Ababii, Vladimir Popa. – Ch., 2002. – 234 p.
Otorinolaringologie: vademecum clinic / Ion Ababii, Vladimir Popa, Ion Antohii. – Ch., 2000. – 280 p.
Papilomatoza recidivantă a laringelui la copii (etiopatogenie, diagnostic, tratament): îndrumări metodice / I. Ababii, B. Topor, V. Popa. – Ch., 1996. – 19 p.
Ababii, Ion. Farmacoterapia contemporană a alergozelor în otorinolaringologia pediatrică / Ion Ababii, Mihail Maniuc // Buletinul de perinatologie. – 2000. – Nr. 3. – P. 30-33.
Ababii, Ion. Imunoterapia în otorinolaringologia pediatrică / Ion Ababii // Buletinul de perinatologie. – 2000. – Nr. 4. – P. 40-44.
Ababii, Ion. Metoda de perforare a lobului pavilionului urechii / I. Ababii, A. Gagauz // Buletinul oficial de proprietate industrială. – 1997. – Nr. 2. – P. 14-15.
Ababii, Ion. Plastia sinusurilor maxilare cu osteomatrex forte / Ion Ababii // Intelectus. – 1996. – Nr. 3. – P. 44-46.
Ababii Ion // Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. – 50. – Ch., 1996. – P. 133-134.
Grossu, Iulian. Ababii Ion // Iulian Grossu. – Ch.: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţeanu”. – P. 320-321.
Rusu, Tudor. Spirit nou, primenitor [Ion Ababii 50 de ani] // Farmacia Moldovei. – 1995. – Nr. 5. – P. 1-4.

Andrieș Andrei

Academician

Andrei Andries, academician
Data și locul nașterii: 24 octombrie 1933, Chișinău, Republica Moldova
Adresă oficială, fax și numărul de telefon: Academia de Științe a Republicii Moldova, Asociația Obștească RENAM
Bd. Stefan cel Mare, 1, MD-2001 Chișinău, Republica Moldova
Tel:. +37322 73 98 05
Fax: +37322 28 80 06
E-mail: Andries@renam.md
Studii :
Academician, Dr. habilitat, profesor de fizică și Științe Matematice;
A absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1956, Facultatea de Fizică și Matematică
Carieră :
1951-1956 - student la Universitatea de Stat din Moldova;
1956-1967 - Profesor de fizică într-o școală secundară;
1957-1959 - Laboratorul-asistent și asistent la Catedra de Fizica de la Chișinău, Institutul Agricol;
1959-1962 - student la post-universitare de la St-Petersburg Institutul fizico-tehnic;
1962-1964 - colaborator științific la Institutul de Matematică și Fizică al Academiei de Științe a Republicii Moldova;
1964-1971 - Secretar învățat al Prezidiului AȘM;
1971-prezent - Șef laborator de la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM;
1978-prezent - Membru al Prezidiului AȘM;
1984-1989 - Secretar General învățat al AȘM;
1989-prezent - Președinte al Academiei de Științe a Moldovei;
1993-prezent - Director al Centrului de Optoelectronică al Institutului de Fizică Aplicată;
1999-prezent - Asociația Obștească RENAM Co-președinte;
Specializarea:
domeniu principal: Fizica non-cristaline semiconductori, optoelectronică;
alte domenii: de înregistrare optică de informații, celule fotovoltaice;
Interesele de cercetare actuale: semiconductori vitros calcogenic ar fi mass-media de înregistrare optică, optica non-liniare, dispozitive optoelectronice, celule fotovoltaice
Publicațiile recente:
1. M. Popescu, A. Andriesh, V.Ciumas, M.Iovu, S. Sutov, D. Tiuleanu. Fizica de sticle calcogenice. I. E. P. Stiinta - Chișinău, 1996, 486 pag.
2. A. Andriesh. " Fotoinduse Fenomene în calcogenice Glass Semiconductors. Fizica si aplicatii de non - cristalin Semiconductors in Optoelectronica ", Ed. de A. Andriesh și M. Bertolotti 1997, Kluwer Publishers, NATO ASI Series. 3. Tehnologie de mare, V. 36, p.17 - 30 .
3. A. M. Andriesh, S. A. Malkov, M. S. Iovu "Depunerea de Culisele filmelor subtiri prin impulsuri ablatie fascicul de electroni", Idem, p. 452.
4. A. Andriesh, I. Culeac, V.Abashkin, V.Binchevici. Senzor de fibra optica Displasement cu o configurație modificată. J. de Optoelectronica, 1997, 5(1), p.129-134.
Pe ansamblu aproximativ 400 de publicații.
Bibliofrafia:

Fizica si Tehnologiile Moderne, vol. 1, nr. 3, 2003.
A. Buzdugan. M. lovu. Bibliografia acad. Andrei Andrieş. Chişi­nău, 2003.
Membrii Academiei de Stiinte a Moldovei, Dictionar 1967-2006, Stiinta, 2006, pp. 13-15

Andrunachievici Vladimir

Mare Magistru al Algebrei, exponent destoinic al Templului Ştiinţei şi Cavaler al celei mai înalte distincţii de stat – „Ordinul Republicii.”

Născut la 3 apr. 1917 în oraşul Petrograd, Rusia.
1917 familia Andrunachievici se strămută cu traiul în Chişinău.
1936 Vladimir Andrunachievici finisează gimnaziul „Alecu Russo” din Chişinău.
1936-1940 îşi face studiile la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
1940-1941 profesor de matematică la şcoala medie nr 13 „Serghei Lazo” din Chişinău.
1941 profesor de matematică la şcoala medie ”Revoluţia din Octombrie” şi la Institutul Feroviar „S.M. Kirov” din Harcov.
1943-1947 doctorand la Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova.
1946 susţine teza de doctor la Moscova în ştiinţe fizico-matematice „Inelele semiradicale”.
1947 începe activitatea didactico-ştiinţifică în cadrul Universităţii de Stat din Moldova.
Iniţial a fost desemnat şef al catedrei de analiză matematică, apoi al catedrei de geometrie, pe care a instituit-o în cadrul secţiei de matematică. A fost membru al Consiliului Ştiinţific al Universităţii.
1953 familia Andrunachievici pleacă la Moscova.
1953-1961 activează la Moscova în calitate de şef al Catedrei de Matematică superioară al Institutului Chimico-Tehnologic „D. I. Mendeleev”.
1958 a fost inclus în rîndurile membrilor Societăţii de Matematică din Moscova.
1959 a fost aprobat gradul de doctor în ştiinţe fizice şi matematice.
1961 Andrunachievici a fost distins cu titlul academic de profesor.
1961 i-a fost conferit titlul de academician al Academiei de Ştiinţe, fiind ales membru al Prezidiului şi directorul Institutului de Fizică şi Matematică. Tot în acelaşi an familia Andrunachievici a revenit pentru totdeauna în Chişinău.
1961-1991 a participat la fondarea Institutului de Matematică, al cărui director, în două formule, a fost exact treizeci de ani. În cadrul Institutului au fost fondate cinci şcoli ştiinţifice, Vladimir Andrunachievici fiind fondatorul şcolii ştiinţifice în domeniul algebrei.
În paralel, a exercitat şi alte funcţii administrative: 1965-1974, 1979-1990 vicepreşedinte al A.Ş.M. în două rînduri, academician, coordonator al Secţiei de Ştiinţe Fizice şi Matematice a A.Ş.M.
1977-1997 preşedinte al Consiliului ştiinţific specializat pentru conferirea gradelor de doctor şi doctor habilitat de pe lîngă Institutul de Matematică şi Informatică al A.Ş.M., la specialitatea Logica matematică, algebra şi teoria numerelor.
1983 a participat la Congresul Internaţional al matematicienilor în or. Varşovia, Polonia.
1969-1986 redactor-şef al „Buletinului Academiei de Ştiinţe a Moldovei”, ser. ştiinţe fiz.-teh. şi mat.
1989-1997 redactor-şef al revistei „Buletinului Academiei de Ştiinţe a Moldovei”, ser. matematica.
1990-1991 consilier al Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
1991 a citit lecţii la Universităţile din Toronto (Canada) şi Iaşi (România).
1991 a fost numit director de Onoare al Institutului de Matematică.
1997 3 apr. academicianul marchează aniversarea de 80 de ani
Vladimir Andrunachievici a elaborat teoria radicalilor şi teoria structurală a algebrelor, materializîndu-se în lucrări consacrate teoriei radicalilor şi teoriei structurale a inelelor şi algebrelor asociative, a evidenţiat şi a studiat cei mai importanţi radicali în inele şi algebre, care ulterior au fost utilizaţi la demonstrarea unui şir de teoreme structurale. În algebră a introdus noţiunea de ” radicale speciale”. Rezultatele esenţiale au fost obţinute în „teoria aditivă a idealelor, la cercetarea varietăţilor sistemelor algebrice, în teoria radicalilor pentru module şi categorii”.

Ordine şi distincţii
1949 – Insigna de Onoare.
1961 – titlul de membru titular al Academiei de Ştiinţe a R.S.S.M.
1967 – distincţia „Om Emerit”.
În 1969 Institutul de Matematică cu Centrul de Calcul al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, director fiind Vladimir Andrunachievici, a fost decorat cu „Ordinul Drapelul Roşu de Muncă” pentru succese în dezvoltarea ştiinţei matematice şi pregătirea cadrelor de cercetători de înaltă calificare.
1970 – medalia „Pentru muncă impecabilă în comemorarea a 100 de ani de la naşterea V.I. Lenin”.
1972 – Premiul de stat în domeniul ştiinţei şi tehnicii (împreună cu prof. I. M. Reabuhin şi prof. V. D. Belousov).
1977 – Ordinul “Steagul Roşu al Muncii”.
1983 – medalia „Academicianul S. Vavilov”.
1986 – Ordinul revoluţiei din Octombrie.

Bibliografie selectivă:
Monografii

Andrunachievici, Vladimir. Numere şi ideale / Vladimir Andrunachievici, Ion Chitoroagă. – Ch. : Lumina, 1979. – 223 p. – (Cu caracter chir.)
Андрунакиевич, Владимир. Радикалы алгебр и структурная теория / Владимир Андрунакиевич, Юрий Рябухин. – М. : Наука, 1979. – 496 с.
Articole
Андрунакиевич, Владимир. Абелево-регулярные идеалы кольца / Владимир Андрунакиевич, А. Андрунакиевич // Доклады АН СССР. – 1982. – Т. 263, Nr 5. – P. 1033-1036.
Андрунакиевич, Владимир. Аддитивная теория идеалов в системах с частными / Владимир Андрунакиевич, Юрий Рябухин // Изв. АН СССР. Сер. матем. – 1967. – Т. 31, Nr 5. – Р. 1057-1090.
Андрунакиевич, Владимир. Антипростые и сильно идемпотентные кольца / Владимир Андрунакиевич // Изв. АН СССР. Сер. матем. – 1957. – T. 21, Nr 1. – P. 125-144.
Андрунакиевич, Владимир. Бирегулярные кольца / Владимир Андрунакиевич // Математический сб. – 1956. – Т. 39, Nr 4. – Р. 447-464.
Андрунакиевич, Владимир. Дополнительные и двойственные кручения / Владимир Андрунакиевич, Юрий Рябухин // Доклады АН СССР. – 1978. – Т. 238, Nr 4. – P. 763-772; Труды Математического ин-та им. В. А. Стеклова. – М., 1978. – Т. 148. – Р. 16-26.
Андрунакиевич, Владимир. К определению радикала кольца / Владимир Андрунакиевич // Изв. АН СССР. Сер. матем. – 1952. – Т. 16, Nr 2. – Р. 217-224.
Андрунакиевич, Владимир. Кольца с аннуляторным условием / Владимир Андрунакиевич // Изв. АН СССР. Сер. матем. – 1956. – Т. 20, Nr 4. – Р. 547-568.
Андрунакиевич, Владимир. Кручения и цепи Куроша в алгебрах / Владимир Андрунакиевич, Юрий Рябухин // Труды Московского математического об-ва. – М., 1973. – Т. 29. – Р. 19-49.
Андрунакиевич, Владимир. Линейные уравнения в линейных бесконечномерных пространствах / Владимир Андрунакиевич // Ученые записки Кишиневского ун-та. – К., 1952. – Т. 5. – Р. 47-61.
Андрунакиевич, Владимир. Модулярные идеалы, радикалы и полупростота колец / Владимир Андрунакиевич // Успехи математических наук. – 1957. – Т. 12, Nr 3. – Р. 133-139.
Андрунакиевич, Владимир. Мультиоператорные линейные алгебры без нильпотентных элементов / Владимир Андрунакиевич, В. Марин // Математические исследования. – К., 1971. – Т. 6, вып. 2. – Р. 3-21.
Андрунакиевич, Владимир. Наднильпотентный и подыдемпотентный радикалы алгебр и радикалы модулей / Владимир Андрунакиевич // Математические исследования. – К., 1968. – Т. 3, вып. 2. – Р. 5-15.
Андрунакиевич, Владимир. О многообразиях квазирегулярных алгебр / Владимир Андрунакиевич, Юрий Рябухин // Математический сб. – 1985. – Т. 127, Nr 8. – Р. 419-444.
Андрунакиевич, Владимир. О полурадикальных идеалах / Владимир Андрунакиевич // Сибирский математический журн. – 1960. – Т. 1, Nr 4. – Р. 547-554.
Андрунакиевич, Владимир. О разложении элементов частично упорядоченных алгебраических систем в пересечение простых элементов. I / Владимир Андрунакиевич, Юрий Рябухин // Математические исследования. – К., 1971. – Т. 6, вып. 3. – Р. 14-32.
Андрунакиевич, Владимир. Об одной характеристике наднильпотентного радикала / Владимир Андрунакиевич // Успехи математических наук. – 1961. – Т. 16, Nr 1. – Р. 127-130.
Андрунакиевич, Владимир. Односторонние идеалы и радикалы колец / Владимир Андрунакиевич, А. Андрунакиевич // Алгебра и логика. – 1981. – Т. 20. – Р. 489-510.
Андрунакиевич, Владимир. Первичные модули и радикал Бэра / Владимир Андрунакиевич // Сибирский математический журн. – 1961. – Т. 2, Nr 6. – Р. 800-806.
Андрунакиевич, Владимир. Полурадикальные кольца / Владимир Андрунакиевич // Изв. АН СССР. Сер. матем. – 1948. – Т. 12, Nr 2. – Р. 129-178.
Андрунакиевич, Владимир. Примарности в кольцах / Владимир Андрунакиевич, Юрий Рябухин // Математические исследования. – К., 1966. – Т. 1, вып. 2. – Р. 65-97.
Андрунакиевич, Владимир. Примарности в кольцах и группоидах с частными / Владимир Андрунакиевич, Юрий Рябухин // Сибирский математический журн. – 1967. – Т. 8, Nr 3. – Р. 494-517.
Андрунакиевич, Владимир. Примитивность и квазирегулярность относительно правых идеалов / Владимир Андрунакиевич, Юрий Рябухин // Математический сб. – 1987. – Т. 134, Nr 4. – Р. 451-471.
Андрунакиевич, Владимир. Радикалы ассоциативных колец. I / Владимир Андрунакиевич // Математический сб. – 1958. – Т. 44, Nr 2. – Р. 179-212.
Андрунакиевич, Владимир. Радикалы слабо ассоциативных колец. / Владимир Андрунакиевич // Доклады АН СССР. – 1960. – Т. 134, Nr 6. – P. 1271-1274.
Андрунакиевич, Владимир. Радикалы слабо ассоциативных колец. II. Примеры специальных радикалов / Владимир Андрунакиевич // Математический сб. – 1961. – Т. 55, Nr 3. – Р. 239-346.
Андрунакиевич, Владимир. Радикальные замыкания правых идеалов ассоциативных колец и алгебр / Владимир Андрунакиевич, Юрий Рябухин // Математические исследования. – К., 1976. – Вып. 38. – Р. 3-70.
Андрунакиевич, Владимир. Слабо булевые топологические кольца / Владимир Андрунакиевич, А. Арнаутов // Математические исследования. – К., 1977. – Вып. 44. – Р. 3-23.
Андрунакиевич, Владимир. Теория колец / Владимир Андрунакиевич // История отечественной математики. – Киев, 1968. – Т. 3. –Р. 332-340.
Ассоциативные кольца / Владимир Андрунакиевич, А. Арнаутов, Ю. Рябухин, И. Гоян // Итоги науки и техники. Сер. Алгебра. Топология. Геометрия / ВИНИТИ. – М., 1978. – Т. 16. – Р. 91-190.

Personalia

Academicianul Vladimir Andrunachievici: [biobibliogr.] / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Matematică şi Informatică ; alcăt. şi coord. : Mihail Popa, Tatiana Rotaru ; col. red. : Vladimir Arnautov, Alexei Caşu, Constantin Gaindric et al. – Ch. : S. n., 2009. – 268 p. – ISBN 978-9975-9690-2-4.
Andrunachievici, Vladimir // Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova-50. – Ch., 1997. – P. 90-91.
Andrunachievici, Vladimir // Institutul de Matematică şi Informatică: File din istorie. – Ch., 2004. – P. 38-46, 152-153.
Andrunachievici, Vladimir // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 1961-2006: dicţionar. – Ch., 2006. – P. 16-17.
Matvei, Valeria. Andrunachievici, Vladimir / Valeria Matvei // Calendar Naţional / Biblioteca Naţională. – Ch., 2007. – P. 140-141.
Rotaru, T. Matematica – Poezie, Virtute, Înţelepciune? : [acad. Vladimir Andrunachievici] / T. Rotaru // Săptămîna. – 1997. – 4 apr. – P. 16-17.
Sibirschi, C. Algebrist de bază. Vladimir Andrunachievici / C. Sibirschi, I. Reabuhin, A. Gherman // Învăţământul public. – 1977. – 6 apr.
Vatamanu, I. Academicianul Andrunachievici Vladimir / I. Vatamanu // Nistru. – 1967. – Nr 9. – P. 78-80.

Bahnaru, Vasile

Filolog, domeniul ştiinţific: specialist în limbi romanice.

Data şi locul naşterii:

24 octombrie 1949 în s. Micleuşeni, r. Nisporeni, Republica Moldova.

Studii:

1976 — a absolvit Facultatea de litere a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău;

1979-1982 — a urmat studiile de doctorat din cadrul Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

2006-2008 — urmează studiile de postdoctorat la Institutul de Filologie al AŞM;

Titluri ştiinţifice:

1976-1977 — a activat în calitate de profesor de limbă şi literatură la Şcoala medie nr. 29 din Chişinău;

1985 — doctor în filologie (Moscova), specialitatea 10.02.05 — Limbi romanice

2009 — doctor habilitat în filologie, specialitatea 10.02.01— Limba română;

2009 — Conferenţiar cercetător;

-Doctorand la Institutul de Limbă şi Literatură al AŞ;

Activitatea de muncă şi experienţa managerială:

1976-1977 — activează în calitate de laborant superior;

1982-1986 — cercetător ştiinţific inferior;

1986-1988 — cercetător ştiinţific;

1988-1990 — cercetător ştiinţific superior;

1990 — şef interimar de secţie la Institutul de Limbă şi Literatură al A.Ş.M. (azi Institutul de Filologie);

1990-1992 — director general al Departamentului de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Difuzare a Cărţilor al R. Moldova;

1992-1993 — director adjunct al Centrului Naţional pentru Standarde de Limbă;

1993-1998 — director executiv al Asociaţiei Naţionale de Terminologie;

1996-2006 — este redactor coordonator al Întreprinderii de Stat Editorial-Poligrafice „Ştiinţa”;

August-noiembrie 2006 —activează în funcţia de cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Filologie al A.Ş.M.;

2009 — conferenţiar cercetător;

2009 — este numit în funcţia de director interimar al Institutului de Filologie al A.Ş.M.;

2010 — este numit în funcţia de director al Institutului de Filologie al A.Ş.M.;

— Director-editor al revistei „Galaxia Gutenberg”;

Activitatea ştiinţifică şi editorială:

Autor a peste 130 de studii şi articole, inclusiv 4 monografii (1 coautor), 5 dicţionare (3 coautor), 1 manual (în colaborare).

Din 2008 — Preşedinte al Seminarului ştiinţific de profil, specialitatea — Limba română, Institutul de Filologie al AŞM;

Din 2009 — este redactor-şef al publicaţiei de lingvistică „Buletinul Institutului de Lingvisticâ”;

Din 2009 — Redactor-şef adjunct al „Philologia”, Institutul de Filologie al AŞM;

— redactor-şef adjunct al revistei de specialitate „Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară”, editate de Institutul de Filologie;

— preşedinte al Seminarului ştiinţific la specialitatea Limba română din cadrul Institutului de Filologie;

-preşedinte al Consiliului ştiinţific al Institutului de Filologie al A.Ş.M.;

-membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova;

Distincţii, Titluri Onorifice:

2009 — titlul de „Om Emerit”;

2009 — Premiul Nominal Grigore Vieru;

2009 — Diplomă de gradul I a Guvernului R.Moldova;

2009 — Diplomă de recunoştinţă a AŞM;

2010 — titlul de „Ordinul Republicii”;

Bibliografie selectivă:

Monografii

Bahnaru, Vasile. Ascensiunea în descensiune a limbii române în Basarabia / Vasile Bahnaru. — Iaşi : Princeps Edit, 2011. — 384 p. — ISBN 978-606-523-155-9.

Bahnaru, Vasile. Dicţionar de antonime / Vasile Bahnaru. — Ch. : Î.E.-P. ,Ştiinţa, 2010. — 390 p. — ISBN 978-9975-67-735-6.

Bahnaru, Vasile. Dicţionar de omonime / Vasile Bahnaru. — Ch. : Î.E.-P. Ştiinţa, 2007. — 419 p. ISBN 978-9975-67-299-3.

Bahnaru, Vasile. Elemente de lexicologie şi lexicografie românească. / Vasile Bahnaru — Ch. : Î.E.P. Ştiinţa, 2008. — 308 p. — ISBN 978-9975-67-616-8.

Bahnaru, Vasile. Elemente de semasiologie română / Vasile Bahnaru. — Ch. : Î.E.P. Ştiinţa, 2009. — 288 p. — ISBN 978-9975-67-641-0.

Articole

Bahnaru, Vasile. Academia şi rolul ei în depăşirea crizei spirituale a societăţii / Vasile Bahnaru // Lit. şi arta. — 2009. — 22 oct. — P. 7.

Bahnaru, Vasile. Armonia dintre liric şi mesianic în poezia lui Grigore Vieru / Vasile Bahnaru // Grigore Vieru, poetul. — Ch., 2010. — P. 84-98. — (Col. Academica; VI).

Bahnaru, Vasile. Corelaţia dintre tranzitivitate şi diateză din perspectivă lexicologică / Vasile Bahnaru // Bul. Institutului de Lingvistică. — 2008/2009. — Nr 9/10. — P. 6-15.

Bahnaru, Vasile. Eseu asupra cercetărilor interdisciplinare (lingvistică şi literară) a tropilor / Vasile Bahnaru // Philologia. — 2011. — Nr 5/8. — P. 52-62.

Bahnaru, Vasile. Eseu asupra limbii ca factor integrator al statului : [în contextul Rep. Moldova] / Vasile Bahnaru // Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. Limbă, limbaj, vorbire: (In memoriam acad. Silviu Berejan şi acad. Grigore Vieru). — Ed. a 3-a. — Ch., 2010. — P. 22-29.

Bahnaru, Vasile. Grigore Vieru a fost (e trist a o zice!) un tribun al spiritului românesc / Vasile Bahnaru // Limba Română. — 2009. — Nr 1/4. — P. 48-50.

Bahnaru, Vasile. Interrelaţia dintre politică şi societate / Vasile Bahnaru // Convergenţe spirituale. — 2011. — Nr 2. — P. 102-103.

Bahnaru, Vasile. Lexicografia modernă: teorie şi practică / Vasile Bahnaru // Probleme actuale de lingvistică, glotodidactică şi ştiinţă literară. Limbaje şi comunicare. — Ch., 2010. — Vol. 4. — P. 22-37.

Bahnaru, Vasile. Limba ca factor integrator al statului / Vasile Bahnaru //Akademos. — 2009. — Nr 4. — P.19-23.

Bahnaru, Vasile. Limba prin prisma Declaraţiei de Independenţă / Vasile Bahnaru // Lit. şi arta. — 2011. — 25 aug. — P. 4.

Bahnaru, Vasile. Limba română în Republica Moldova: 20 de ani de agitaţie şi de incertitudine / Vasile Bahnaru // Lit. şi arta. — 2009. — 27 aug. — P.3.

Bahnaru, Vasile. Lipsa identităţii naţionale ca element al crizei / Vasile Bahnaru // Akademos. — 2009. — Nr 3. — P. 71-73.

Bahnaru, Vasile. Modalităţi de interpretare lexicografică a substantivelor / Vasile Bahnaru // Bul. Institutului de Lingvistică. — 2007. — Nr 7-8. — P. 3-10.

Bahnaru, Vasile. Modificări în ortografia limbii române / Vasile Bahnaru //Akademos. — 2010. — Nr 1. — P. 63-67.

Bahnaru, Vasile. Note marginale despre paradoxurile logico-semantice în limbă / Vasile Bahnaru // Philologia. — 2011. — Nr 1/2. — P. 96-105.

Bahnaru, Vasile. Observations sur le langage lexicographique / Vasile Bahnaru // Studii şi Cercetări de Onomastică şi Lexicologie (SCOL). — Craiova, 2009. — Vol. 2, Nr 1/2. — P. 62-69.

Bahnaru, Vasile. Omagiu profesorului Nicolae Mătcaş / Vasile Bahnaru // Philologia. — 2010. —Nr 3-4. — P. 133-140.

Bahnaru, Vasile. Principii lingvistice de prezentare lexicografică a verbului românesc / Vasile Bahnaru // Studia universitatis Petru Maior. Philologia. — Târgu-Mureş, 2010. — Vol. 9. — P. 87-97.

Bahnaru, Vasile. Principii teoretice şi practice de formulare a definiţiilor lexicografice / Vasile Bahnaru // Limbaje şi comunicare. Creativitate, semanticitate, alteritate. Iaşi, 2009. — Vol. 10 (1). — P. 134-144.

Bahnaru, Vasile. Relaţiile dintre cuvinte în funcţie de forma şi conţinutul lor: (cu referire spec. la paronimie) / Vasile Bahnaru // Rev. de Lingvistică şi Ştiinţă Literară. — 2008. — Nr 1/2. — P. 56-59.

Bahnaru, Vasile. Revoluţiile le fac nebunii şi roadele le culeg şmecherii / Vasile Bahnaru // Flacăra lui Adrian Păunescu. — 2010. — Vol. 10 (27). — P. 14.

Bahnaru, Vasile. Stratificarea stilistică a lexicului românesc / Vasile Bahnaru // Rev. de Lingvistică şi Ştiinţă Literară. — 2007. — Nr 5-6. — P. 91-106.

Personalia

Păcuraru Viorica. Vasile Bahnaru la 60 de ani de la naştere : [filolog lingvist] / Viorica Păcuraru // Timpul de dimineaţă. — 2009. — 23 oct. — P. 24.

Vulpe, Ana. Vasile Bahnaru — sexagenar : [60 de ani de la naşterea lingvistului] / Ana Vulpe // Lit. şi arta. — 2009. — 22 oct. — P. 7.

Vulpe, Ana. Vasile Bahnaru: [dr. habilitat în filologie la 60 de ani] / Ana Vulpe // Rev. de Lingvistică şi Ştiinţă Literară. — 2009. — Nr 5/6. — P. 129-131.

Linkuri utile:
http://www.uniuneascriitorilor.md/fise_SV.php?index=24

http://www.if.asm.md/Contacte.html

Bieşu Maria

Cântăreaţă de operă (soprană lirico-dramatică) şi lied, profesoară, Membru de Onoare a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (din 1999)

Maria Bieşu, cântăreaţă de operă (soprană lirico-dramatică) şi lied, profesoară, Membru de Onoare a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (din 1999).
S-a născut la 3 august 1935, s. Volintiri, Ştefan-Vodă. A absolvit Conservatorul de Stat G. Muzicescu (1961), clasa de canto. În perioada 1958-1960 este solistă în Orchestra de Muzică Populară Fluieraş. Debutul solistei pe scena Teatrului de Operă are loc pe 28 aprilie 1962 cu Floria Tosca din opera Tosca de G. Puccini. În 1965-1967 urmează studii de perfecţionare la Teatrul La Scala din Milano. În 1965 Maria Bieşu este invitată de Teatrul Mare din Moscova să interpreteze rolul Tatianei din opera Evghenii Oneghin de P.I.Ceaikovski.
În 1967 obţine Premiul I şi titlul de Cea mai bună Cio-Cio-san din lume la Concursul Internaţional Miura Tomaki (Ediţia I, Tokio, Japonia). Cântă pe scena teatrelor lirice din Berlin, Paris, Helsinki, Leipzig, Sofia, Praga, Seul, Viena, Bucureşti, Varşovia, Budapesta, Rio de Janeiro, Leningrad, Tbilisi, Kiev ş.a. Susţine turnee solistice în oraşe din Japonia, Australia, Cuba, Israel. A evoluat pe scena teatrului Metropolitan Opera din New York.
Piscurile creaţiei sale licrice le-a cucerit alături de regizorii E. Platon şi E. Constantinov, dirijorii L. Hudolei, I. Alterman, L. Gavrilov, A. Mocialov şi Alexandru Samoilă. Vicepreşedintă a Uniunii Internaţionale a Muzicienilor (Moscova), fondatoare a Festivalului Internaţional al starurilor de operă şi balet, intitulat Invită Maria Bieşu, care din 1990 are loc anual la Chişinău.
Premii şi distincţii: Premiului III la Concursul Internaţional "P. I. Ceaikovski" din Moscova (1966); Premiul I şi Cupa de Aur, pentru cea mai bună interpretare a rolului Cio-Cio-san din opera „Madame Butterfly” de Giacomo Puccini, la prima ediţie a Concursului Internaţional de canto “Miura Tamaki”, Tokio (1967); Artistă Emerită a RSSM (1964); Artistă a Poporului din RSSM (1967); Laureată a Premiului de Stat al RSSM (1968); Artistă a Poporului din URSS (1970); Laureată a Premiului de Stat al URSS (1974); Ordinul „Drapelul Roşu de Muncă” (1976); Premiului Lenin (1982); Ordinul Lenin (1984); Eroul al Muncii Socialiste; Steaua de Aur şi Ordinul Lenin (1990); Ordinul Republicii (1992); Ordinul naţional Steaua României în Gradul de Comandor (Bucureşti, 2000), Laureată a Premiului Fondului Irina Arhipova (Rusia) şi Medalia Mihai Eminescu (Bucureşti, 2001); Membru de Onoare a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (din 1999), Om de Onoare al oraşului Chişinău (1987); Primadona Operei Naţionale din Republica Moldova.

Bibliografie selectivă:

Bieşu, Maria. Viaţa mea e un turneu... / Maria Bieşu. – Ch. : Cartea Moldovei. – 2009. – 208 p. : fot.

Articole

Bieşu, Maria. Când omului i s-au tăiat aripile, i-a fost dată muzica : [interviu] / consemnare : Claudia Partole // Univers muzical. – 2002. – Nr 1. – P. 4-7.
Bieşu, Maria. Cu valori mari în circuitul universal : [interviu cu Maria Bieşu, preşedintele Uniunii Muzicienilor din Moldova] / consemnare : Victor Stahi // Moldova literară. – 1997. – 12 mart.
Bieşu, Maria. Să credem în ce dorim şi vom avea // Univers muzical. – 2002. – Nr 1. – P. 2.
Bieşu, Maria. Timpul strânsului // Univers muzical. – 2003. – Nr 4. – P. 3.
Bieşu, Maria. Un eveniment care ne scoate în lume : [interviu despre festivalul “Invită Maria Bieşu”] / consemnare : Claudia Partole // Moldova suverană. – 1998. – 29 aug. – P. 4.
Bieşu, Maria. „Vă invită Maria Bieşu” : [interviu] / consemnare : Rodica Iuncu // Flux. – 1995. – 15 sept. – P. 16.
Referinţe critice

Axionov, V. Aportul primadonei Maria Bieşu în evoluţia teatrului liric contemporan / V. Axionov // Arta’2005: Arte audiovizuale. Teatru. Cinema. Muzică. – Ch., 2005. – P. 121.
Bejenaru, O. Un film revelaţie : [cu Maria Bieşu] / O. Bejenaru // Lit. şi arta. – 1980. – 13 mart. – P. 6.
Belâh, Margarita. Maria Bieşu – mândria scenei noastre lirice / Margarita Belâh // Cultura. – 1974. – 1 mai. – P. 11.
Berghie, Parascovia. Anul „Maria Bieşu” // Parascovia Berghie // Univers muzical. – 2002. – Nr 1. – P. 9.
Maria Bieşu : Moldova. Imagini muzicale / aut.-alcăt.: E. Vdovina; pict.: V. Bulat. – Ch.: Timpul, 1979. – 60 p.
Maria Bieşu : Scena, Opera – Dragostea mea / A. Dănilă, C. Partole, E. Vdovin; fot. : Mihai Potârniche [et. al.]. – Ch. : Cartea Moldovei, 2005 (Combintul Pologr.). – 237 p. : fot.; fot. color. – Text paral. : lb. rom., engl., fr., rusă.
Bieşu, Maria // Chişinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 77.
Bieşu, Maria // Dicţionar enciclopedic. – Bucureşti, 1993. – Vol. 1. – P. 419.
Bieşu, Maria // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. – Ch., 1985. – Vol. 1. – P. 94-96.
Bulat, M. Aleasă a cântecului : [Maria Biesu] / M. Bulat // Femeia Moldovei. – 1982. – Nr 6. – P. 16.
Buzilă, Serafim. Bieşu Maria // Buzilă, Serafim. Enciclopedia interpreţilor din Moldova. – Ch., 1999. – P. 57-59.
Ceaicovschi-Mereşanu, Gleb. Vocea ei divină : [Maria Bieşu] / Gleb Ceaicovschi-Mereşanu // Femeia Moldovei. – 1984. – Nr 5. – P. 14-15.
Cemortan, Leonid. Maria Bieşu la început de cale / Leonid Cemortan // Arta’2005. – Ch., 2005. – P. 116-118.
Costriţchi, Marta. Cântăreaţă... şi actriţă : [despre primadona Oprei Naţionale Maria Bieşu] / Marta Costriţchi // Univers muzical. – 2002. – Nr 2. – P. 24-25.
Cutâriova, A. Fiică slâvită a poporului : [despre Maria Bieşu, artistă a poporului din URSS] / A. Cutâriova // Comunistul Moldovei. – 1984. – Nr 4. – P. 86-89.
Dron, Ion. Bieşu Maria // Femei din Moldova : encicl. – Ch., 2000. – P. 44.
Iuncu, R. O nouă întâlnire : [cu Maria Bieşu] / R. Iuncu // Femeia Moldovei. – 1980. – Nr 2. – P. 16-17.
Malev, V. Sălăşuinţele frumosului : [despre artista poporului din URSS Maria Bieşu] / V. Malev // Femeia Moldovei. – 1976. – Nr 1. – P. 6-7.
Marciuc, N. Încredere : [despre Maria Bieşu – artistă a poporului din RSSM] / N. Marciuc // Lit. şi arta. – 1979. – 18 ian.
Partole, Claudia.Destin de om şi de stea : [Maria Bieşu] / Claudia Partole // Lit. şi arta. – 2005. – 18 aug. – P. 6.
Partole, Claudia. Timpul are grijă de toate : [concertul de gală al primadonei Operei Naţionale Maria Bieşu] // Univers muzical. – 2002. – Nr 2. – P. 59-60.
Pleşco, L. Maria Bieşu / L. Pleşco // Orizontul. – 1984. – Nr 1. – P. 48-49.
Stici, Ion.Baştina se mândreşte cu celebra artistă :[primadona Operei Naţionale Maria Bieşu] / Ion Stici // Moldova suverană. – 2004. – 4 aug. – P. 1.
Strâmbeanu, Andrei. Bravo! Bravo! Bravo, Maria! : [despre actriţa şi cântăreaţa de operă M. Bieşu] / Andrei Strâmbeanu // Lit. şi arta. – 2005. – 11 aug. – P. 1.
Tcaci, E. „Infinită-i lupta pentru perfecţiune, în ea-i un început necontenit” : [despre cântăreaţa de operă Maria Bieşu] / E. Tcaci // Nistru. – 1982. – Nr 6. – P. 142-145.
Vdovina, A. „Totul trebuie să izvorască din inimă...” : [Maria Bieşu apreciată în ţară şi peste hotare] / A. Vdovina // Nistru. – 1984. – Nr 5. – P. 144-150.
Абрамович, Е. Щедрость неувядаемого таланта : [о примадонне Национальной оперы Марии Биешу] / Е. Абрамович // Capitala. – 2004. – 12 iun. – P. 5. : fot.
Бенгельсдорф, С. Слово о певице : [творческий портрет Марии Биешу] / С. Бенгельсдорф // Кодры. – 1986. – Nr 3. – P. 137-141.
Вдовина, Е. Мария Биешу : [Страницы биографии] / Е. Вдовина. – К. : Литература артистикэ, 1984. – 207 р.: фот.
Recenzie:

Эфендиева, Н. Встреча с талантом // Сов. Молдавия. – 1985. – 28 сент.
Кириллова, Ю. Мария Биешу : Творч. портрет / Ю. Кириллова. – М. : Музыка, 1985. – 32 р. : il.
Дариенко, П. Волшебница из Волонтировки : [оперная певица Мария Биешу] // Дариенко, П. Люди моей биографии : Очерки, литературные портреты, эссе. – К., 1979. – р. 118-123.
Казакова, Р. Пусть от звезд зажигаются звезды… : [Мария Биешу] / Р. Казакова // Деловая газета. – 2003. – 10 сент. – Р. 8.
Милютина, И. Гордость нашей культуры : [к 25-летию творч. Деятельности Марии Биешу] / И. Милютина // Сов. музыка. – 1985. – Nr 1. – P. 52-56.
На родину Чио-Чио-Сан : [о Марии Биешу – первой Чио-Чио-Сан мира] // Деловая газета. – 1999. – 11 июля. – Р. 2.
Пожар, С. Королева оперы : [Мария Биешу] / С. Пожар // Независимая Молдова. – 1993. – 26 янв.
Столяр, З. Мастера оперной сцены : Мария Биешу // Столяр, З. Страницы молдавской музыки. – К., 1983. – Р. 106-109.

Linkuri utile:
http://www.vipmagazin.md/profil/Cio-Cio-San_/
http://ro.wikipedia.org/wiki/
http://wapedia.mobi/ro/Maria_Bieşu
http://moldova-moldovenii.blogspot.com/2010/01/maria-biesu.html

Bileţchi Nicolae

Critic şi istoric literar, doctor habilitat în filologie, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Anul şi locul naşterii:

S-a născut la 12 martie în satul Oprişeni, reg. Cernăuţi, Ucraina.

Studii:

1954-1959 — a absolvit Universitatea de Stat din Cernăuţi, Facultatea de Filologie;

1964-1967 — a făcut studii de doctorat la Institutul de Literatură Universală „M. Gorki” al Academei de Ştiinţe a URSS.

Activitatea ştiinţifică şi profesională:

1959-1961 — a fost profesor de limbă şi literatură română în satul natal;

1972 — a debutat cu studiul monografic „Епические и лирические элементы в молдавской советской драматургии” [Elementele epic şi liric în dramaturgia moldovenească];

1986 — redactor-şef adjunct la „Revista de lingvistică şi ştiinţă literară”;

1961-1988 — cercetător ştiinţific inferior, superior la Institutul de Istorie şi Teorie Literară al AŞM;

1988-1993 — cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Istorie şi Teorie Literară al AŞM;

1996-prezent — cercetător ştiinţific principal la Institutul de Filologie al AŞM.

Domeniul ştiinţific: literatura română contemporană.

Premii, distincţii şi titluri onorifice:

1992 — membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

1996 — medalia „Meritul Civic”;

2009 — Laureat al premiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Bibliografie selectivă:

Bileţchi, Nicolae. Analize şi sinteze critice / Nicolae Bileţchi. — Chişinău : Ed. Epigraf, 2007. — 335 p.

Bileţchi, Nicolae. Consemnări critice / Nicolae Bileţchi. — Chişinău : Cartea Moldovenească, 1976. — 335 p.

Bileţchi, Nicolae. Considerări şi reconsiderări literare: Studii şi art. critice / Nicolae Bileţchi. — Chişinău : Lit. Artistică, 1983. — 252 p.

Bileţchi, Nicolae. Romanul şi conteporaneitatea / Nicolae Bileţchi. — Chişinău : Ştiinţa, 1984. — 303 p.

Articole:

Bileţchi, Nicolae. Argument pentru simpozion / Nicolae Bileţchi // Revista de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2001. — Nr 6. — P. 191-197.

Bileţchi, Nicolae. Casa / Nicolae Bileţchi // Revista de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2009. — Nr 5/6. — P. 98-109.

Bileţchi, Nicolae. Poezia „Limba moldovenească” de Nicolae Costenco analizată din perspectivă hermeneutică / Nicolae Bileţchi // Revista de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. — Nr 3/4. — P. 24-25.

Bileţchi, Nicolae. Prilej de amintiri pioase şi reconsiderări serioase : (80 de ani de la naşterea lui Ion Constantin Ciobanu) / Nicolae Bileţchi // Revista de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2007. — Nr 5/6. — P. 15-21.

Bileţchi, Nicolae. Lidia Istrati: odiseea şi osânda căutării de sine / Nicolae Bileţchi // Revista de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2009. — Nr 3/4. — P. 9-18.

Personalia:

Bileţchi, Nicolae // Calendar Naţional — 2007 / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova. — Chişinău, 2007. — P. 110-111.

Bileţchi, Nicolae // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 1961-2006 : Dicţionar. — Chişinău, 2006. — P. 170-171.

Bileţchi, Nicolae // Profesorii Universităţii de Stat din Moldova: 1946-2001 : Dicţionar istorico-biogr. / Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma. — Chişinău, 2001. — P. 27-28.

Burlacu, Alexandru. Interpretările şi reinterpretările lui Nicolae Bileţchi : [70 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar] / Alexandru Burlacu // Literatura şi arta. — 2007. — 8 mar. — P. 5.

Cimpoi, Mihai. Un istoric literar „de frontieră” — Nicolae Bileţchi la 75 de ani / Mihai Cimpoi // Literatura şi arta. — 2012. — 2 febr. — P. 4.

Bodrug Mihai

Doctor habilitat în ştiinţe biologice, membru al Academei de Ştiinţe a Moldovei.

Data şi locul naşterii:
Născut la 4 decembrie 1941în comuna Hârceşti, judeţul Bălţi (astăzi r-nul Ungheni);

Studii:

A absolvit şcoala medie din comuna Hârceşti, judeţul Bălţi;
1963 — a absolvit Institutul Pedagogic din Tiraspol;
1966 — susţine examenele de admitere la Institutul de Botanică „V. L. Comarov” din Sankt-Petersburg, finisează şi susţine teza de doctor în biologie pe profilul „plantelor medicinale şi aromatice”;
1990 — doctor habilitat în biologie.
Activitatea didactică şi ştiinţifică:

1963-1966 — profesor de biologie în s. Sineşti, Grozasca, judeţul Ungheni;
1966-1969 — doctorand la Institutul de Botanică „V. L. Comarov” din Sankt-Petersburg;
1970-1975 — cercetător ştiinţific inferior al Grădinii Botanice;
1975-1986 — cercetător ştiinţific superior;
1986-1989 — şef laborator Plante Medicinale şi Aromatice;
1989-1991 — director adjunct pe probleme de ştiinţă;
1992-1996 — şef laborator Plante Aromatice;
1996-1999 — director adjunct pe problemele implementării realizărilor ştiinţei în Grădina Botanică;
1999 — şef laborator Plante Aromatice şi Medicinale;
2000-2003 — cercetător ştiinţific principal la Staţiunea Plante Aromatice şi Medicinale a Institutului de cercetări ştiinţifice pentru porumb şi sorg;
2003 — profesor universitar la Catedra Farmacognozie şi Botanica farmaceutică a Facultăţii de Farmacie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţeanu”, concomitent director al Grădinii de Plante Medicinale USMF;
A implementat în industria de vinificare, alimentară şi farmaceutică specii de plante medicinale şi aromatice.
Fondatorul unei colecţii unicale de plante aromatice în cadrul Grădinii Botanice a AŞM, care cuprinde peste 500 de specii, forme şi soiuri.
Fondatorul Colecţiei Centrului de Cultivare a Plantelor Medicinale a USMF „N. Testemiţanu”. Autor şi coautor a circa 250 lucrări ştiinţifice.
Domenii de cercetare:

Plante aromate din flora spontană; biochimia plantelor aromatice, introducerea în cultură a plantelor aromatice.
A publicat peste 270 de lucrări ştiinţifice. Autor a peste 15 brevete de invenţii.

Bibliografie selectivă:

Cărţi

Calalb, Tatiana. Botanica farmaceutică / Tatiana Calalb, Mihai Bodrug ; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţeanu”. — Ch. : CEP Medicina, 2009. — 504 p.
Bodrug, Mihai. Catalogul de seminţe = Delectus seminum / Mihai Bodrug. — Ch. : Ştiinţa, 1992. — 29 p.
Bodrug, Mihai. Cultivarea plantelor medicinale / Mihai Bodrug, V. Donea, V. Ciocoi ; Min. Agriculturii şi Industriei Alimentare, Fundaţia Soros Moldova. — Ch. : „AGROinform”, 2001. — 28 p.
Bodrug, Mihai. Flori din Moldova = Цветы Мoлдавии / Mihai Bodrug. — Ch. : Cartea Moldovenească, 1981. — 248 p.
Бодруг, Михаил. Дикорастущие эфиромасличные растения Молдавии / Михаил Бодруг. — Ch. : Ştiinţa, 1981. — 141 p.
Бодруг, Михаил. Интродукция новых эфиромасличных растений в Молдове / Михаил Бодруг. — Ch. : Ştiinţa, 1993. — 260 p.
Articole

Bodrug, Mihai. Araliaceae species introdused in the Botanical Garden of R. Moldova / Mihai Bodrug // Plante medicinale. Realizări şi perspective : materialele simpoz., ed. VII. — Piatra Neamţ, România, 2000. — P. 3-4.
Plante aromatice din Grădina Botanică a AŞM la o jumătate de secol / Mihai Bodrug, Maricica Colţun, Nina Ciocârlan, Liliana Zepca // Grădina Botanică la 50 de ani, — Ch., 2004. — P. 41-53.
Substanţe antibacteriene şi antifungice noi din materie primă locală / Viorel Prisacari, Svetlana Buraciov, Ana Dizdari, Victor Ţapcov, Aurelian Gulea, Maria Bârcă, Mihail Bodrug, Maricica Colţun // Akademos : Rev. de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2010. — Nr 2 (17). — P. 66-75.
Бодруг, Михаил. Ароматические и лекарственные растения в новых видах продукции / Михаил Бодруг // Нетрадиционное растениеводство. Эниология. Экология и здоровье : тезисы докл. XI Междунар. симп. — Алушта (Украина), 2002. — Р. 650-652.
Бодруг, Михаил. Интродукция и первичная культура эхинацеи пурпуровой — Echinacea purpurea (L.) Moench в Молдове / Михаил Бодруг // С эхинацеей в третье тысячелетие : материалы междунар. конф. — Полтава (Украина), 2003. — Р. 18-20.
Бодруг, Михаил. Оптимальные способы размножения мелиссы лекарственной (Melissa officinalis L.) в Молдове / Михаил Бодруг // Нетрадиционное растениеводство. Эниология. Экология и здоровье : тезисы докл. XII Междунар. симп. — Симферополь (Украина), 2003. — Р. 303-305.
Бодруг, Михаил. Опыт интродукции Galega officinalis L. в Молдове / Михаил Бодруг // Нетрадиционное растениеводство. Эниология. Экология и здоровье : тезисы докл. IX Междунар. симп. — Алушта (Украина), 2000. — Р. 165-166.
Personalia

Bodrug, Mihai // Calendar Naţional — 2010 / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova. — Ch., 2009. — P. 238.
Bodrug, Mihai // Localităţile Republicii Moldova: Itinerar documentar-publicistic ilustrat. — Ch., 2007. — Vol. 7 : H-Le. — P. 203.

Casian Anatolie

Savant recunoscut în domeniul fizicii şi matematicii, profesor universitar, doctor habilitat în fizică şi matematică.

Anatolie Casian (1935)
Savant recunoscut în domeniul fizicii şi matematicii, profesor universitar, doctor habilitat în fizică şi matematică, profesor universitar.
S-a născut la 17 noiemb. În comuna Colicăuţi, jud. Hotin (azi r-nul Edineţ) în familia intelectualilor Rodion Casian şi Anastasia Sîrbu. A absolvit şcoala medie nr. 1 din Edineţ. Urmează Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii de Stat din Moldova (1957-1960), în timpul studiilor beneficiind de cea mai prestigioasă bursă “Lenin”. Doctor (1965) şi doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1988).
1960-1969 a activat la Academia de Ştiinţe a Moldovei în calitate de colaborator ştiinţific inferior, superior, secretar ştiinţific la Secţia de ştiinţe fizico-tehnice şi matematice. Concomitent este stagiar la Universitatea M. Lomonosov din Moscova(1962-1963), profesor asociat la Universitatea din Alger (1967-1969). Paralel cu activitatea pedagogică, desfăşoară o amplă muncă ştiinţifică, care se bazează pe cercetări fundamentale în domeniul fizicii teoretice, teoriei semiconductorilor şi nanostructurilor.
Anatolie Casian a publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 2 monografii şi 6 îndrumări didactice pentru studenţi. În ultimii ani a participat în calitate de şef de echipă la realizarea a patru proiecte internaţionale.
Este ales membru titular al Academiei Internaţionale de termoelectricitate, deasemenea este membru – corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, membru al Societăţii Fizicienilor din Republica Moldova.

Premii şi disticţii:
Laureat al Premiului Naţional în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii (2004).

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Casian, A. Efecte cinetice în semiconductori de diferite dimensionalităţii / Anatolie Casian. – Chişinău: Ştiinţa, 1989. – 122 p.
Casian, A. Mecanica / Anatolie Casian, Mircea Colpagiu. – Chişinău: Lumina, 1987. – 176 p.

Casian, A. Universitatea Tehnică a Moldovei / 1964-2004. – Chişinău: Museum, 2004. – 103 p.
Casian, A. Основныеприложения квантовой механики учеб. пособие по курсу Статистическая физика и квантовая механика /Anatolie Casian, Aurel Marinciuc, M. M. Miglej. – Chişinău, 1988. – 88 p.

Cemortan Leonid

Doctor habilitat în studiul artelor, profesor universitar, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Leonid Cemortan (6 noiembrie 1927 — 27 iunie 2009)

Data şi locul naşterii:

1927, 6 noiembrie, satul Chetrosu, raionul Drochia.

Studii:

1961 A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie,

1966 Doctorantura la Academia de Ştiinţe Sociale din Moscova.

Activitate de muncă şi experienţă managerială:

1955-1957 Şef de redactie la Editura de Stat a Moldovei,

1957-1958 Şef al Directiei arte a Ministerului Culturii,

1958-1960 Director al Filarmonicii de Stat din Chişinău,

1960-1963 Viceministru al Culturii,

1967-1976 Şef de redacţie la Enciclopedia Moldovenească,

1976-1991 Cercetător ştiinţific superior la Secţia de Etnografie şi Artă a A.Ş.M.,

1991-1997 Director al Institutului de Istorie si Teoria Artei al A.Ş.M.,

1995 Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,

1997 Director de onoare al Institutului Studiul Artelor al A.Ş.M.

Direcţiile şi subiectele principale ale cercetării ştiinţifice:

Istoria şi teoria artei teatrale

Titluri ştiinţifice:

1966 Candidat în ştiinţe istorice,

1994 Doctor habilitat în studiul artelor cu tema Teatrul şi dramaturgia naţională din Republica Moldova în perioada deceniilor 1920-1970 (Probleme privind valorificarea şi dezvoltarea tradiţiilor artistice naţionale),

1995 Profesor universitar.

Premii şi menţiuni:

Ordinul „Războiul pentru Apărarea Patriei”, „Om Emerit”, „Ordinul Republicii”, Medalia A.Ş.M. „Dimitrie Cantemir”, Medalia „Pentru Vitejie în Muncă”, laureat al Premiului Prezidiului A.Ş.M., premiul „Valeriu Cupcea”.

2009 S-a stins din viaţă la 27 iunie. A fost înmormântat la Cimitirul Central de pe str. Armenească din or. Chişinău.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Studii monografice

Cemortan, Leonid. Prietenul nostru teatrul : [pagini din istoria teatrului acad. „A.S. Puşkin”] / Leonid Cemortan. — Ch. : Lit. artistică, 1983. — 248 p. : fot.

Recenzii:

Cincilei, G. Riguros studiu monografic // Lit. şi arta. — 1984. — 27 dec. — P. 6.

Purice, Lucia. // Nistru. — 1984. — Nr 7. — P. 149-153.

Cemortan, Leonid. Teatrul naţional din Chişinău (1920-1935). Schiţă istorică / Leonid Cemortan; cop. : Grigore Cornienco. — Ch. : Epigraf, 2000. — 316 p. — Bibliogr. în note, p. 275-286. — Apare cu sprijinul Fundaţiei Soros Moldova. — ISBN 9975-903-19-3.

Recenzii:

Bendas, Mihai. O istorie de teatru — într-un volum de carte // Patria tânără. — 2000. — 19 dec. — P. 8; Молодежь Молдовы. — 2000. — 19 дек. — Р. 8.

Proca, P. // Arta 2001 : Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema. — Ch., 2001. — P. 153-154.

Cemortan, Leonid. Teatrul şi dramaturgia naţională din Republica Moldova în perioada deceniilor 1920-1970 (Probleme privind valorificarea şi dezvoltarea tradiţiilor artistice naţionale) : tz. de doct. hab.: Specialitatea 17.00.01 — Istoria şi teoria teatrului. — Ch., 1993. — 59 p. — Rez. în lb. rusă, fr.

Cemortan, Leonid. Actorul Eugeniu Ureche / Leonid Cemortan. — Ch.: Epigraf S.R.L., 2005 (F.E. — P. Tipogr. Centrală). — 160 p.

Recenzie:

Bogdănaş, Silvia. A apărut monografia „Eugeniu Ureche” : in memoria marelui dispărut // Timpul. — 2005. — 11 oct. — P. 4.

Cemortan, Leonid. Valeriu Cupcea : actor şi regizor [Text; Fotografii] / Leonid Cemortan; Academia de Ştiinţe a Moldovei; Inst. Patrimoniului Cultural. — Chişinău, 2008. — 242 p. : fot.

Чемортан, Леонид. Аркадие Плацында / Леонид Чемортан. — Ch. : Timpul, 1986. — 35 p.

Чемортан, Леонид. Становление молдавского советского театра: Страницы истории / Отв. ред.: Ю. Барбой. — К. : Штиинца. — 1986. — 166 p.

Articole în culegeri şi reviste ştiinţifice

Cemortan, Leonid. Actorul Eugeniu Ureche / Leonid Cemortan // Arta 2005 : Arte audiovizuale. Teatru. Cinema. Muzică. — Ch., 2005. — P. 126.

Cemortan, Leonid. Animator al spiritualităţii şi promotor al culturii naţionale : [despre Anatol Corobceanu] / Leonid Cemortan // Un destin în vâltoare: Anatol Corobceanu în amintirile celor ce i-au stat în preajmă. — Ch., 1996. — P. 6-12.

Cemortan, Leonid. Arcadie Plăcintă / Leonid Cemortan // Arta 2005 : Arte audiovizuale. Teatru. Cinema. Muzică. — Ch., 2005. — P. 93-104.

Сemortan, Leonid. Artiom Marcovici Lazarev, promotor al culturii naţionale, văzut în contextul timpului / Leonid Cemortan // Arta 2008 : Arte audiovizuale. — Ch., 2008. — P. 152-174.

Cemortan, Leonid. Aspecte ale interferenţelor culturale în Republica Moldova / Leonid Cemortan // Ştiinţa. — 1995. — Nr 7 (Iulie). — P. 9.

Cemortan, Leonid. Aurel Ion Maican şi teatrul românesc din Basarabia interbelică / Leonid Cemortan // Arta 1999-2000 : Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema. — Ch., 2000. — P. 36-44. — Bibliogr. în note (28 tit.).

Cemortan, Leonid. Chipul lui Ştefan cel Mare pe scena teatrală / Leonid Cemortan // Ştefan cel Mare — personalitate marcantă în istoria Europei (500 de ani de la trecerea în eternitate) : Ref. şi comunic. / Inst. de Ist. al Acad. de Şt. a Moldvei; coord. : Demir Dragnev, Ion Chirtoacă. — Ch., 2004. — P. 154-157.

Cemortan, Leonid. Constantin Constantinov / Leonid Cemortan // Arta 2006 : Arte audiovizuale / Inst. Patrimoniului Cultural al A.Ş.M., Centrul Studiul Artelor. — Ch., 2006. — P. 167-174 : fot. — Rez. în lb. engl.

Cemortan, Leonid. Corobceanu, Anatol / Leonid Cemortan // Chişinău : encicl. — Ch., 1997. — P. 167.

Cemortan, Leonid. Cultura naţională şi globalizarea / Leonid Cemortan // Arta 2003 : Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema. — Ch., 2003. — P. 102-107. — Rez. în lb. engl.

Cemortan, Leonid. Decade ale literaturii şi artei / Leonid Cemortan, M. Papuc // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. — Ch., 1985. — Vol. 1. — P. 178-179.

Cemortan, Leonid. Die Traditionen der Kulturbeziehungen zwischen der Moldau und Osterreich / Leonid Cemortan // American Romanian Academy of Arts and Sciences journal. — 2003. — Nr 28. — P. 107-111.

Cemortan, Leonid. Elemente romanice în cultura tradiţională românească / Leonid Cemortan // Romanizarea la Est de Carpaţi. — Ch., 1996. — P. 48-55.

Cemortan, Leonid. Gânduri de Ziua Biruinţei / Leonid Cemortan // Ştiinţa. — 1995. — Nr 5 (Mai). — P. 6.

Cemortan, Leonid. La o retrospectivă a stagiunii : [a teatrului „Luceafărul” din Chişinău] / Leonid Cemortan // Consemnări pe cortină / alcăt. : L. Vidraşcu, A. Fedico. — Ch., 1989. — P. 10-26.

Cemortan, Leonid. Maria Bieşu la început de cale / Leonid Cemortan // Arta 2005 : Arte audiovizuale. Teatru. Cinema. Muzică. — Ch., 2005. — P. 116-118.

Cemortan, Leonid. Maria Cosmacevscaia la Teatrul Naţional din Chişinău // Arta 2004. — Ch., 2004. — P. 81-93. — Rez. în lb. engl.

Cemortan, Leonid. Mihail Grecu — artist şi cetăţean / Leonid Cemortan // Arta 2007 : Arte vizuale. — Ch., 2007. — P. 113-117.

Cemortan, Leonid. Nicolae Iorga şi teatrul / Leonid Cemortan // Ştiinţa. — 1992. — 31 mart. — P. 10.

Cemortan, Leonid. O figură notorie a vieţii noastre culturale: A. M. Lazarev (1941-1999) văzut ăn contextul timpului : [file din biografie] // Leonid Cemortan // Arta 2008 : Arte audiovizuale. — 2008. — P. 152-154. — Bibliogr. în note, p. 174 (18 tit.). — Rez. în lb. engl.

Cemortan, Leonid. [Despre Petru Cărare] / Leonid Cemortan // Pălăria gândurilor mele / Petru Cărare. — Ch., 2000. — P. 350-351.

Cemortan, Leonid. „Păsările tinereţii noastre” în montarea lui Valeriu Cupcea / Leonid Cemortan // Arta 2007 : Arte audiovizuale. — Ch., 2007. — P. 205-210.

Cemortan, Leonid. Precum cerul şi pământul... : [drama „Horia” de I. Druţă pe scena teatrului „Luceafărul”] / Leonid Cemortan // Consemnări pe cortină / alcăt. : L. Vidraşcu, A. Fedico. — Ch., 1989. — P. 92-103; Lit. şi arta. — 1988. — 31 mart. — P. 6.

Cemortan, Leonid. Problemele globalizării şi cultura naţională / Leonid Cemortan // Arta 2009 : Arte audio-vizuale. — 2009. — P. 107-115. — Bibliogr. în note, p. 115 (14 tit.). — Rez. în lb. engl.

Cemortan, Leonid. Promotor al culturii şi artei naţionale: 70 de ani de la naşterea lui Anatol V. Corobceanu (1922-1976) / Leonid Cemortan // Arta ’92 : Studii, cercetări şi documente. — Ch., 1992. — P. 125-128.

Cemortan, Leonid. Realizări, probleme, perspective... : [ale Institutului de Teoria Artei al Acad. de Şt. a Moldovei] / Leonid Cemortan // Arta ’96. — Ch., 1996. — P. 3-7.

Cemortan, Leonid. Revoluţie culturală / Leonid Cemortan // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. — Ch., 1986. — Vol. 2. — P. 183-184.

Cemortan, Leonid. Scena şi viaţa. Realizări şi perspective / Leonid Cemortan // Afirmând spiritul partinităţii. — Ch., 1985. — P. 124-160.

Cemortan, Leonid. Sergiu Cherdivarenco (1953-2006): in memoriam / Leonid Cemortan // Arta 2006 : Arte audiovizuale. — Ch., 2006. — P. 179.

Cemortan, Leonid. Spectacolul lui Valeriu Cupcea „Păsările tinereţii noastre” / Leonid Cemortan // Arta 2007 : Arte audiovizuale. — Ch., 2007. — P. 205-210.

Cemortan, Leonid. Teatralogie / Leonid Cemortan // R.S.S. Moldovenească. — Ch., 1981. — P. 342.

Cemortan, Leonid. Teatralogie / Leonid Cemortan // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. — Ch., 1986. — V. 2. — P. 281-283.

Cemortan, Leonid. Teatrul / Leonid Cemortan // R.S.S. Moldovenească. — Ch., 1981. — P. 454-480.

Cemortan, Leonid. Teatrul moldovenesc / Leonid Cemortan // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. — Ch., 1986. — V. 2. — P. 292-297.

Cemortan, Leonid. Teatrul moldovenesc academic muzical-dramatic de Stat „A.S. Puşkin” din Chişinău / Leonid Cemortan // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. — Ch., 1986. — V. 2. — P. 297-299.

Cemortan, Leonid. Teatrul moldovenesc în contextul vieţii teatrale internaţionale / Leonid Cemortan // Arta ’98. — Ch., 1999. — P. 139-147. — Bibliogr. în note (4 tit.).

Cemortan, Leonid. Teatrul Naţional din Chişinău / Leonid Cemortan // Chişinău: encicl. — Ch., 1997. — P. 508-509.

Cemortan, Leonid. Teatrul Naţional din Iaşi şi Basarabia / Leonid Cemortan // Probleme actuale ale artei naţionale. — Ch., 1993. — P. 15-33.

Cemortan, L. Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi şi Basarabia / L. Cemortan // Probleme actuale ale artei naţionale. — Ch., 1993. — P. 3-8.

Cemortan, Leonid. Teatrul românesc din Basarabia în anii 1918-1921 / Leonid Cemortan // Arta ’97 : Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema. — Ch., 1997. — P. 7-21.

Cemortan, Leonid. Tema Marelui Război pentru apărarea Patriei în literatura şi arta Moldovei / M. Cimpoi, S. Pânzaru, E. Junghietu, L. Cemortan, V. Andon, D. Olărescu // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. — Ch., 1986. — Vol. 2. — P. 306-312.

Cemortan, Leonid. Un destin basarabean : [A. Lupan] / Leonid Cemortan // Ştiinţa. — 1992. — 30 sept. — P. 7.

Cemortan, Leonid. Un moment de referinţă în istoria Teatrului Naţional din Basarabia / Leonid Cemortan // Arta 95. — Ch., 1995. — P. 27-44. — Rez. în lb. fr., rusă. — Bibliogr. în note (33 tit.).

Cemortan, Leonid. Un spectacol memorabil : [1952 : Teatrul Moldovenesc din Chişinău joacă „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale] / Leonid Cemortan // Arta 2002. — Ch., 2002. — P. 69-70.

Cemortan, Leonid. Unele aspecte privind orientarea cercetărilor în domeniul artelor naţionale / Leonid Cemortan // Arta ’92 : Studii, cercetări, documente. — Ch., 1992. — P. 3-13. — Bibliogr. în note (10 tit.).

Cemortan, Leonid. Unele probleme de istorie a teatrului moldovenesc / Leonid Cemortan // Ştiinţa. — 1989. — 31 oct.

Cemortan, Leonid. Unele probleme privind istoria teatrului moldovenesc // Археология, этнография и искусствоведение Молдовы: итоги и перспективы : Матер. респ. конф. от 8-9 авг., 1989 г. — К., 1990. — Р. 177-186.

Cemortan, Leonid. „Zbor frânt” / Leonid Cemortan // Consemnări pe cortină / alcăt. : L. Vidraşcu, A. Fedico. — Ch., 1989. — P. 219-227.

Чемортан, Л. В начале пути / Леонид Чемортан // Украина-Молдавия : театральные связи : Сб. ст. и воспоминаний. — Киев, 1964. — P. 43-49.

Чемортан, Леонид. Дариенко, Д. Т. : [биогр. заметка] / Леднид Чемортан // Сов. Молдавия : крат. энцикл. — Ch., 1982. — C. 181.

Чемортан, Леонид. Казимирова, Л. М. : [биогр. заметка] / Леднид Чемортан // Сов. Молдавия : крат. энцикл. — Ch., 1982. — C. 230.

Чемортан, Леонид. Молдавский театр в годы Великой Отечественной войны 1941-1945) / Леонид Чемортан // Театр Советской Молдавии. Страницы истории. — Ch., 1987. — C- 56-57.

Чемортан. Леонид. Молдавский театр и фольклор : [некоторые вопросы взаимоотношений театра с народным художетвенным творчеством в процессе становления и развития профессионального драматического искусства] / Леонид Чемортан // Вопросы методологии и методики изучения истории советского театра и кино : Матер. конф. От 20-30 окт. 1982 г., Кишинэу. — Ch., 1983. — P. 124-135.

Чемортан, Леонид. Некоторые аспекты современности в молдавской драматургии и на театральной сцене / Леонид Чемортан [et. al.] // Социалистический реализм и проблемы развития искусства Молдавии. — Ch., 1982. — Р. 145-159.

Чемортан. Леонид. Необходимые разграничения / Леонид Чемортан // Moldova suverană : Приложение — дайджест. — 1991. — 13 дек.

Чемортан, Леонид. Первая молдавская советская театральная труппа / Леонид Чемортан // Изв. АН МССР. Сер. обществ. наук. — 1978. — Nr 3. — Р. 72-78.

Чемортан. Леонид. Театр / Леонид Чемортан // Молдавcкая CCР : крат. энцикл. — Ch., 1979. — P. 446-454; Советская Молдавия : крат. энцикл. — Ch., 1982. — P. 612-613.

Чемортан. Леонид. Театр / Леонид Чемортан, Д. Прилепов // Молдаване. Очерки истории, етнографии, искусствоведения. — Ch., 1987. — P. 393-408.

Чемортан. Леонид. Театроведение / Леонид Чемортан // Молдавская ССР. — Ch., 1979. — P. 336-337; Советская Молдавия : крат. энцикл. — Ch., 1982. — P. 613.

Чемортан. Леонид. Шкрябач / Леонид Чемортан // Советская Молдавия : крат. энцикл. — Ch., 1982. — P. 691-692.

Articole în periodice de cultură

Cemortan, Leonid. A.N. Ostrovckii: 150 de ani de la naştere / Leonid Cemortan // Calendar 1973. — Ch., 1972. — P. 58.

Cemortan, Leonid. „Abecedarul” : [despre spectacolul omonim montat pe scena teatrului muzical-dramatic „A. S. Puşkin” după piesa lui D. Matcovschi] / Leonid Cemortan // Moldova soc. — 1984. — 21 mart.

Cemortan, Leonid. Adâncurile mitice ale omenescului / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1991. — 4 apr.

Cemortan, Leonid. Arta basarabeană şi spiritualitatea românească / Leonid Cemortan // Columna. — 1992. — Nr 12. — P. 62-66.

Cemortan, Leonid. Aspecte etico-sociale în viziune scenică / Leonid Cemortan // Nistru. — 1977. — Nr 8. — P. 150-155.

Cemortan, Leonid. Aurel Ion Maican la Teatrul Naţional din Chişinău / Leonid Cemortan // Literatura şi arta. — 1995. 5 oct. — P. 6.

Cemortan, Leonid. „Azilul de noapte” pe scena Teatrului academic / Leonid Cemortan // Nistru. — 1978. — Nr 6. — P. 155-160.

Cemortan, Leonid. Căutând mereu esenţa lucrurilor / Leonid Cemortan // Nistru. — 1981. — Nr 2. — P. 147-153.

Cemortan, Leonid. Comicul în ipostază serioasă / Leonid Cemortan // Nistru. — 1977. — Nr 3. — P. 149-152.

Cemortan, Leonid. Conştiinţa naţională şi progresul social / Leonid Cemortan // Moldova suverană. — 1991. — 17 aug.; Ştiinţa. — 1991. — 30 dec.

Cemortan, Leonid. Contemporaneitatea în dramaturgia şi teatrul moldovenesc (II) / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1979. — 12 apr. — P. 6.

Cemortan, Leonid. Criza de identitate şi integrarea culturală / Leonid Cemortan // Săptămîna. — 1999. — 28 mai. — P. 6,7; 4 iun. — P. 8-9; 18 iun. — P. 12.

Cemortan, Leonid. Cuvânt şi imagine în teatru / Leonid Cemortan // Sud-Est. — 1997. — Nr 3 (29). — P. 68-80.

Cemortan, Leonid. De ce îndrăgostiţii se uită la stele : [piesă în lectura ei scenică] / Leonid Cemortan // Nistru. — 1979. — Nr 5. — P. 151-156.

Cemortan, Leonid. Degradarea vieţii spirituale — realitate a zilei / Leonid Cemortan // Mesagerul. — 1999. — 22 ian. — P. 6.

Cemortan, Leonid. Delimitări necesare : [note pe marginea unor articole despre mareşalul I. Antonescu] / Leonid Cemortan // Moldova suverană. — 1991. — 25 oct.; 26 oct.

Cemortan, L. Din răbojul prieteniei : [momente din istoria relaţiilor teatrale moldo-ucrainene] / L. Cemortan // Nistru. — 1979. — Nr 9. — P. 149-155.

Cemortan, Leonid. „Dragă consăteanule” : [despre spectacolul montat pe scena teatrului „V. Alecsandri” din Bălţi după piesa cu acelaşi nume de Gh. Malarciuc] / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1984. — 2 febr. — P. 6.

Cemortan, Leonid. Drama intelectualilor basarabeni de stânga / Leonid Cemortan // Sud-Est. — 2000. — Nr 3. — P. 32-57.

Cemortan, Leonid. Estetica spectacolului: Valenţe şi deducţie : [masă rotundă a criticilor de artă] / Leonid Cemortan // Lanterna magică. — 1998. — Nr 4-6. — P. 6-7.

Cemortan, Leonid. Eugeniu Ureche / Leonid Cemortan // Teatracţie : rev. UNITEM. — 2006. — Nr 1. — P. 92-97.

Cemortan, Leonid. Eugeniu Ureche / Leonid Cemortan // Teatracţie : rev. UNITEM. — 2007. — Nr 2. — P. 38-40 : fot.

Cemortan, Leonid. Există o cultură română şi una moldovenească? / Leonid Cemortan // Sud-Est. — 1991. — Nr 4. — P. 10-14.

Cemortan, Leonid. Festivalul Naţional de Teatru: Dramaturgia contemporană (Chişinău, 2-8 mai 1998) / Leonid Cemortan // Teatru Coliseum : Stagiunea 1997-1998, 2000 : ed. 2. — Ch., 2000. — P. 82-84.

Cemortan, Leonid. Genericul festivalului / Leonid Cemortan // Lanterna magică. — 1997. — Nr 5-6. — P. 7.

Cemortan, Leonid. Har şi dăruire / Leonid Cemortan // Viaţa satului. — 1997. — 14 mart. — P. 3.

Cemortan, Leonid. Hârjăuca (Mănăstiri basarabene) / Leonid Cemortan // Ţara. — 2000. — 1 dec. — P. 3.

Cemortan, Leonid. Impostorul : [despre I. Bodiul] / Leonid Cemortan // Orizontul. — 1989. — Nr 8. — P. 90-98.

Cemortan, Leonid. Institutul de Istorie a Artei şi problemele lui / Leonid Cemortan // Curierul de seară. — 1995. — 1 iun. — P. 5.

Cemortan, Leonid. Interferenţe culturale sud-est europene şi teatrul Republicii Moldova : [comunic. făcută la Congr. VIII al Asoc. int. de studii sud-est europene, Bucureşti, aug. 1999] / Leonid Cemortan // Sud-Est. — 1999. — Nr 3-4. — P. 46-50.

Cemortan, Leonid. În anii de foc ai războiului / Leonid Cemortan // Nistru. — 1982. — Nr 5. — P. 150-156.

Cemortan, Leonid. În chinuri s-a născut o lume nouă : [premieră la teatrul „V. Alcecsandri” din Bălţi] / Leonid Cemortan // Moldova soc. — 1984. — 26 dec.

Cemortan, Leonid. Între două extreme / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1977. — 12 dec. — P. 49.

Cemortan, Leonid. Între oameni se împlineşete omul : [despre premiera spectaculului „Osânda”, montat pe scena teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi] / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1986. — 16 ian. — P. 6.

Cemortan, Leonid. Întrebări deloc retorice în prag de jubileu : [10 ani cu Teatrul „Eugène Ionesco” ] / Leonid Cemortan // Sud-Est. — 2001. — Nr 1/2. — P. 34-36.

Cemortan, Leonid. La o retrospectivă a stagiunii : [despre Teatrul acad. mold. „A.S. Puşkin” din Chişinău] / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1987. — 10 dec. — P. 6.

Cemortan, Leonid. La o retrospectivă a stagiunii (II) : [despre starea teatrelor în Moldova] / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1988. — 7 ian. — P. 6.

Cemortan, Leonid. Maestru al decorului şi al slovei : [Ion Puiu] / Leonid Cemortan // Curierul de seară. — 1995. — 21 noiemb.

Cemortan, Leonid. Meditaţii în pragul unei noi stagiuni / Leonid Cemortan // Nistru. — 1981. — Nr 8. — P. 143-150.

Cemortan, Leonid. Neobosit animator al culturii : [L. Musa, secretar al Uniunii Cineaştilor din URSS, la 60 de ani] / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1987. — 2 apr. — P. 7.

Cemortan, Leonid. Note critice de istoriografie teatrală (I), (II) / Leonid Cemortan // Moldova literară. — 1997. — 15 oct.; 29 oct.

Cemortan, Leonid. Note la un palmares interpretativ / Leonid Cemortan // Nistru. — 1984. — Nr 4. — P. 151-160.

Cemortan, Leonid. O noapte furtunoasă / Leonid Cemortan // Cultura. — 1969. — 20 dec. — P. 10-11.

Cemortan, Leonid. Opt decenii de teatru naţional permanent în Republica Moldova / Leonid Cemortan // Moldova suverană. — 2000. — 17 oct. — P. 3.

Cemortan, Leonid. „Oştenii” : [despre premiera spectacolului omonim pe scena teatrului „A. S. Puşkin”] / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1984. — 20 dec. — P. 6.

Cemortan, Leonid. „Păsările tinereţii noastre” la Teatrul muzical-dramatic „A.S. Puşkin” / Leonid Cemortan // Cultura. — 1973. — 14 apr. — P. 10.

Cemortan, Leonid. Perspective teatrale / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1992. — 19 mart.

Cemortan, Leonid. Poezia şi proza vieţii : [piesa „Tata” de D. Matcovschi pe scena Tetarului acad. „A.S. Puşkin”] / Leonid Cemortan // Chişinău. Gaz. de seară. — 1979. — 24 apr.

Cemortan, Leonid. Prinţul Hamlet azi : [tragedia „Hamlet” montată la Teatrul „Luceafărul” de regizorul Mihai Fusu şi la Teatrul Naţ. „M. Eminescu” (regizor Sandu Vasilache)] / Leonid Cemortan // Basarabia. — 1998. — Nr 3-5. — P. 164-178.

Cemortan, Leonid. Problema problemelor — spectatorul / Leonid Cemortan // Moldova. — 1986. — Nr 8. — P. 17-18.

Cemortan, Leonid. Regia: acumulare sau comoditate / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1981. — 12 apr.

Cemortan, Leonid. Revenind la albia frumoaselor înfăptuiri / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1980. — 19 apr.

Cemortan, L. Revenind la izvoare : [istoria teatrului] / Leonid Cemortan // Columna. — 1992. — Nr 6-7. — P. 63-75.

Cemortan, Leonid. Revine Marea Sarmaţiană / Leonid Cemortan // Literatura şi arta. — 1998. — 23 iul. — P. 6.

Cemortan, Leonid. Să-ţi fie bine, nea Costache! : [portret de creaţie al actorului C. Constantinov] / Leonid Cemortan // Moldova. — 1990. — Nr 11. — P. 10-12.

Cemortan, Leonid. Scena şi folclorul / Leonid Cemortan // Nistru. — 1983. — Nr 4. — P. 150-158.

Cemortan, Leonid. „Se aud izvoarele” : [despre premiera spectacolului cu titlul omonim după piesa lui G. Marcov şi E. Şim pe scena Teatrului acad. mold. „A.S. Puşkin”] / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1986. — 1 mai. — P. 6.

Cemortan, Leonid. Teatrul „Licurici” şi dramaturgia moldovenească / Leonid Cemortan // Nistru. — 1980. — Nr 7. — P. 155-160.

Cemortan, Leonid. Teatrul moldovenesc: conexiunea naţionl-universal / Leonid Cemortan; trad. în lb. engl. Liliana Ursu // Coliseum-Teatru. — 2000. — Nr ¾. — P. 26-31. — Idem în lb. engl. — P. 151-152.

Cemortan, Leonid. Teatrul şi exigenţele timpului / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 1986. — 3 aug.

Cemortan, Leonid. Text şi vizualitate în spectacol / Leonid Cemortan // Basarabia. — 1997. — Nr 11-12. — P. 183-185; 1998. — Nr 1-2. — P. 88-102.

Cemortan, Leonid. Tradiţie şi modernitate / Leonid Cemortan // Sud-Est. — 1993. — Nr 2. — P. 84-89.

Cemortan, Leonid. Tradiţie şi modernitate la sfârşitul sec. XX / Leonid Cemortan // Curierul de seară. — 1997. — 29 mai. — P. 3.

Cemortan, Leonid. Un an teatral în condiţii de criză / Leonid Cemortan // Moldova suverană. — 1999. — 24 iun. — P. 4.

Cemortan, Leonid. Un distins intelectual basarabean : [profesorul Grigore Cincilei] / Leonid Cemortan // Lit. şi arta. — 2001. — 25 oct. — P. 6.

Cemortan, Leonid. Un spectacol fragmentar / Leonid Cemortan // Cultura. — 1975. — 25 ian. — P. 10.

Cemortan, Leonid. Teatrul „Licurici” şi dramaturgia moldovenească / Leonid Cemortan // Nistru. — 1980. — Nr 7. — P. 155-160.

Cemortan, Leonid. Valenţele artei autentice / Leonid Cemortan // Moldova soc. — 1985. — 17 oct.

Cemortan, Leonid. Valenţele etice ale eroicului / Leonid Cemortan // Moldova soc. — 1978. — 13 dec.

Cemortan, Leonid. Viaţa între prozaic şi artă : [despre filmul documentar moldovenesc] / Leonid Cemortan // Curierul de seară. — 1991. — 26 mart.

Cemortan, Leonid. Vizita lui P. Lucinschi la Academia de Ştiinţe şi la şcoala educativă specială / Leonid Cemortan // Curierul de seară. — 1997. — 8 noiemb. — P. 1.

Чемортан. Леонид. Волнующие страницы: О работе по составлению очередного тома многотомного издания „Искусство Советской Молдавии” — „Драматический театр” / Леонид Чемортан, Л. Митина // Веч. Кишинев. — 1981. — 3 сент.

Чемортан, Леонид. Временщик : [о И. Бодюле] / Леонид Чемортан // Горизонт. — 1989. — Nr. — P. 92-99.

Чемортан, Леонид. Мокану против Мокану / Леонид Чемортан // Театральная жизнь. — 1982. — Nr 16. — P. 13-14.

Чемортан. Леонид. Остроумный репортаж : [о гастролях Бельцкого театра им. В. Александри по районам республики] // Сов. Молдавия. — 1980. — 12 авг.

Чемортан, Леонид. Память о Татарбунарах / Леонид Чемортан // Сов. Молдавия. — 1984. — 2 июня.

Чемортан. Леонид. Поэзия и проза жизни : [пьеса „Отец” Д. Матковского на сцене Молд. акад. Драм. Театра им. А.С. Пушкина] // Вечерний Кишинев. — 1979. — 24 апр.

Чемортан. Леонид. Свет душевности : [о постановке спектакля „Отец” по пьесе Д. Матковского в молд. театре им. А.С. Пушкина] / Леонид Чемортан // Сов. культура. — 1981. — 28 апр.

Чемортан, Леонид. Творческий, ищущий... / Ливиу Дамиан, Леонид Чемортан, Ф. Лозан [et. al] / Сов. Молдавия. — 1982. — 2 июня.

Чемортан. Леонид. Театр и современность / Леонид Чемортан // Сов. Молдавия. — 1979. — 15 апр.

Referinţe

Cemortan, Leonid : [schiţă biografică] // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei : Dicţionar (1961-2006) / Acad. de Şt. a Moldovei; col. red. : acad. Haralambie Corbu. — Ch. : Î.E.-P. „Ştiinţa”, 2006. — (Col. „Academica” / coord. col. : acad. Gheorghe Duca [et al.]. — Vol. I. — P. 174-176 : fot.

Leonid Cemortan : [notă biografică] // Arta ’92 : Studii, cercetări, documente. — Ch., 1992. — P. 3.

Leonid Cemortan : [critic şi istoric de teatru, profesor universitar, membru corespondent al A.Ş.M.] // Timpul. — 2007. — 2 noiemb. — P. 3. — (Omul săptămânii).

Cojocaru, Gh. Pentru cine am votat? : [pe 23 apr. Leonid Cemortan a fost numit director interimar la Secţia de Studiu a Artelor a Academiei de Ştiinţe a Moldovei] / Gh. Cojocaru // Ştiinţa. — 1991. — 21 mai.

Fedorenco, Victoria. Un prieten devotat al teatrului: Leonid Cemortan la 80 de ani / Victoria Fedorenco // Arta 2007 : Arte audiovizuale. — Ch., 2007. — P. 227-231. — Bibliogr. (5 tit.).

Lucinschi, P. Mesaje de felicitare : [pentru L. Cemortan] / P. Lucinschi // Moldova suverană. — 1997. — 6 noiemb. — P. 1.

Membru corespondent al A.Ş.M. Leonid Cemortan la 80 de ani // Akademos. — 2007. — Nr 4. — P. 73.

Nechit, Irina. Aplauze la adunearea nobilimii : [despre prezentarea cărţii „Teatrul Naţional din Chişinău (1920-1935)”, semnată de Leonid Cemortan] / Irina Nechit // Luceafărul. — 2001. — 7 mart. — P. 12.

Popuşoi, Liliana. O nouă stagiune şi un omagiu adus actorului Eugeniu Ureche : [stagiunea din acest an a Teatrului Naţ. „M. Eminescu” debutează cu lansarea cărţii „Eugen Ureche”, semnată de criticul de teatru Leonid Cemortan] / Liliana Popuşoi // Flux : Cotid. naţional. — 6 oct. — P. 4.

Popuşoi, L. Omagiu lui Eugeniu Ureche : [în creaţia lui L. Cemortan] / L. Popuşoi // Flux : Cotidian naţional. — 2005. — 11 oct.

Porcesco, Cristina. Leonid Cemortan este deţinătorul premiului „Valeriu Cupcea”, ediţia 2005 / Cristina Porcesco // Moldova suverană. — 2005. — 1 dec. — P. 4.

Stăvilă, Tudor. 10 ani de activitate ştiinţifică a Institutului Studiul Artelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei : [cu referinţe la activitatea savantului Leonid Cemortan] / Stăvilă Tudor // Arta 2001 : Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema. — Ch., 2001. — P. 5-8 : fot.

Stici, Ion. Înalte distincţii ale Patriei : [ savantului L. Cemortan] / Ion Stici // Moldova suverană. — 1998. — 18 iul. — P. 1.

Turea, Larisa. Leonid Cemortan -omul care l-a aparat pe Ştefan cel Mare / Larisa Turea // Timpul. — 2009. — 2 iul. — Mod de acces: http://www.timpul.md/articol/leonid-cemortan—omul-care-l-a-aparat-pe-stefan-cel-mare-2993.html

Turea, Larisa. Leonid Cemortan: teatrul ca autoritate morală : [despre creaţia şi activitatea lui Leonid Cemortan] / Larisa Turea // Timpul. — 2007. — 1 noiemb. — P. 5.

Vătămanu, Maria. Leonid Cemortan : [schiţă biografică] / Maria Vtamanu // Calendar Naţional 2007. — Ch., 2007. — P. 315.

Кердиваренко, С. Ведущий исследователь театра : [Леонид Чемортан] / С. Кердиваренко // Независимая Молдова. — 1995. — 28 нояб. — С. 3.

Чемортан Леонид : [историк, член-корр. АНМ : краткая биогр. справка] // Документ. — 2000. — Nr 1. — P. 79; Документ. — 2002. — Nr 1. — P. 50; Документ. — 2008. — Nr 1. — P. 71.

Linkuri utile:
http://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=2223&new_langua=0

Cimpoi Mihai

Istoric, critic literar, traducător, eminescolog, filosof al culturii.

Data locul naşterii

3 septembrie 1942, comuna Larga r. Briceni;

Studii:

1949-1959 — şcoala medie din com. Larga;

1959-1960 — a activat în calitate de colaborator literar la gazeta raională „Leninistul” din Lipcani;

1960-1965 — a studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie;

Activitatea de muncă şi experienţa managerială

1965-1972 — redactor la revista „Nistru” şi consultat la Uniunea Scriitorilor din Moldova;

1973 — a fost interzisă semnătura şi activitatea publică;

1974 , 1977, 1982 — redactor superior la editurile „Cartea moldovenească” şi „Literatura artistică”;

1982-1983 — secretar literar la Teatrul Naţional din Chişinău;

1984-1985 — redactor la Enciclopedia „Literatura şi Arta Moldovei”;

1986-1987 — secretar literat la Teatrul Liric „Al. Mateevici”;

1987 — secretar al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova

1989-1990 — deputat al poporului din fosta URSS;

1991 — preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova;

1992 — Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

2000 — reales preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova;

2002 — Director al revistei „Viaţa Basarabiei”, redactor-şef al buletinului „Mihai Eminescu”; membru al colegiilor de redacţie la revistele „Viaţa românească”, Caiete critice, Paradigma, Sud Est.

Premii şi distincţii

1992 — Maestru al literaturii din Republica Moldova;

1994 — Premiul de Stat al Republicii Moldova;

1995 — Premiul „Nichita Stănescu”;

1996 — Ordinul Republicii;

1997 — Premiul pentru critică al Uniunii Scriitorilor din România;

2000 — Medalia jubiliară „M. Eminescu” a României;

Medalia jubiliară „M. Eminescu” a Republicii Moldova;

2002 — Ordinul Naţional „Serviciu Credincios” în grad de cavaler al României.

Bibliografie selectivă:

Cimpoi, Mihai. Critice / Mihai Cimpoi. — Craiova : Fundaţia „Scrisul Românesc” ; Chişinău : Magna-Princeps, 2011. — Vol. 9 : Identitate şi alteritate. — ISBN 978-9975-4173-6-5. — ISBN 978-973-7864-70-3.

Cimpoi, Mihai. Critice / Mihai Cimpoi. — Craiova : Fundaţia „Scrisul Românesc”, 2009. — Vol. 8 : Prăpastia lui Pascal. — 172 p. — ISBN 978-973-7864-39-0.

Cimpoi, Mihai. Grigore Alexandrescu: „însuflarea” fiinţării / Mihai Cimpoi. — Târgovişte : Bibliotheca, 2009. — 112 p. — ISBN 978-973-712-484-5.

Cimpoi, Mihai. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor / Mihai Cimpoi. — Iaşi : Princeps Edit, 2009. — 226 p.

Cimpoi, Mihai. Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti: prefacerea firii / Mihai Cimpoi. — Târgovişte : Bibliotheca, 2011. — ISBN 978-973-712-610-8.

Cimpoi, Mihai. Lucian Blaga. Paradisiacul. Lucifericul. Mioriticul / Mihai Cimpoi. — Ed. a 2-a, rev. — Cluj-Napoca : Dacia XXI, 2011. — ISBN 978-606-8214-41-2.

Cimpoi, Mihai. Mari scriitori români: medalioane literare / M. Cimpoi. — Ed. a 3-a, reactualizată. — Ch. : Silvius Libris, 2009. — 168 p. — ISBN 978-9975-107-13-6 ; Чимпой, Михай. Великие румынские писатели: литературные медальоны / Михай Чимпой. — Ch. : Silvius Libris, 2009. — 184 p. — ISBN 978-9975-107-14-3.

Cimpoi, Mihai. Vasile Cârlova. Poetul „sufletului mâhnit” / Mihai Cimpoi. — Târgovişte : Bibliotheca ; Ch. : Cartdidact, 2010. — 221 p. — ISBN 978-973-712-551-4; ISBN 978-9975-9847-6-8.

Dumitru Matcovschi — Poet şi Om al Cetăţii / col. red. : Mihai Cimpoi (coord.) [et. al.] ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Filologie. — Ch. : Ştiinţa, 2009. — 327 p. — ISBN 978-9975-67-640-3.

Grigore Vieru, poetul / coord. : Mihai Cimpoi ; col. red. : Mihai Cimpoi, Eugen Simion, Alex Ştefănescu [et al.] ; itinerar biografic : Mihai Cimpoi ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Filologie. — Ch. : Ştiinţa, 2010. — 464 p. — (Academica ; 6). — ISBN 978-9975-67-502-4.

Vasile Coroban: un arbitru într-o lume a arbitrarului : [critic şi istoric literar] / col. red. : Mihai Cimpoi (coord.) [et al.] ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Filologie. — Ch. : Ştiinţa, 2010. — 323 p. — ISBN 978-9975-67-226-9.

Victor Teleucă — un heraclitean transmodern / col. red. : Theodor Codreanu, Mihai Cimpoi, Mihail Dolgan, Haralambie Corbu. — Ch. : Universul, 2010. — 428 p. — ISBN 978-9975-47-042-1.

Personalia

Boldea, Iulian. Mihai Cimpoi şi paradoxurile interpretării / Iulian Boldea // Metaliteratură : Critică, istorie, teorie literară. — 2010. — Nr 1/4. — P. 104-106.

Enciu, Nicolae. Un cavaler al adevărului / Nicolae Enciu // Semn : rev. literară. — 2006. — Nr 4. — P. 20-21.

Glodeanu, Gheorghe. Distins eminescolog : [acad. Mihai Cimpoi] / Gheorghe Glodeanu // Limba Română. — 2007. — Nr 10/12. — P. 192-195.

Josu, Nina. Un strălucit cărturar — Mihai Cimpoi / Nina Josu // Literatura şi Arta. — 2007. — Nr 34/36. — P. 5.

Matei, Valeriu. O figură emblematică a culturii româneşti — Mihai Cimpoi / Valeriu Matei // Limba Română. — 2007. — Nr 10/12. — P. 198-204.

Mihai Cimpoi : Biobibliografie / Bibl. Municipală „B.P. Haşdeu” ; alcăt. : L. Kulikovski, T. Verebcean ; ed. îngr. de Lidia Kulikovski. — Ch. : Litera, 2002. — 192 p. — ISBN 9975-74-450-8.

Mihai Cimpoi : [critic, ictoric literar, eminescolog, filosof al culturii] // Timpul. — 2011. — 2 sept. — P. 2.

Vasilescu, Emil. Fiinţa eminesciană : [acad. Mihai Cimpoi] / Emil Vasilescu // Limba Română. — 2007. — Nr 10/12. — P. 203-204.

Cojocaru Svetlana

Conferenţiar cercetător, dr. în ştiinţe fizico-matematice, dr. habilitat în informatică.

26 iulie 1952, în satul Butuceni, raionul Râbniţa.

Studii:

1969 — a absolvit şcoala medie nr. 1 din oraşul Râbniţa;

1974 — a urmat Facultatea de matematică şi cibernetică (actualmente: matematică şi informatică) a Universităţii de Stat din Moldova;

1974 — lucrează la Institutul de Matematică şi Informatică (IMI) al AŞM;

Titluri ştiinţifice:

1982 — titlul de doctor în ştiinţe fizico-matematice în urma susţinerii tezei la Institutul de Cibernetică din Kiev;

1993 — conferenţiar cercetător, CNAA;

2007 — titlul de doctor habilitat în informatică în urma susţinerii tezei la Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM;

Activitatea de muncă şi experienţa managerială:

1974-1976 — inginer-programator, Institutul de Matematică şi Informatică A.Ş.M.

1976-1980 — doctorand, Institutul de Matematică şi Informatică A.Ş.M.

1978-1984 — inginer-programator superior, Institutul de Matematică şi Informatică A.Ş.M.

1984-1991 — cercetător superior, Institutul de Matematică şi Informatică A.Ş.M.

1992-1999 — cercetător coordonator, Institutul de Matematică şi Informatică A.Ş.M.

1999-2006 — secretar ştiinţific, Institutul de Matematică şi Informatică A.Ş.M.

2006-2010 — vicedirector pentru ştiinţă, Institutul de Matematică şi Informatică A.Ş.M.

2010-prezent — director, Institutul de Matematică şi Informatică A.Ş.M.

— vicepreşedinte al Societăţii Matematice din Moldova;

— preşedinte al comisiei de stat de examinare la Universitatea Tehnică a Moldovei;

Activitatea ştiinţifică şi editorială:

A participat la numeroase conferinţe internaţionale de specializare şi cercetare în România, Rusia, Franţa, Italia, Suedia. Este autoarea a peste 160 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 monografii, co-editor al unei culegeri publicate în ţară şi peste hotare la prestigioasele edituri Springer, IOS Press etc.

1993 — participant la fondarea revistei ,,Computer Science Journal of Moldova«, fiind editor executiv, apoi editor şef adjunct;

1993-2007 — secretar ştiinţific al consiliului ştiinţific specializat DH 01-01.05.04-03 din cadrul Institutului de Matematică şi Informatică al AŞM;

2007-iunie 2012 — conduce seminarul de profil , specialităţile 01.05.01 şi 01.05.04.

2012 — preşedinte al comisiei de experţi CNAA în domeniul informaticii;

— a fost editor invitat al «Revistei de inventică» (Iaşi);

— este membru al colegiilor de redacţie ale revistelor «BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience» (Bacău);

— Membru al comisiei Academiei Române pentru informatizarea limbii române;

— membru al colegiului de redacție al revistei «Revista Română de Automatică şi Informatică» (Bucureşti);

— membru al colegiului redacţional al revistei de cultură «Curtea de la Argeş»;

— co-autoare a mai multor articole a revistei ,,Buletinul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.Matematica";

— co-autoare a mai multor articole a revistei ,,Computer Science Journal of Moldova";

Distincţii, Titluri Onorifice:

2003 — Premiul Institutului de Matematică şi Informatică A.Ş.M. pentru cele mai bune lucrări ştiinţifice;

2002 — Diploma de onoare a Prezidiului A.Ş.M.

2004 — Diploma de onoare a Prezidiului A.Ş.M.

2006 — Diploma Secţiei de Ştiinţe Economice şi Matematice;

2007 — Premiul Institutului de Matematică şi Informatică A.Ş.M. pentru cele mai bune lucrări ştiinţifice;

2011 — Laureat al Premiului Naţional;

2012 — Diploma Meritul Academic;

Bibliografie selectivă:

Monografii

Backelin, J. Mathematical computations using Bergman / J. Backelin, Svetlana Cojocaru, V. Ufnarovski. — Lund (Sweden), 2005. — 206 p. — ISBN 91-631-7203-8. — http://servus.math.su.se/bergman/manual.html

Cojocaru, Svetlana. Considerente asupra edificării societăţii informaţionale în Moldova / Svetlana Cojocaru, C. Gaindric. — Ch. : s.n., 2003. — 95 p.

Computational Commutative and Non-Commutative Algebraic Geometry / ed. by Svetlana Cojocaru, G. Pfister, V. Ufnarovski. — Amsterdam : IOS Press, 2005. — 325 p. — (NATO science series. Ser. III. Computer and Systems Sciences ; vol. 196).

Institutul de Matematică şi Informatică al Academiei de Ştiinte a Moldovei / Svetlana Cojocaru, red. — Ch. : s. n., 2000. — 80 p.

Articole

Alhazov, A. Modelling Inflections in Romanian Language by P Systems with String Replication / A. Alhazov, A. Boian, Svetlana Cojocaru // Tenth Workshop on Membrane Computing, WMC10, Curtea de Arges, Romania, 24-27 Aug. 2009 : proc. — Sevilla (Spain), 2009. — P. 116-128. — http://www.gcn.us.es/files/full_volume.pdf

Application of P system models in computer linguistics / A. Alhazov, L. Boian, C. Ciubotaru, S. Cojocaru [et al.] // International Workshop on Intelligent Information Systems, 13-14 Sept. 2011 : proc. — Ch., 2011. — P. 101-104.

Applications Based on Reusable Linguistic Resources / E. Boian, O. Burlaca, C. Ciubotaru, S. Cojocaru [et al.] // Multilinguality and Interoperability in language Processing with Emphasis on Romanian. — Bucureşti, 2010. — Vol. 1. — P. 461-475.

Backelin, J. BERGMAN / J. Backelin, Svetlana Cojocaru, V. Ufnarovski // Computer Algebra Handbook. — Dordrecht, 2003. — P. 349-352.

Backelin, J. The Computer Algebra Project Bergman: Current State / J. Backelin, Svetlana Cojocaru, V. Ufnarovski // Commutative Algebra, Singularities and Computer Algebra. — Dordrecht, 2003. — P. 75-101.

Burtseva, L. Images and rules based decision support system in ultrasound examination of abdominal zone / L. Burtseva, C. Gaindric, Svetlana Cojocaru // Memoirs of the Scientific Sections of the Romanian Academy. Ser. IV. — 2011. — Vol. 34. — P. 173-184.

Cojocaru, Svetlana. Computational Environment Generation for Computer Algebra Systems / Svetlana Cojocaru // Studies in Informatics and Control. — 2008. — Vol. 17, Nr 2. — P. 231-236. — http://sic.ici.ro/sic2008_2/art10.php

Cojocaru, Svetlana. Derivational morphology mechanisms in automatic lexical information acquisition / S. Cojocaru, E. Boian, M. Petic // Knowledge Engineering: Principles and Techniques Conference (KEPT) 2009, Cluj-Napoca, 2-4 Jul. 2009 : proc. — Cluj-Napoca, 2009. — P. 25-32.

Cojocaru, Svetlana. Integrity and correctness checking of a lexical database / S. Cojocaru, A. Colesnicov, L. Malahova // Computer Science Journal of Moldova. — 2006. — Vol. 14, Nr 1. — P. 138-151.

Cojocaru, Svetlana. Providing Modern Software Environments to Computer Algebra Systems / S. Cojocaru, L. Malahova, A. Colesnicov // Lecture Notes in Computer Science. — 2006. — Vol. 4194 : Computer Algebra in Scientific Computing. — P. 129-140

Cojocaru, Svetlana. Stages in automatic derivational morphology processing / S. Cojocaru, E. Boian, M. Petic // Knowledge Engineering: Principles and Techniques Conference (KEPT) 2009, Cluj-Napoca, 2-4 Jul. 2009 : proc. — Cluj-Napoca, 2009. — P. 97-104.

Cojocaru, Svetlana. The assesment of the inflexion models for Romanian / Svetlana Cojocaru // Computer Science Journal of Moldova. — 2006. — Vol. 14, Nr 1. — P. 103-112.

Dictionary Search and Update by P Systems with String-Objects and Active Membranes / A. Alhazov, S. Cojocaru, L. Malahova, Yu. Rogozhin // International Journal of Computers, Comunications & Control (IJCCC). — 2009. — Vol 4, Nr 3. — P. 206-213. —http://www.journal.univagora.ro/?page=article_list&volume=IV&nr=3

Dictionary Search and Update by P Systems with String-Objects and Active Membranes / A. Alhazov, S. Cojocaru, L. Malahova, Yu. Rogozhin // Seventh Brainstorming Week on Membrane Computing, Sevilla, 2-6 Feb. 2009 : proc. — Sevilla, 2009. — Vol. I. — P. 1-8. — http://www.gcn.us.es/7BWMC/volume/06_DictArtiom.pdf

Digital divide: A glance at the problem in Moldova / L. Burţeva, S. Cojocaru, C. Gaindric [et al.] // Information technologies communication and human development: Opportunities and challenges. — Hershey ; London, 2006. — P. 77-115

Digital divide: A glance at the problem in Moldova / L. Burţeva, S. Cojocaru, C. Gaindric [et al.] // Information Communication Technologies: Concepts, Methodologies, Tools and Applications. — New York, 2008. — Vol. IV, Ch. 5.21. — P. 2531-2565. — doi: 10.4018/978-1-59904-949-6.ch183

Digital divide: Introduction to the problem / L. Burţeva, S. Cojocaru, C. Gaindric [et al.] // Information technologies communication and human development: Opportunities and challenges. — Hershey ; London, 2006. — P. 57-76.

Digital divide: Introduction to the problem / L. Burţeva, S. Cojocaru, C. Gaindric [et al.] // Information Communication Technologies: Concepts, Methodologies, Tools and Applications. — New York, 2008. — Vol. I, Ch. 1.6. — P. 74-90. — doi: 10.4018/978-1-59904-949-6.ch006.

How to meet user needs by generating report on scientific publications in IAS IMCS / E. Boian, N. Bruc, S. Cojocaru [et al.] // International Workshop on Intelligent Information Systems, 13-14 Sept. 2011 : proc. — Ch., 2011. — P 123-126.

Investigations on Natural Computing in the Institute of Mathematics and Computer Science / A. Alhazov, E. Boian, L. Burtseva, C. Ciubotaru, S. Cojocaru [et al.] // Computer Science Journal of Moldova. — 2010. — Vol. 18, Nr 2. — P. 101-138.

Joining bio-inspired and quantum approaches in computer algebra and computer linguistics / A. Alhazov, L. Burtseva, S. Cojocaru [et al.] // Twelfth International Conference on Membrane Computing (CMC12), Fontainebleau, France, 23-26 Aug. 2011 : proc. — Paris, 2011. — P. 471- 478.

Lexical Resources for Romanian: Creation, Word inflection, Checking / S. Cojocaru, E. Boian, C. Ciubotaru [et al.] // Revista de Inventica. — 2006. — Vol. 10, Nr 53. — P. 27-32.

Management of research organization: informational support / N. Bruc, S. Cojocaru, C. Gaindric [et al.] // Memoirs of the Scientific Sections of the Romanian Academy. Ser. IV. — 2011. — Vol. 34. — P. 185-200.

Modelling Inflections in Romanian Language by P Systems with String Replication / A. Alhazov, E. Boian, S. Cojocaru, Yu. Rogozhin // Computer Science Journal of Moldova. — 2009. — Vol. 17, Nr 2. — P. 160-178.

Solving PP-Complete and #P-Complete Problems by P Systems with Active Membranes / A. Alhazov, L. Burtseva, S. Cojocaru, Yu. Rogozhin // Lecture Notes in Computer Science. — 2009. — Vol. 5391. — P. 108-117. — http://www.springerlink.com/content/d2w18l6067254726/

SONARES-A decision support system in ultra sound investigation / L. Burtseva, S. Cojocaru, C. Gaindric [et al.] // Computer Science Journal of Moldova. — 2007. — Vol. 15, Nr 2. — P. 153-177.

SonaRes — Diagnostic decision support system for ultrasound examination / L. Burtseva, S. Cojocaru, C. Gaindric [et al.] // E-Health and Bioingineering — EHB 2011 : Intern. Conf., 24-26 Nov. 2011 : proc. — Iasi, 2011. — P. 239-242.

Summary of Researches being Performed in the Institute of Mathematics and Computer Science on Computer Science and Information Technologies / A. Alhazov, E. Boian, L. Burtseva, C. Ciubotaru, S. Cojocaru [et al.] // Computer Science Journal of Moldova. — 2008. — Vol. 16, Nr 2. — P. 298-320.

Ultrasonographic diagnostics system SonaRes: concept and prototype of user-interface / S. Cojocaru, C. Gaindric, E. Jantuan [et al.] // Advanced information and telemedicine technologies for health — AITTH-2008 : II Intern. Conf., 1-3 Oct. 2008. — Minsk, 2008. — P. 41-46.

Personalia

Linkuri utile:
http://www.math.md/people/cojocaru-svetlana/-/

http://www.publika.md/guvernul-a-desemnat-lauriatii-premiului-national-afla-numele-lor_450381.html

http://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=4939&m=14&new_language=0

Cojocaru Gheorghe

Cercetător ştiinţific, doctor în istorie.

Data şi locul naşterii:

08 februarie 1963, în comuna Tahnăuţi, raionul Rezina, R. M.

Studii:

1986 — absolvent al Universităţii de Stat din Moldova;

Titluri ştiinţifice:

1996 — titlul de doctor la Universitatea din București;

Activitatea de muncă şi experienţa managerială:

14 ianuarie 2010 — Preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea Regimului Comunist Totalitar din R. Moldova;

20 iulie 2010-prezent — director al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM;

-cercetător ştiinţific coordonator, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM.;

Activitatea ştiinţifică şi editorială:

1996-1998 — editor al Revistei ,,Arena Politicii " ;

din 1998 — comentator politic pentru Radio Europa Liberă;

Bibliografie selectivă:

Monografii

Cojocaru, Gheorghe. Colapsul URSS şi dilema relaţiilor româno-române / Gheorghe Cojocaru. — Bucureşti : Omega, 2001. — 238 p. — ISBN 973-85441-1-4.

Cojocaru, Gheorghe. Cominternul şi originile ,,moldovenismului" / Gheorghe Cojocaru. — Ch. : Civitas, 2009. — 499 p. — ISBN 978 −9975 −80-293-2.

Cojocaru, Gheorghe. Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923) / Gheorghe Cojocaru. — Bucureşti : Semne, 1997. — 270 p. — ISBN 973-9318-29-0.

Cojocaru, Gheorghe. 1989 la Est de Prut / Gheorghe Cojocaru ; coord. : Ion Negrei. — Ch. : Prut Internaţional, 2001. — 216 p. — ISBN 9975-69-255-9.

Cojocaru, Gheorghe. Politica externă a Republicii Moldova / Gheorghe Cojocaru. — Ed. a 2-a, rev. şi adaug. — Ch. : Civitas, 2001. — 208 p. — ISBN 9975-936-75-X.

Cojocaru, Gheorghe. Separatismul în slujba Imperiului / Gheorghe Cojocaru ; Inst. de Istorie al AŞM. — Ch. : Civitas, 2000. — 192 p. — ISBN 9975-936-68-7.

Cojocaru, Gheorghe. Sfatul Ţării: itinerar / Gheorghe Cojocaru. — Ch. : Civitas, 1998. — 176 p. — ISBN 9975-936-20-2.

Cojocaru, Gheorghe. Tratatul de Uniune Sovietică / Gheorghe Cojocaru ; Inst. de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. — Ch. : Civitas, 2005. — 735 p. — ISBN 9975-912-52-4.

Operaţiunea ,,Sud" Chişinău = Операция ,,Юг" Кишинёв : Culeg. de documente / alcăt. : Gheorghe Cojocaru ; Inst. de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. — Ch. : Bons Offices, 2010. — 484 p. — ISBN 978-9975-80-434-9.

Articole

Cojocaru, Gheorghe. Constituirea Sfatului Ţării. O abordare istorică şi istoriografică / Gheorghe Cojocaru // Transilvania. — Sibiu, 2008. — Nr 3-4. — P. 9-22.

Cojocaru, Gheorghe. Conştiinţă istorică, identitate de stat şi identitate etnoculturală în Republica Moldova / Gheorghe Cojocaru // Akademos. — 2009. — Nr 2 (13). — P. 62-65.

Cojocaru, Gheorghe. Fiecare este dator şi în drept să spună ce gândeşte / Gheorghe Cojocaru // Revista de Istorie a Moldovei. — 2011. — Nr 1-2. — P. 125-149.

Cojocaru, Gheorghe. Mişcarea democratică naţională şi declararea Independenţei Republicii Moldova / Gheorghe Cojocaru // Revista de Istorie a Moldovei. — 2011. — Nr 3-4. — P. 128-140.

Cojocaru, Gheorghe. Noi documente revelatoare despre formarea RASSM / Gheorghe Cojocaru // Destin românesc. — 2009. — Nr 3. — P. 132-142.

Cojocaru, Gheorghe. O privire retrospectivă asupra anevoioasei despărţiri de Stalin (1956-1991) / Gheorghe Cojocaru // Akademos. — 2010. — Nr 1. — P. 54-60.

Cojocaru, Gheorghe. Ocuparea Basarabiei şi Nordului Bucovinei — o consecinţă directă a înţelegerilor sovieto-germane din 23 august 1939 / Gheorghe Cojocaru // Akademos. — 2010. — Nr 3. — P. 6-16.

Cojocaru, Gheorghe. Perestroica şi deşteptarea etniilor minoritare din URSS / Gheorghe Cojocaru // Destin românesc. — 2008. — Nr 1. — P. 41-54 ; Nr 2-3. — P. 59-79.

Cojocaru, Gheorghe. Rolul jucat de organizaţia clandestină bolşevică din Basarabia la afilierea Partidului Comunist din România la Internaţionala Comunistă / Gheorghe Cojocaru // Revista de Istorie a Moldovei. — 2009. — Nr 2-3. — P. 139-151.

Cojocaru, Gheorghe. S-a întîlnit oare Pan Halippa cu Lenin la Petrograd în 1917? / Gheorghe Cojocaru // Revista de Istorie a Moldovei. — 2008. — Nr 2. — 3-21.

Cojocaru, Gheorghe. Unificarea Bisericii Basarabene cu Biserica Ortodoxă Română / Gheorghe Cojocaru // Luminătorul. — 2010. — Nr 6. — P. 20-31.

Cojocaru, Gheorghe. Voronin expune Moldova unor enorme riscuri geopolitice / Gheorghe Cojocaru // Flux. — 2007. — 6 iul. — P. 6.

Represiuni împotriva religiei şi a bisericii : [rezultatele cercetărilor Comisiei Cojocaru] // Luminătorul. — 2010. — Nr 6. — P. 34-45.

Personalia

Enciu, N. Cominternul şi originile ,,moldovenismului" : [cartea «Cominternul şi originile moldovenismului» de Gheorghe Cojocaru] / N. Enciu // Destin românesc. — 2009. — Nr 4. — P. 143-144.

Musteaţă, S. Diversiunea cominternistă a ,,moldovenismului" [cartea «Cominternul şi originile moldovenismului» de Gheorghe Cojocaru] / S. Musteaţă // Akademos. — 2010. — Nr 1. — P. 124-125.

Şevcenco, R. ,,Comisia Cojocaru" — primele rezultate de activitate / R. Şevcenco // Alianţa Moldova Noastră. — 2010. — 2 apr. — P. 10.

Linkuri utile:
http://en.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_E._Cojocaru

http://www.europalibera.org/author/20551.html

Culiuc Leonid

Dr. hab. în ştiinţe fizico-matematice

Data şi locul naşterii:

11 august 1950, s.Drăgăneşti, Republica Moldova;

Studii:

1972- Inginer de tehnică electronică, Chişinău, Institutul Politehnic;

— A absolvit doctorantura, Moscova, Universitatea de Stat M. Lomonosov;

Titluri ştiinţifice:

1976- Candidat (doctor) în ştiinţe fizico-matematice, Moscova, Universitatea de Stat M. Lomonosov;

1985- Titlul de Colaborator ştiinţific superior, Academia de Ştiinţe a Moldovei;

1990- Doctor (habilitat) în ştiinţe fizico-matematice, Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

1993 — Universitatea de Stat din Moldova, profesor la facultatea de fizică,predarea a 2 cursuri speciale;

1993- Profesor universitar, Academia de Ştiinţe a Moldovei

2007- Membru corespondent, Academia de Ştiinţe a Moldovei;

Activitatea de muncă şi experienţă managerială:

1973 — 1975 — Facultatea de fizică a Universitaţii de Stat M. Lomonosov din Moscova, colaborator ştiinţific (c. ş.) inferior;

1976 — pînă în prezent-Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (IFA AŞM):

1976 — 1979 — c. ş. inferior;

1979 — 1986 — c. ş. superior;

1986 — 1990 — c. ş. coordonator;

1990 — 1993 — c. ş. principal;

1992 — 1994- adjunct al secretarului ştiinţific general al AŞM;

1993 — 1996 — şef de laborator, director adjunct al Centrului de Materiale Semiconductoare al IFA AŞM;

martie 1997 — martie 2001 — director al IFA AŞM;

2001 — 2005 — deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Din 1986 — Conducător de doctorat (8 doctoranzi cu teza susţinută);

1994 — 1995 — profesor invitat la Universitatea de Vest din Timişoara, România.

2005 — director al IFA AŞM;

Activitatea ştiinţifică şi editorială:

Se axează pe fizica semiconductorilor şi a corpului solid — procese optice, inclusiv optic-neliniare şi fotoelectrice, spectroscopie laser, fotonică.

— Conducător al programului de stat, proiectelor din cadrul programelor de stat, proiectelor de cercetări proiectelor bilaterale, internaţionale:

— Conducător de proiect în cadrul programului «Nanotehnologii şi materiale noi» ;

— Membru al CSŞDT;

— Membru al CNAA;

— Preşedinte al Consiliului Specializat 01.04.10 «Fizica şi ingineria semiconductorilor»

— Membru al Colegiilor de redacţie «Moldavian Journal of Physical Sciences» şi «Annals of West University of Timisoara, Physics Series»;

2010, decembrie, 26 — preşedinte al Consiliului Ştiinţific IFA ;

2011- membru observator al Comitetului pentru Științe Fizice și Inginerești din cadrul Fundației Europene pentru Știință din partea RM (European Science Foundation, Standing Committee for Physical & Engineering Sciences (PESC);

Distincţii, Titluri Onorifice:

1996 — Laureat al Premiului Preşedinţilor Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, Academiei de Ştiinţe a Bielorusiei şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

1998 — Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul Ştiinţei, Tehnicii şi Producţiei;

1986 — Medalia «За трудовую доблесть»,

2000 — Diploma de Onoare a Academiei de Ştiinţe a Moldovei,

2000 — Medalia «Meritul Civic»

2001 — Distincţia Republicii Franceze «Chevalier dans l’Ordre des Palmes Academiques».

2002 — Bursier prin concurs internaţional al Societăţii Japoneze pentru Promovarea Ştiinţei (JSPS);

2009 — Medalii la expoziţiile internaţionale din Bruxelles (de argint) şi Geneva (de bronz)

2010- Premii, medalii, titluri etc. Medalia AŞM «Dimitrie Cantemir», titlul onorific «Om emerit al Republicii Moldova».

Bibliografie selectivă:

Monografii
1.Heterotranziţii în viaţa academicianului Alexei Simaşchevici : [bibliogr.] / L.Culiuc,; D. Şerban, A. Melnic-Vitiu, A. Marinciuc, D. Nedeoglo, T. Rotaru, M. Ionco. — Ch. : Elan Poligraf, 2009. — 80 p. — ISBN 978-9975-66-142-3.

Articole
2.Characterization of Cu(In,Ga)Se2 thin films using reflected second harmonic generation / G. Buintskaya, L. Kulyuk, V. Mirovitskii, E. Mishina, N. Sherstyuk, K. Ramanathan // Moldavian J. of the Physical Sciences. — 2011. — Vol. 10, Nr 1. — P. 96-102.

3.Effect of annealing of ZnSe:Cr crystals in Bi(Zn) melt on the intensity of radiation bands of cr ions / L. L. Kulyuk, D. D. Nedeoglo, A. V. Siminel, K. D. Sushkevich // Moldavian J. of the Physical Sciences. — 2010. — Vol. 9, Nr 2. — P. 138-140.

4.Excitonic luminescence in oligothiophene aggregated films and self-assembled monolayers / E. Mishina, N.; Sherstyuk, S. Semin, S. Nakabayashi, L.Kulyuk // Solid State Communications. — 2009. — Vol. 149, Nr 47-48. — P. 2232-2234.

5.Kinetics of the excitonic radiative recombination in WS2 and MoS2 layered crystals / A. Colev, C. Gherman, V. Mirovitskii, L. Kulyuk, E. Fortin // J. of Luminescence. — 2009. — Vol. 129, Nr 12. — P. 1945-1947.

6.Luminescence properties of ZnGa2O4 and ZnAl2O4 spinels doped with Eu3+ and Tb3+ ions / E. Rusu, V. Ursaki, G. Novitschi, M. Vasile, P. Petrenco, L. Kulyuk // Physica status solidi ©. — 2009. — Vol. 6, Nr. 5. — P. 1199-1202.

7.Luminescent properties of cobalt-doped α-ZnAl2S4 spinel type single crystals / S. Anghel, G. Boulon, L. Kulyuk, K. Sushkevich // J. of Luminescence. — 2011. — Vol. 131, Nr 12. — P. 2483-2486.

8.Magnetic and luminescent properties of iron-doped ZnSe crystals / L. L. Kulyuk, R. Laiho, A. V. Lashkul, E. Lähderanta, D. D. Nedeoglo, N. D. Nedeoglo, I. V. Radevici, A. V. Siminel, V. P. Sirkeli, K. D. Sushkevich // Physica B: Condensed Matter. — 2010. — Vol. 405, Nr 20. — P. 4330-4334.

9.Noi materiale semiconductoare şi structuri pentru conversiunea fotovoltaică a energiei solare / E. Aruşanov, L. Culiuc, P. Gaşin, A. Simaşchevici, D. Şerban // Akademos: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2010. — Nr 4. — P. 91-97.

10.Photoconductivity and photoluminescence spectra of CdIn2S4:Ti crystals / O. Kulikova, L. Kulyuk, A. Siminel, V. Tezlevan // Moldavian J. of the Physical Sciences. — 2009. — Vol. 8, Nr. 3/4. — P. 265-270.

11.Radiative properties of a-ZnAl2S4:V spinel type single crystals / S. Anghel, G. Boulon, L. Kulyuk, K. Sushkevich // Physica B: Condensed Matter. — 2011. — Vol. 406, Nr 24. — P. 4600-4603.

12.Spectroscopic characterization of Ti-doped α-ZnAl2S4 spinel-type single crystals / S. Anghel, G. Boulon, A. Brenier, E. Fortin, S. Klokishner, D. Koshchug, L. Kulyuk, K. Sushkevich // J. of Physics: Condensed Matter. — 2010. — Vol. 22, Nr 5. — P. 055903-1-055903-6.

13.Temperature dependence of the exciton gap in monocrystalline CuGaS2 / S. Levcenco, S. Doka, V. Tezlevan, D. Fuertes Marron, L. Kulyuk, T. Schedel-Niedrig, M. C. Lux-Steiner, E. Arushanov // Physica B. — 2010. — Vol. 405, Nr 17. — 3547-3550.

Personalia
14.Tighineanu, Ion. Caracter de savant : Membru corespondent al A.Ş.M. Leonid Culiuc la 60 de ani / Ion Tighineanu // Akademos. — 2010. — Nr 3. — P. 149. —

Linkuri utile:
http://www.akademos.asm.md/files/Akademos_3_2010_pentru_PDF_1.pdf

Dănilă Aurelian

Doctor habilitat în studiul artelor, profesor universitar, critic de artă, muzician, compozitor, Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova în domeniul Literaturii şi Artei (2005), coordonator al Secţiei Umanistice şi Arte a AŞM, premiat cu Medalia „Dimitrie Cantemir” (2013).

Data şi locul naşterii:

19 ianuarie 1948, s. Frumoasa, jud. Orhei.

Studii:

1970 A absolvit Institutul de Arte G. Muzicescu din Chişinău;

1979-1981 Student la Şcoala superioară de partid din Leningrad, Facultatea Jurnalism.

Direcţiile şi subiectele principale ale cercetării ştiinţifice: istoria operei basarabene şi a teatrului muzical din Republica Moldova.

Titluri ştiinţifice:

1994: doctor în studiul artelor;

2005: doctor habilitat în studiul artelor;

2005: conferenţiar cercetător.

Activitate de muncă şi experienţă managerială:

1970-1971: Director al Şcolii de Muzică din Ungheni;

1977-1979: Redactor-şef al Redacţiei muzicale la Radioteleviziunea Moldovenească;

1981-1984: Director al Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău;

1984-1988: Viceministru al culturii din Moldova;

1988-1991: Consilier la Ambasada sovietică din România;

1991-1992: Consul general al URSS la Iaşi (România);

1992-1994: Ambasador al Republicii Moldova în România;

1994-1995: Ambasador al Republicii Moldova în Austria;

1995-1997: Prim-viceministru al afacerilor externe al Republicii Moldova;

1997-2001: Ambasador în Germania (prin cumul în Danemarca şi Suedia);

2001-2002: Director al Direcţiei relaţii externe a Primăriei Chişinău;

2002-2004: Rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Platice;

Din 2004: Profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plasice;

2005-2009: Preşedinte al Uniunii Teatrale din Moldova, preşedinte al Comisiei Naţionale a Republicii Moldova pentru UNESCO, Preşedinte al Comitetului Internaţional Delfic;

2010-2013: Director al Institutului Patrimoniul Cultural al AŞM;

Din 2013: Coordonator al Secţiei Ştiinţe Umanistice şi Arte a AŞM.

Premii şi menţiuni:

2005: Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova în domeniul Literaturii şi Artei (2002);

2008: Premiul Moştenire Culturală pentru cartea „Teatrul Naţional de Operă şi Balet” (în colaborare cu Elfrida Coroliov);

2013: Medalia „Dimitrie Cantemir”.

Activitatea ştiinţifică:

1994 Susţine teza de doctor în studiul artelor cu tema: Opera basarabeană 1918-1925;

2009 Susţine teza de doctor habilitat în studiul artelor cu tema: Apariţia şi evoluţia Teatrului de Operă în Moldova. Interpreţi şi spectacole (1918-2000).

Autor a 8 monografii de proporţii şi peste 50 de articole publicate în culegeri, anuare, reviste ştiinţifice şi periodice de cultură. A imprimat, în calitate de solist, trei sd-uri, conţinând creaţii pentru clarinet, semnate de W. Mozart, L. Bethoven, C. Weber ş.a.

Informaţii complementare:

Membru al Uniunii Teatrale din Moldova;

Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova;

Membru al Uniunii Jurnaliştilor;

Membru al Uniunii Scriitorilor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

TEZE:

1. Dănilă, Aurelian. Opera în Basarabia (1918-1925): Tz. pentru obţinerea grad. şt. de doctor în studiul artelor: 17.00.01 / cond. şt. : Elfrida Coroliov; Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. de Istorie şi Teoria Artei. — Ch., 1994. — 157 p. — Bibliogr.: p. 154-157.

2. Dănilă, Aurelian. Apariţia şi evoluţia Teatrului de Operă în Moldova. Interpreţi şi spectacole (1918-2000): Tz. pentru obţinerea grad. şt. de doctor habilitat în studiul artelor: 17.00.01 / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. Patrimoniului Cultural. — Ch., 2009. — 267 p.

MONOGRAFII:

3. Dănilă, Aurelian. Opera moldovenească: interpreţi, roluri, spectacole / Aurelian Dănilă; resp. de ed. : Constantin Manolache; red. şt. : Nicolae Aga; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Studii Enciclopedice. — Ch. : Inst. de Studii Enciclopedice, 2013 (F.E.-P. „Tipogr. Centrală”). — 292 p. : fot.

4. Dănilă, Aurelian. În dialog cu dirijorul Alexandru Samoilă / Aurelian Dănilă; fot. : Mihai Potârniche [et al.]; concepţie graf. : Vlad Afanasiu. — Ch. : S. n., 2001 (Combinatul Poligr.). — 271 p. : fot., fot. color. — Text paral. : lb. rom., engl.

5. Dănilă, Aurelian. Maria Cebotari în amintiri, cronici şi imagini / Aurelian Dănilă; red. : Tamara Osmochescu; fot. : Mihai Pătârniche, Andrei Mardare, Petru Cazacu [et al.]; concepţie graf. : Vlad Afanasiu. — Ch. : Firma „Baştina-RADOG” S.R.L., 1999. — 239 p. : fot. color.

Recenzii:

6. Ciocoi, Gheorghe. Vulcanul // Dialog. — 1999. — 9 iul. — P. 7.

7. Coroliov, Elifrida., Galaicu Violina // Arta 2001: Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema. — Ch., 2001. — P. 154-155.

8. Roşca, Agnesa. O carte de cereşti amintiri // Lit. şi arta. — 1999. — 5 aug. — P. 6.

9. Rotaru, Tatiana. Ave Maria // Săptămîna. — 1999. — 16 iul. — P. 7.

10. Dănilă, Aurelian. Opera basarabeană (1918-1925) / Aurelian Dănilă. — Ch. : Edit. Encicl. „Gh. Asachi”, 1995. — 128 p., pl. — Bibliogr.: p. 122-123.

11. Dănilă, Aurelian. Opera din Chişinău: Privire retrospectivă / Aurelian Dănilă; Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. Studiul Artelor. — Ch. : Prut Internaţional, 2005. —284 p. : fot. — Text paral. : lb. rom., rusă.

12. Dănulă, Aurelian. Răscrucea întâmplărilor predestinate: dialoguri benevole, neobligatorii / Aurelian Dănilă, Iulian Filip. — Ch. : Prut Internaţional, 2008. — 184 p. : fot.

13. Dănilă, Aurelian. Teatrul Naţional de Operă şi Balet — 50 de ani : [album] / Aurelian Dănilă, Elfrida Coroliov; red.-coord. : Nicolae Aga; fot. : Viaceslav Sologub [et al.]. — Ch. : Prut Internaţional, 2007. — 311 p. : fot.

14. Dănilă, Aurelian. Valentina Saviţcaia. Одной звезды я повторяю имя : [cântăreaţă de operă] / Aurelian Dănilă, Galina Cociarova. — Ch. : Cartea Moldovei, 2007. — 109 p. : fot.

15. Дэнилэ, Аурелиан. Опера Молдовы: ХХ век / Аурелиан Дэнилэ; АНМ, Ин-т Культурного наследия. — Ch. : Prut Internaţional, 2008. — 478 p.

ARTICOLE

16. Dănilă, Aurelian. Alexandru Antonovschi (22.08.1863 — 13.03.1939) / Aurelian Dănilă // Arta 2005: Arte audiovizuale. Teatru. Cinema. — Ch., 2005. — P. 122-124.

17. Dănilă, Aurelian. Alexandru Samoilă la Bucureşti / Aurelian Dănilă // Literatura şi arta. — 2001. — 15 noiemb.

18. Dănilă Aurelian. Blonda din Bucovina : [105 ani de la naşterea sopranei Viorica Ursuleac (1894-1985)] / Aurelian Dănilă // Literatura şi arta. — 1999. — 25 mart. — P. 6.

19. Dănilă, Aurelian. Eugeniu Ureche — artist liric / Aurelian Dănilă // Providienţa artistului Eugeniu Ureche (07.03.1917 — 27.01.2005). — Ch., 2006. — P. 100-107.

20. Dănilă, Aurelia. Feciorii Mariei... : [Cebotari] / Aurelian Dănilă // Literatura şi arta. — 1998. — 18 iun. — P. 6.

21. Dănilă, Aurelian. Lidia Lipcovscaia : [profil de creaţie] / Aurelian Dănilă // Arta 2004. — Ch., 2004. — P. 199-200.

22. Dănilă Aurelian. Maria Cebotari la Viena : [cântăreaţă de operă, originară din Basarabia] / Aurelian Dănilă // Literatura şi arta. — 1994. — 16 sept. — P. 6.

23. Dănilă, Aurelian. Melosul popular în creaţia de operă a compozitorilor moldoveni / Aurelian Dănilă // Folclorul şi contemporaneitatea: conservarea, revitalizarea şi valorificarea culturii tradiţionale : Mater. simpoz. şt.-practic, 4-5 apr. 2006. — Ch., 2006. — P. 39-45.

24. Dănilă, Aurelian. Soprana Elena Basarab — 100 ani de la naştere / Aurelian Dănilă // Literatura şi arta. — 2002. — 6 iun. — P. 6.

25. Dănilă, Aurelian. Soprana Tatiana Lisnic — un nume nou în Europa / Aurelian Dănilă // Literatura şi arta. — 2002. — 9 mai. — P. 6.

26. Dănilă, Aurelian. Studioul de operă din Chişinău (1945-1949) / Aurelian Dănilă // Arta 2007: Arte audiovizuale. Teatru. Cinema. Muzică. — Ch., 2007. — P. 49-53.

27. Dănilă, Aurelian. Opera din Chişinău / Aurelian Dănilă // Arta 2005: Arte audiovizuale. Teatru. Cinema. Muzică. — Ch., 2005. — P. 125.

28. Dănilă, Aurelian. Oprea naţională. Rădăcinile prezentului / Aurelian Dănilă // Arta 2003: Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema. — Rez. în lb. engl.

29. Dănilă, Aurelian. Uvertură la înfiinţarea Teatrului Liric din Chişinău / Aurelian Dănilă // Teatracţie : Rev. UNITEM : 60. — Ch., 2006. — P. 33-35. — (Ed. Specială).

INTERVIURI:

30. Dănilă, Aurelian. „Gala UNITEM a arătat că teatrul autohton s-a maturizat într-o nouă condiţie socială” : [interviu] / consemnare : Irina Nechit // Literatura şi arta. — 2003. — 1 mai. — P. 6.

31. Dănilă, Aurelian. Eu sunt mai optimist : [interviu] / Univers muzical. — 2003. — P. 33-35.

32. Dănilă, Aurelian. Maria Cebotari — o voce care a cucerit Europa : [interviu cu criticul de artă Aurelian Dănilă] / consemnare : M. Gafton // Moldova : ser. nouă. — 2009. — Nr 4. — P. 24-27.

33. Dănilă, Aurelian. „Opera basarabeană” : [interviu cu criticul de artă A. Dănilă] / consemnare Rodica Iuncu // Sud-Est. — 1995. — Nr 4. — P. 80-82.

34. Dănilă, Aurelian. „Unirea nu se face de la balcon...” : [interviu] / consemnare : Anatol Ciocanu // Moldova suverană. — 1993. — 11 febr.

35. Дэнилэ, Аурелиан. „Если заразился, то это на всю жизнь” : [беседа с доктором искусствоведения Аурелианом Дэнилэ] / беседовала : Надежда Январева // Русское слово. — 2009. — 30 янв. — P. 19 : fot.

36. Дэнилэ, Аурелиан. „Театр — работа. А старость — архивы” : [интервью] / беседовала : Лариса Веверицэ // Новое время. — 2006. — 15 дек. — Р. 6.

REFERINTE:

37. [Ciocanu, Anatol] Dănilă Aurelian : [notă biografică] / Anatol Ciocanu // Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia: 1812-2006. — Ch., 2007. — P. 172-173.

38. Dănilă, Aurelian : [Laureat al Premiului Naţional al Rep. Moldova în domeniul Literaturii şi Artei : notă biografică] // Opera din Chişinău: Privire retrospectivă / Aurelian Dănilă. — Ch., 2005. —Pe cop. a 4-a : fot.

39. O carte pe săptămână: Editura „Prut Internaţional” : [volumul „Răscrucea întâmplărilor predestinate” este un dialog inedit între criticul de artă Aurelian Dănilă, colab. şt. la Inst. Patrimoniului Cultural al AŞM şi poetul, dramaturgul, graficianul Iulian Filip] // Flux : Ed. de vineri. — 2008. — 5 dec. — P. 8.

40. Porcesco, Cristina. Feerii editoriale : [Premiul Moştenire Culturală a revenit autorilor cărţii „Teatrul Naţional de Operă şi Balet” Aurelian Dănilă şi Elfrida Coroliov, colab. şt. la Inst. Patrimoniului Cultural al AŞM] / Cristina Porcesco // Moldova suverană. — 2008. — 5 sept. — P. 2.

41. Nechit, Irina. Aurelian Dănilă, sărbătorit la Sala cu Orgă : [pe marginea lansării volumului „Opera din Moldova” (2008), semnat de Aurelian Dănilă şi despre manifestarea de omagiere „Aurelian Dănilă la 60+1 ani”] / Irina Nechit // Jurnal de Chişinău. — 2009. — 10 febr. — P. 10 : fot.

42. Bobeică, Constantin. Mai presus de titluri şi onoruri — Omul : [Aurelian Dănilă, dr. hab. în studiul artelor, prof. univ.] / Constantin Bobeică // Literatura şi arta. — 2009. — 26 febr. — P. 8 : fot.

43. Ляхова, Ирина. „Опера Молдовы” : [презентация книги Аурелиана Дэнилэ „Опера Молдовы. ХХ век”] / Ирина Ляхова // Кишиневский обозреватель. — 2009. — 22 янв. — P. 21.

Filmografia:
„Răsună melodii populare”, 1985 „Telefilm-Chișinău” — film-concert televizat.

Linkuri utile:
http://www.asm.md/?go=noutati_detalii&n=5250&new_language=0

http://www.patrimoniu.asm.md/index.php?lng=md&catid=73&artid=313&catpage=1

http://social.moldova.org/news/unitem-sia-ales-un-nou-presedinte-pe-aurelian-danila-1647-rom.html

Dediu Ion

Doctor habilitat în ştiinţe biologice, profesor universitar. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Locul şi anul naşterii:

Născut la 24 iunie 1934, s. Rediul Mare, r-nul Donduşeni;

Studii:

1957 — a absolvit Facultatea de Biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Chişinău;

1960-1962 — doctorantura la Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova;
1978 — a studiat la postdoctorantură, la Institutul de Zoologie al AŞ a URSS, Sankt-Petersburg;

Activitate didactică:

1971 — conferenţiar universitar;

1980 — profesor universitar la catedra de Zoologie a Universităţii de Stat din Chişinău;

1972 −1996 — şef-fondator şi profesor la Catedra Interuniversitară de Ecologie şi Protecţia Mediului, decan al facultăţii de Biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Moldova;

2002- 2006 — profesor la Universitatea Tehnică a Moldovei ;

2007-prezent — profesor la Universitatea Liberă;

Activitatea ştiinţifică:

1957-1971 — laborant, laborant superior, cercetător ştiinţific inferior, cercetător ştiinţific superior, secretar ştiinţific, director adjunct al Institutului de Zoologie în cadrul Academiei de Ştiinţe a RSSM;

1990-2001 — director-fondator al Institutului Naţional de Ecologie al Ministerului Mediului al Republicii Moldova;

1992 — membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

2007-prezent — fondator al Institutului de Cercetări pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă al ULIM;

Funcţii publice:

1990-1994 — Ministrul Mediului al Republicii Moldova;

1994-2001 — deputat în Parlamentul Republicii Moldova (preşedinte al Comisiei de Ecologie) ;

1994-2008 — preşedinte — cofondator al Partidului Ecologist „Alianţa Verde” din Moldova, al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din Moldova, cofondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România,

Ordine şi distincţii:

1994 — Medalia de stat Meritul Civic;

1999 — Ordinul Naţional „Gloria Muncii” al Republicii Moldova;

1999 — Ordinul Internaţional „Crucea Verde” al ONU;

1999 — Steaua de Aur a Centrului Internaţional al Biografiilor, Cambridge (Anglia);

2009 —laureat al Premiului „Grigore Antipa” al Academiei Române pentru lucrarea „Tratat de ecologie”, în 5 volume;

2010 — Ordinul Republicii.

Bibliografie selectivă:

Monografii

Dediu, Ion I. Axiomatica, principiile şi legile ecologiei: Bazele ecologiei analitice / Ion I. Dediu. — Ch. : Î.E.P. Ştiinţa, 2010. — 216 p. — Bibliogr.: p. 200-214. — ISBN 978-9975-67-747-9.

Dediu, Ion I. Biosferologie / Ion I. Dediu. — Ch. : Ed. Phoenix, 2007. — 146 p. — Bibliogr.: p. 118-143. — ISBN 978-9975-9759-1-9.

Dediu, Ion I. Ecologia populaţiilor / Ion I. Dediu. — Ch. : Ed. Phoenix, 2007. — 178 p. — Bibliogr.: p. 149-173. — ISBN 978-9975-9759-2-6.

Dediu, Ion I. Ecologie sistemică, sau ecosistemologie / Ion I. Dediu. — Ch. : Ed. Phoenix, 2007. — 296 p. — Bibliogr.: p. 265-289. — ISBN 978-9975-9934-9-4.

Dediu, Ion I. Enciclopedie de ecologie / Ion I. Dediu. — Ch. : Ştiinţa, 2010. — 836 p. — Bibliogr.: p. 824-834. — ISBN 978-9975-67-728-8.

Dediu, Ion I. Introducere în ecologie / Ion I. Dediu. — Ch. : Phoenix, 2006. — Bibliogr.: p. 289-332 (783 tit.). — ISBN 978-9975-9934-4-9.

Dediu, Ion I. Tezaurul terminologic al ecologiei : Glosar etimologic român-rus-englez / Ion I. Dediu. — Ch. : Ştiinţa, 2010. — 284 p. —Bibliogr.: p. 267-282. — ISBN 978-9975-67-746-2.

Dediu, Ion I. Tratat de ecologie teoretică: studiu monografic de sinteză / Ion I. Dediu. — Ch. : Ed. Phoenix, 2007. — 558 p. — Bibliogr.: p. 519-545. — ISBN 978-9975-9759-3-3.

Managementul medical al dezastrelor / Vasile Dumitraş, Ion Dediu, Nicon Cârstea [et al.]. — Ch. : CEP Medicina, 2010. — 194 p. — ISBN 978-9975-4106-5-6.

Managementul sanitar în campanile / Vasile Dumitraş, Ion Dediu, Nicon Cârstea. — Ch. : CEP Medicina, 2009. — 256 p. — ISBN 978-9975-78-801-4.

Programul Naţional strategic de acţiuni în domeniul protecţiei mediului înconjurător / sub coord. şt. Ion Dediu ; Depart. pentru Protecţia Mediului Înconjurător, Inst. Naţ. de Ecologie, Banca Mondială. — Ch. : Ed. Uniunii Scriitorilor Moldovei, 1995. — 148 p.

Articole

Belous, Tatiana. Biological assessment of the lakes in the lower Prut Lakes Ramsar Site / Tatiana Belous, Svetlana Ştirbu, Ion Dediu // Noosfera : rev. şt. de educaţie, spiritualitate şi cultură ecologică. — 2010. — Nr 3. — P. 25-35.

Belous, Tatiana. Consideration of wetlands in the Danube River basin management plan to meet objectives of the EU Water Framework Directive / Tatiana Belous, Ion Dediu // Noosfera : rev. şt. de educaţie, spiritualitate şi cultură ecologică. — 2009. — Nr 2. — P. 30-40.

Dediu, Ion. Ecologia şi economia — două ştiinţe complementare. Prolegomenele bioeconomiei / Ion Dediu // Noosfera : rev. şt. de educaţie, spiritualitate şi cultură ecologică. — 2009. — Nr 2. — P. 4-12.

Dediu, Ion. De ce „noosfera”? / Ion Dediu // Noosfera : rev. şt. de educaţie, spiritualitate şi cultură ecologică. — 2008. — Nr 1. — P. 1-4.

Dediu, Ion. Unele probleme ale ecologiei exploatării raţionale a resurselor naturale în Republica Moldova: 100 de ani de la naşterea academicianului E. C. Fiodorov / Ion Dediu // Noosfera : rev. şt. de educaţie, spiritualitate şi cultură ecologică. — 2010. — Nr 4. — P. 5-7.

Dediu, Ion. Valenţele, dimensiunile şi reperele ecologice ale dezvoltării durabile: un studiu critic de sinteză / Ion Dediu // Noosfera. — 2008. — Nr 1. — P. 5-12.

Дедиу, Ион И. Дарвинизм и экология. К 150-летию теории эволюции Чарльза Дарвина / Ион И. Дедиу // Геоэкологические и биоэкологические проблемы Северного Причерноморья : материалы III междунар. научно-практ. конф., 22-23 окт. 2009. — Тирасполь, 2009. — Р. 52-55.

Дедиу, Ион И. Проблемы рационального использования и охраны природных ресурсов Республики Молдова / Ион И. Дедиу // Академику Е. К. Федорову — 100 лет : сб. науч. ст. — Bender, 2010. — P. 114-117.

Идентификация „референтных” зон мун. Кишинэу по количественным показателям биогенных веществ (азота и фосфора) в воде, донных отложениях и почвенном слое парковых зон / Ион Дедю, Татьяна Белоус, Дмитрий Друмя, Родика Бойку // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2008. — Nr 1 (304). — P. 159-163.

Содержание азота и фосфора в воде, донных отложениях и почвенном слое в индустриальных и транспортных зонах мун. Кишинэу / Ион Дедю, Татьяна Белоус, Дмитрий Друмя, Родика Бойку // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2008. — Nr 2 (305). — P. 149-158.

Personalia

Dediu, Ion // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 1961-2006 : Dicţionar. — Ch., 2006. — P. 184-185.

Ion Dediu — Avocatul mediului înconjurător.

Ion Dediu — laureat al Premiului „Grigore Antipa” al Academiei Române : [interviu] / interlocutor : Andrei Strâmbeanu // Literatura şi Arta. — 2009. — 24 dec. — P. 8.

Un reputat cercetător al ecologiei cu destin de luptător : Membru corespondent al AŞM Ion Dediu la 75 de ani / Teodor Furdui, Tatiana Constantinov, Alexandru Ciubotaru [et al.] // Akademos : Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2009. — Nr 3 (14). — P. 116-118.

Doga Eugen

Eugen Doga – artist al poporului, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Anul naşterii:

1937 — născut la 1 martie, satul Mocra (Transnistria), R. Moldova;
Studii
1943-1951 — Şcoala primară din satul Mocra;
1951-1955 — Şcoala de muzică (liceu) din Chişinău, clasa de violoncel, prof. Pablo Giovanni Baccini;
1955-1960 — Conservatorul de Stat din Chişinău, clasa de violoncel, prof. Grigore Hohlov;
1960-1965 — Institutul de Arte din Chişinău, clasa compoziţie şi teorie a muzicii, prof. Solomon Lobel. Cursuri de dirijat simfonic.

Activitate profesională:
1957-1962 — Violoncelist în Orchestra Radiodifuziunii de la Chişinău;
1962-1963 — Profesor la Şcoala Medie Specială de Muzică din Chişinău;
1963-1967 — Profesor la Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” de la Chişinău, redactor muzical la editura „Cartea moldovenească”, Chişinău;
1967-1971 — Funcţionar la Ministerul Culturii, responsabil de viaţa muzicală din RSS Moldovenească;
1971- prezent — liber-profesionist, colaborează cu cele mai prestigioase studiouri de film din Moscova, Kiev, Minsk, Bucureşti, Taşkent, Baku, Vilnius.

Debuturi (toate la Chişinău):
1957 — debut în calitate de compozitor cu Orchestra Radiodifuziunii, cîntecul „Floare dalbă de livadă”, interpretat de Maria Bieşu;
1959 — debut în muzica populară cu Taraful condus de Isidor Burdin, aranjament, cîntecul „La oglindă”, versuri de George Coşbuc, interpretare Ludmila Mişov;
1963 — debut în muzica de cameră, cvartet de coarde nr.1;
1967 — debut în muzica de film, comedia „Se caută un paznic” după „Ivan Turbincă” de Ion Creangă;
1968 — debut în muzica de teatru, spectacolul „Radu Ştefan, întîiul şi ultimul” după piesa lui Aureliu Busuioc;
1972 — debut în romanţe, „Misterele nopţii”, versuri Mihai Eminescu, interpretare Sofia Rotaru;
1983 — debut în muzica de balet, baletul „Luceafărul” după Mihai Eminescu;

Operele muzicale:
1967-1969 — O simfonie;
1965 — Un poem simfonic „Mama” după motivul linogravurii lui Aurel David;
1985 — Un poem vocal-simfonic „Lie-Lie-ciocârlie” („Trăiască soarele”), versuri Grigore Vieru;
1958 şi 1984 — Două uverturi pentru orchestră simfonică; Trei balete: „Luceafărul” (1983), „Venancia” (1989) şi „Regina Margot” (1995);
1963; 1973; 1983; 1993; 2004 — Cinci cvartete de coarde pentru orchestră de cameră;
1968-1987 — Şase cantate vocal-simfonice;
12 coruri a cappella, inclusiv două în 1973 pe versurile lui Mihai Eminescu: „Dintre sute de catarge” şi „Dorinţa” (1967-1989);
1967- prezent — Muzică de film — peste 200 de filme: artistice, de animaţie, documentare, televizate;
1968-1986 — Muzică de teatru — 13 spectacole;
1967- prezent — Piese instrumentale — circa 40: pentru pian, violoncel, acordeon, nai, flaut, vioară, pentru ansamblu de viorişti, clavecin, trompetă, saxofon;
1972-2002 — Romanţe — circa 60, inclusiv opt romanţe pe versurile lui Mihai Eminescu pentru voce şi pian;
1981 — Şase lieduri pe versurile lui Mihai Eminescu pentru voce, cor şi orchestră simfonică ;
1957- prezent
Muzică uşoară — peste 200 de cîntece;
Valsuri — circa 60;
Tangouri — 10;
1959-1971 — Prelucrări orchestrale şi vocale pe motive populare româneşti — circa 30 de cîntece;
A practicat toate genurile muzicale clasice, cu excepţia muzicii de operă;
A scris muzică în diverse stiluri naţionale pentru: R. Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Lituania, Kirghizia, Uzbekistan, Afganistan, China, Bulgaria, Iugoslavia, Cipru, Polonia, Germania, Marea Britanie, SUA.

Cele mai cunoscute opere muzicale:
1967 — „Ritmurile oraşului” (trei piese orchestrale);
1968 — „Codrii mei frumoşi” (cântec, versuri Petrea Cruceniuc, Ludmila Mişov);
1971 — „Oraşul meu” (cântec, versuri Gheorghe Vodă, din filmul televizat „Chişinău, Chişinău”, Sofia Rotaru);
1971 — „Cred în ochii tăi” (cântec, versuri Ion Podoleanu, din spectacolul „Ce frumoasă este viaţa”, Ion Suruceanu);
1972 — „Balada” (piesă instrumentală, vioară şi orchestră, din spectacolul „Păsările tinereţii noastre” de Ion Druţă în regia lui Ion Ungureanu);
1972 — „Florile dragostei” (cîntec, versuri Anatol Ciocanu, Maria Codreanu şi Ion Suruceanu);
1972 — „Nunta veselă” (cîntec, versuri populare, Nadejda Cepraga);
1973 — „Sonet” (piesă orchestrală);
1973 — „Nistrule, mîndria mea” (cîntec, versuri Gheorghe Vodă, Nadejda Cepraga);
1973 — „Copilărie, luncă de argint” (cîntec, versuri Emil Loteanu, Ştefan Petrache);
1975 — „Мне приснился шум дождя ” — „Am visat ropotul ploii” (cîntec, versuri Vladimir Lazarev, Nadejda Cepraga şi Vadim Konnov);
1976 — „Nană Ţoha”, „Mărul”, „Brişca”, „Mamă, mor” (cântece din filmul artistic „Şatra” în regia lui Emil Loteanu);
1976 — „Drumul”, „Cireşul”, „Final” (piese orchestrale din filmul artistic „Şatra” în regia lui Emil Loteanu);
1978 — „Vals” (piesă orchestrală din filmul artistic „Dulcea şi tandra mea fiară” în regia lui Emil Loteanu);
1979 — „Pîrîiaşul” (piesă orchestrală pentru acordeon şi orchestră din filmul artistic „Olimpiada de primăvară” în regia lui Isaak Magiton);
1980 — „Meditaţie” (cîntec, versuri Grigore Vieru, Iurie Sadovnic);
1980 — „Aşteptare” (piesă orchestrală din filmul artistic „Mercedes-ul scapă de urmărire” în regia lui Alexandr Muratov);
1981 — „Maria, Mirabela” (cîntec, versuri Grigore Vieru din filmul de animaţie cu acelaşi nume);
1981 — „Paşi cunoscuţi” (piesă orchestrală din filmul artistic „Soţia pictorului)”
1983 — „Luceafărul” (balet în două acte, şapte tablouri, libret de Emil Loteanu);
1983 — „Cascada pariziană”, „Lebăda”, „Dansul în piaţă”, „Adagio”, „Copilăria” (piese orchestrale din filmul artistic „Anna Pavlova” ; „Curcubeul alb” cantată, versuri Emil Loteanu);
1984 — „De-aş avea”, „O, rămîi” (romanţe, versuri Mihai Eminescu, Mihail Munteanu şi Maria Bieşu);
1984 — „Eterna” (piesă instrumentală din spectacolul „Biserica albă” de Ion Druţă în regia lui Ion Ungureanu);
1984 — „Orice femeie e frumoasă” (cîntec, versuri Grigore Vieru, interpretat Anastasia Lazariuc, din filmul „Vreau să cînt”);
1984 — „Asfinţitul posomorît” (piesă orchestrală din filmul artistic „Ciocnirea”) ;
1985 — „Ochiul tău iubit”, „Dorinţa” (romanţe, versuri Mihai Eminescu, Maria Bieşu);
1985 — „Dina” (piesă orchestrală la saxofon, filmul artistic „Valentin şi Valentina”; „Cîntă-mă amor” (cîntec, versuri Grigore Vieru, Nadejda Cepraga, 1987); „Măicuţa mea” (cîntec, versuri Grigore Vieru, Anastasia Lazariuc, 1988);
1992 — „Plimbarea” (muzică orchestrală din filmul artistic „Stele peste mare”);
1993 — „Trandafirii împuşcaţi” (piesă orchestrală din filmul artistic „În drum spre Murom”);
1994 — „Magestic marsh” (cântec, versuri Aureliu Busuioc);
1995 — „Rendez-vous”, „Preludiu”, „Tangou la terasă”, „Viraje”, „În zadar...” (piese orchestrale din filmul artistic „Patul lui Procust” după romanul lui Camil Petrescu);
1996 — „Rondo”, „Salonul”, „Hughenoţii” (piese orchestrale din serialul televizat „Regina Margot” după romanul lui Alexandre Dumas-tatăl).

Afilieri:
1966 — membru al Uniunii Compozitorilor de la Chişinău;
1968 — membru al Uniunii Cineaştilor de la Chişinău;
1974 — membru al Uniunii Compozitorilor de la Moscova;
1975 — membru al Uniunii Cineaştilor de la Moscova.

Titluri ştiinţifice, onorifice:
1991 — academician, membru titular al Academiei de Ştiinţe din Moldova;
1997 — membru al Academiei Internaţionale de Creaţie, Moscova;
2000 — Doctor Honoris Causa al Academiei Internaţionale de Drept Economic şi Artă a Filmului, Chişinău;
2006 — membru titular al Academiei de Ştiinţe şi Arte „Petru cel Mare” de la Sankt Petersburg („Petrovskaia Akademia”).

Distincţii
1974 — Maestru în artă al RSSM;
1980 — Laureat al Premiului de Stat al RSSM;
1984 — Artist al Poporului din RSSM;
1984 — Laureat al Premiului de Stat al URSS;
1987 — Artist al Poporului din URSS;
1997 — Ordinul Republicii, distincţia de Stat supremă a R. Moldova;
1998 — Medalia „S.I. Vavilov” (savant), Rusia;
1998 — Medalia de aur „Omul mileniului. 2000”, SUA;
2000 (12 ianuarie) — Medalia comemorativă „Mihai Eminescu”, Preşedintele României;
2000 (15 ianuarie) — Diploma de onoare „Mihai Eminescu”, Fundaţia „Mihai Eminescu” şi Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Bucureşti;
2000 (15 iunie) — Medalia „Mihai Eminescu”, Preşedintele R. Moldova;
2000 — Ordinul „Mecenatul secolului”, Rusia;
2004 — Ordinul Steaua României în grad de Comandor, distincţia de Stat supremă a României;
2004 — Medalia „Serviciul credincios în beneficiul patriei” („Za userdie vo blago otecestva”), Rusia;
2004 — Medalia „Viktor Rozov” (dramaturg), Rusia;
2005 — Medalia „Mihail Lomonosov”, Rusia;
2006 — Ordinul „Petru I”, Rusia;
2007 — Medalia „Dimitrie Cantemir”, distincţia supremă a Academiei de Ştiinţe din R. Moldova;
2007 — Medalia Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (WIPO) pentru realizări remarcabile în arta muzicală, Geneva.

Premii, trofee (selectiv):
1972 — „Scoica de argint”, Festivalul Internaţional de film de la San Sebastian, Spania (împreună cu Emil Loteanu pentru „Lăutarii”);
1976 — „Scoica de aur”, Festivalul Internaţional de film de la San Sebastian, Spania, (împreună cu Emil Loteanu pentru „Şatra”);
1982 — „Punguţa cu doi bani” pentru muzica din filmul de animaţie „Maria, Mirabela” — Premiul Naţional al României acordat în cadrul Festivalului filmului pentru copii, Piatra Neamţ;
1991 — „Music party BRNO”, Grand Prix (trofeu de cristal) al Festivalului internaţional al muzicii de film, pentru contribuţie substanţială la muzica de film, Cehia;
2001 — Gala filmului moldovenesc sec.XX, premiu pentru muzica de film, Chişinău,
2001 — Trofeul Festivalului de film de la Yalta, pentru muzica din filmul artistic „Domnilor artişti”, Ucraina;
2001 — „Ovaţia”, Premiul Naţional al Federaţiei Ruse pentru întreaga activitate;
2003 — „Tezaurul Patriei” („Sokrovişniţa Rodinî”), premiu, Rusia;
2005 — „Meerim”, Premiul Naţional al Republicii Kîrgîstan pentru caritate, Bişkek;
2005 — „Doktor Vaţlav” („Cheia sol”), Premiul Naţional al Federaţiei Ruse pentru contribuţia substanţială în muzica de film;
2006 — „Excellency award”, Premiul de Excelenţă al Festivalului producătorilor de film independent, Constanţa;

Bibliografie selectivă
Eugen Doga : compozitor, academician / Acad. de Ştiinţe a Moldovei ; col. red. : Ana-Maria Plămădeală [et al]. — Ch. : Î.E.P. Ştiinţa, 2007. — 416 p. — (Col. „Academica” / consiliul coord. : Gheorghe Duca (preş.); Vol. 3). — ISBN 978-9975-67-295-5.
Doga, Eugen. În do major / Eugen Doga ; ed. îngrijită de Larisa Turea ; Min. Culturii şi Turismului al Rep. Moldova. — Ch. : S. n., 2007. — 63 p.
Doga, Eugen. „Avem foarte multe talente, care merită soartă mai fericită” : [interviu cu compozitorul] / moderator : Gheorghe Budeanu // Timpul de dimineaţă. — 2007. — 28 dec. — P. 10,15.
Doga, Eugen. Eugen Doga şi muzica Singurătăţii în doi : [interviu cu compozitorul] / consemnare : Gheorghe Doni // Natura. — 2007. — ian. (Nr 1). — P. 6-7.
Doga Eugen. „Nu v-am părăsit niciodată” : [interviu cu compozitorul E. Doga] / consemnare : Irina Nechit // Jurnal de Chişinău. — 2007. — 30 ian. — P. 10.
Doga, Eugen. Programul vieţii mele — să scriu cât mai multă muzică frumoasă : [interviu cu compozitorul E. Doga] / interlocutor : Nadina Gheorghiţă // Univers Muzical. — 2007. — Nr 6. — P. 13-17.
Doga, Eugen. Trecut prin toate încercările / Eugen Doga // Lit. şi arta. — 2009. — 22 ian. — P. 5.
Doga, Eugen. „Visez la un concert la Ateneul Român” : [interviu cu compozitorul] / consemnare : Silvia Ursu // Timpul de dimineaţă. — 2007. — 13 iul. — P. 21.
Personalia
Eugen Doga : bibliografie / alcăt. : A. Salinschi ; B-ca municip. „B. P. Hasdeu”. — Ch. : Universitas, 1993. — 63 p.
Caciuc, Anatol. Eugen Doga, un radiolog al sentimentelor / Anatol Caciuc // Moldova : ser. nouă. — 2006. — Nr 1/2. — P. 30-32.
Cropanţeva, Tatiana. Anul 2007 a fost declarat în Moldova „Anul compozitorului Eugen Doga” / Tatiana Cropanţeva // Analytique Moldpresa. — 2006. — 4 dec. — P. 3.
Duca, Gheorghe. Cu drag şi preţuire despre Eugen Doga/ Gheorghe Duca// Eugen Doga : compozitor, academician. — Chişinău, 2007. — P. 5-7.
Iuncu, Rodica. Simplitatea ca expresie a nobleţei : Eugen Doga la 70 de ani / Rodica Iuncu // Destin românesc. — 2007. — Nr 1/2. — P. 130-134.
Pohilă, Vlad. Schiţă de portret al artistului pe culmile gloriei : [despre creaţia compozitorului Eugen Doga] / Vlad Pohilă // Biblio Polis. — 2007. — Nr 3. — P. 76-85.
Pojar, Serghei. Un început falnic al Anului Eugen Doga / Serghei Pojar // Capitala. — 2007. — 26 ian. — P. 14; Столица = Capitala. — 2007. — 26 янв. — P. 14.

Dolgan Mihail

Criticul şi istoricul literar, omul de ştiinţă şi de creaţie, profesorul universitar Mihail Dolgan.

Data şi locul naşterii:

s-a născut la 5 februarie 1939 în satul Rediul Mare, comuna Donduşeni;

Studii:

1953 — a finisat cu excelenţă şcoala de 7 ani din satul natal;
1956 — a absolvit şcoala medie din orăşelul Donduşeni;
1958 — începe 2 romane: „Vocea copilăriei” şi „Pagini din viaţa de la ţară”;
1958-1963 — student la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău, Secţia de Limbă şi Literatură Moldovenească;

Debut:
1963 — debutează în sfera criticii literare propriu-zise cu două articole originale dezbătând probleme complexe de poetică şi stilistică în gazeta „Cultura Moldovei”: „Oximoronul în poezia moldovenească” şi „Culorile în poezie”;

Experienţa managerială:
1964 — devine cercetător ştiinţific inferior la Institutul de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
1972 — membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova;
1974 — i se conferă titlul ştiinţific de cercetător ştiinţific superior;
1978-1982 — preşedinte al Sindicatelor Institutului de Limbă şi Literatură al AŞM;
1983-1986 — şef ad-interim al Sectorului de literatură contemporană şi teorie a realismului socialist;
1986-1991 — este şef al Secţiei de Literatură Contemporană la Institutul de Limbă şi Literatură al AŞM;
1991 — i se conferă titlul de cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie şi Teorie Literară;
1992-1999 — preşedinte al Comisiei de Experţi „Filologie şi Arte” în cadrul Comisiei Superioare de Atestare a Rep. Moldova;
1993 — şef al Secţiei de Literatură Contemporană la Institutul de Istorie şi Teorie Literară;
1994 — i se conferă titlul didactic de profesor universitar;
1995 — devine şef al Catedrei de Literatură Română a Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat;
1998 — coordonează, editează şi redactează monografia colectivă „Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări”;
2000 — membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
2003 — coordonează, editează şi redactează monografia colectivă în 2 volume „Orientări artistice şi stilistice în literatura contemporană”;
2004-2008 — preşedinte al Seminarului Ştiinţific de Profil în cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Coautor la elaborarea proiectului internaţional Dicţionarul General al Literaturii Române, în 7 volume, Academia Română, Bucureşti. A întocmit 48 de portrete despre scriitorii din Rep. Moldova;
2004—coordonează, editează şi redactează monografia colectivă în 2 volume „Opera lui Ion Druţă: univers artistic, spiritual, filozofic”;
2007 — este ales academician, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; vede lumina tiparului cartea „Poezia contemporană, mod de existenţă în Metaforă şi Idee”;
2008 — coordonează, redactează şi editează fundamentala monografie colectivă Internaţională „Fenomenul artistic Ion Druţă” în prestigioasa colecţie „Academica”;
2009 — apare monografia fundamentală „Metafora este poezia Însăşi”.

Premii şi distincţii
1996 — decorat cu Medalia de stat „Mihai Eminescu”;
1998 — menţiune şi Diplomă de Merit a Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumul colectiv „Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări”;
1999 — Diplomă de recunoştinţă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
2000-2009 — laureat în fiecare an al săptămânalului „Literatura şi arta”;
2001 — membru de onoare al Centrului de Studii „Ştefan cel Mare şi Sfânt — România”, Botoşani;
2004 — Medalia „Dmitrie Cantemir”, pentru realizări remarcabile în domeniul literaturii;
2006 — Premiul Academica pentru volumul „Polemici literare...” — Salonul Internaţional de Carte Românească, Iaşi, ediţia a XV-a;
2008 — Diplomă a Parlamentului RM;
2009 — Diplomă „Meritul Academic” al AŞM;
2009 — Ordinul de Onoare — decernată pentru „merite în dezvoltarea ştiinţelor filologice, contribuţie la pregătirea tinerilor savanţi şi a specialiştilor de înaltă calificare şi activitate metodico-didactică prodigioasă”.

Bibliografie selectivă
Monografii:

Dolgan, Mihail. „Bard şi critic, brad pe plai”. Academicianul Mihail Dolgan: savantul, profesorul universitar, scriitorul : (Biobibliografie cu florilegii de texte) / Mihail Dolgan. — Ch. : CEP USM, 2010. — 488 p. — ISBN 978-9975-70-944-6.
Dolgan, Mihail. Eminesciene. Druţiene. Vierene: (O hermeneutică a imaginarului celor mai mari scriitori naţionali) / Mihail Dolgan. — Ch. : CEP USM, 2008. — 416 p.
Dolgan, Mihail. Feţele nevăzute ale manuscriselor de poezie: (Recenzii „interne” la manuscrisele de poezie) / Mihail Dolgan. — Ch. : S. n., 2008. — 544 p.
Dolgan, Mihail. Grigore Vieru, adevăratul : (Micromonografie) / Mihail Dolgan. — Ch. : Ed. pentru Literatură şi Artă, 2003. — 64 p.
Dolgan, Mihail. Metafora este Poezia Însăşi: (Investigaţii ale imaginarului şi poeticii figurative) / Mihail Dolgan. — Ch. : S. n., 2009. — 679 p.
Dolgan, Mihail. Poezia contemporană, mod de existenţă în Metaforă şi Idee : (studiu monografic) / Mihail Dolgan. — Ch. : Elan Poligrafic, 2007. — 658 p.
Dolgan, Mihail. Polemici literare sau pledoarii întru apărarea poeziei autentice / Mihail Dolgan. — Ch. : CEP USM, 2005. — 413 p.
Dolgan, Mihail. Polifonismul creativităţii: (conştiinţa civică şi estetică a poeziei) / Mihail Dolgan. — Ch. : S. n., 2010. — 590 p. — ISBN 978-9975-70-944-6.
Academicianul Ion Druţă: prozatorul, dramaturgul, eseistul : biobibliogr. / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală „A. Lupan” ; coord., red. şt. : Mihail Dolgan. — Ch. : S. n., 2008. — 424 p. — ISBN 978-9975-78-644-7.
Fenomenul artistic Ion Druţă : [monogr. colectivă intern.] / Acad. de Ştiinţe a Moldovei ; concepţie, întocmire, coord., red. şt., coaut. şi resp. ed. : Mihail Dolgan. — Ch. : S. n., 2008. — 756 p.
Nu e om să nu fi scris o poezie : Culegere de versuri a studenţilor prilejuită de anul 2000 — Anul Eminescu / alcăt., coord., selec. şi red. : Mihail Dolgan. — Ch. : CEP USM, 2000. — 268 p. — ISBN 978-9975-917-81-X.
Opera lui Ion Druţă: univers artistic, spiritul, filozofic: (exegeze critice asupra operei) : monografie colectivă în 2 vol. / întocmire, coord., coaut. şi red. şt. : Mihail Dolgan. — Ch. : CEP USM, 2004. — Vol. I. — 469 p.; Vol. 2. — 416 p.
Articole
Dolgan, Mihail. Aforistica lui Dimitrie Cantemir / Mihail Dolgan // Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalităţii: (Studii. Sinteze. Eseuri). — Ch., 2008. — P. 83-90.
Dolgan, Mihail. Cum iubea şi cugeta aforistic Eminescu / Mihail Dolgan // Phoenix. — 2007. — Nr 1. — P. 12-13.
Dolgan, Mihail. Dialogismul discursului liric al lui Grigore Vieru / Mihail Dolgan //Grigore Vieru, poetul. — Ch., 2010. — P. 177-181.
Dolgan, Mihail. Fenomenul artistic Ion Druţă în date necunoscute (partea I) / Mihail Dolgan // Akademos. — 2008. — Nr 4. — P. 32-36.
Dolgan, Mihail. Fenomenul artistic Ion Druţă în date necunoscute : Partea a 2-a / Mihail Dolgan // Akademos. — 2009. — Nr 1. — P. 93-98.
Dolgan, Mihail. Fenomenul artistic Ion Druţă în viziunea coordonatorului / Mihail Dolgan // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. —Nr 5/6. — P. 14-23.
Dolgan, Mihail. Focarul adevărat al cercetării este în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei / Mihail Dolgan // Lit. şi arta. — 2010. — 20 mai. — P. 7.
Dolgan, Mihail. Înfioraţi de acelaşi dor de marea poezie / Mihail Dolgan // Lit. şi arta. — 2010. — 4 mart. — P. 4.
Dolgan, Mihail. Nevoia de monolog cu sinele şi metafizicul / Mihail Dolgan // Victor Teleucă — un heraclitian transmodern. — Ch., 2010. — P. 46-57.
Dolgan, Mihail. Ninge la o margine de existenţă: (Reflecţii ontologice intertextuale la un titlu de carte) / Mihail Dolgan // Filologia modernă: realizări şi perspective în context european. Semiotica şi hermeneutica textului : (Colocviu internaţional). — Ch., 2009. — P. 98-101.
Dolgan, Mihail. O altă tălmăcire a poeziei „Formular” de Grigore Vieru / Mihail Dolgan // Akademos. — 2010. — Nr 1. — P. 82-85.
Dolgan, Mihail. Odragoste shakespeariană dezlănţuită în lanţuri (sau Nicolae Dabija în ipostază de romancier) / Mihail Dolgan // Akademos. — 2010. — Nr 2. — P. 104-108.
Dolgan, Mihail. Reflecţii asupra „testamentului politic” al lui Mihai Eminescu / Mihail Dolgan // Lit. şi arta. — 2007. — 15 mart. — P. 5.
Dolgan, Mihail. Tehnici şi statut al unui roman-artă (sau triumful unei dragoste tragice) /Mihail Dolgan // Lit. şi arta. — 2010. — 21 oct. — P. 4.
Dolgan, Mihail. Un împăciuitor al contrariilor vieţii... / Mihail Dolgan // Victor Teleucă — un heraclitian transmodern.— Ch., 2010. — P. 44-45.
Personalia
Dolgan, Mihail. [Portret de creaţie] // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. — Ch., 2006. — P. 189-191.
Druţă, Ion. Criticul care n-a aruncat copilul împreună cu scăldătoarea / Ion Druţă // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2007. — Nr 1/2. — P. 126-128.
Fonari, Victoria. Mihail Dolgan — axiologia metaforei : [70 de ani de la naştere] / Victoria Fonari // Lit. şi arta. — 2009. — 5 febr. — P. 4.
Popovici, Constantin. Mihail Dolgan: nume notoriu în filologia naţională / Constantin Popovici // Moldova Suverană. — 2007. — 21 febr. — P. 4.
Răileanu, Vitalie. Orizontul spiritual al savantului Mihail Dolgan / Vitalie Răileanu // Lit. şi arta. — 2004. — 17 febr. — P. 5.
Roşca, Timofei. Mihail Dolgan: critica şi expertizarea fenomenului artistic / Timofei Roşca // Structura liricii în poezia anilor ’60. — Ch., 2007. — P. 193-200.
Rotaru, Tatiana. Mihail Dolgan invită la Rediul Mare : [despre conferinţa ştiinţifică cu genericul „Metafora este Poezia Însăşi”, consacrată jubileului de 70 de ani al acad. Mihail Dolgan] / Tatiana Rotaru // Moldova Suverană. — 2009. — 27 febr. — P. 6.
Şpac, Ion. Dolgan, Mihail: Biobibliografie / Ion Şpac, Mihail Dolgan. — Ch. : USM, 1999. — 156 p.

Dolgan Mihai

“... sunt un muzicant-autodidact, om incomod şi artist al poporului fără studii superioare...” (Mihai Dolgan)

Anul şi locul naşterii:

Mihai Dolgan s-a născut la 14 martie 1942 în satul Vladimireşti jud. Bălţi;

Studii:

1959-1962 — a studiat la şcoala de muzică „Ştefan Neaga”, clasa contrabas;

Activitatea de muncă:

1958-1959 — a fost angajat acordionist la casa de cultură din satul Sîngera;
1964 — a fost angajat la Filarmonica din Chişinău (în Ansamblul de Tineret) în calitate de acordeonist;

1966 — a înfiinţat formaţia ,,Noroc„;

1967 — a avut loc primul concert de debut al formaţiei „Noroc” în frunte cu conducătorul şi interpretul Mihai Dolgan;

1969 — s-a căsătorit cu Lidia Botezatu, solista formaţiei ,,Noroc";

1970 — formaţia ,,Noroc" a fost desfiinţată fără dreptul de a mai activa în Moldova;

1971-1974 a lucrat la diverse filarmonici din Rusia;

1974-1985 — Mihai Dolgan a reunit formaţia sub un nume nou, ,,Contemporanul";

1985 — formaţia revine la vechiul nume ,,Noroc„;

1993-1996 — a activat o orchestră de jazz, fondată de Mihai Dolgan;

Mihai Dolgan, compozitorul (muzică sau text):

„Dor, dorule”, „Mama”, „Cîntă un artist”, „De ce plîng chitarele”, „Primăvară”, „Soare”, „Toamnele”;

Distinctii, Premii şi Titluri Onorifice

1988 — Artist al Poporului;

2001 — Cavaler al Ordinului Republicii Moldova;

La 16 martie anul 2008 Mihai Dolgan s-a stins din viaţă la vîrsta de 66 de ani.

Bibliografie selectivă:

Dolgan, Mihai. Taina vieţii mele, ediţia I-a. / Mihai Dolgan. — Chişinău, 2007. — 408 p. Colecţia „Augurii”.

Articole:

Caciuc, Anatol. „E — asemeni şoaptelor şi muzica...” : Interviu cu compozitorul şi dirijorul formaţiei „Noroc” / Anatol Caciuc // Dialog. 1998, 3 dec., P. 4

Dolgan, Mihai. „Prin anii 89-90 îmi doream să opresc timpul...” : [interviu cu compoz. şi interpretul Mihai Dolgan] //Accente : Săptămânal liber. 2004, 16 dec., P. 5.

Dolgan, Mihai. Portret de familie: Mihai Dolgan // FLUX, 2008, 21 martie.

Personalia:

Сиротенко, Ирина. Семья и творчество — вещи совместимые : [Михай Долган и Лидия Ботезату, 35 лет творческой деятельности] / Ирина Сиротенко// Деловая газета : Независимый информационно-аналитический ежегодник. — 2004, 28 apr. — C. 8.

Linkuri utile:
http://www.noroc.muzicale.ro/home.html

http://www.lauta.ru/Mihai-Dolgan-Biografie.html

Druţă Ion

Miracolul din proza românească a Basarabiei postbelice…(Catinca Agache).

Locul şi anul naşterii:

1928 se naşte Ion Druţă în satul Horodişte, ţinutul Soroca, în prezent raionul Donduşeni.

Studii:
1946 — studiază la şcoala de silvicultură;
1951 — debutează cu povestirea „Problema vieţii” în revista „Octombrie”. Colaborează cu gazetele „Ţăranul sovietic”, „Moldova socialistă”, „Femeia Moldovei”;

Activitatea literară:
1953 — apare primul volum de schiţe şi nuvele „La noi în sat”;
1955-1957 a absolvit cursurile superioare de literatură de pe lîngă Institutul de Literatură Universală „M. Gorki” din Moscova;
1955 — scrie romanul „Frunze de dor”;
1959 — scrie drama „Casa mare”;
Din 1960 locuieşte la Moscova, Rusia;
1968 — apare volumul de versuri „Numele tău”. Sunt traduse în limba rusă mai multe opere ale scriitorului;
1971 — scrie drama „Păsările tinereţii noastre”;
1972 — scrie romanul „Clopotniţa”;
1974 — apare în volum, la Chişinău, „Păsările tinereţii noastre”;
1975 — scrie nuvela autobiografică „Horodişte”. Începe romanul „Biserica albă”;
1977 — începe comedia tragic „Cervus divines”;
1983— apare la Chişinău volumul pentru copii „Daruri”;
1987 — Ion Druţă este ales preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor;
1989 — este desemnat prin vot deputat al poporului din U.R.S.S;
1993-1997 publică un şir de schiţe, nuvele, eseuri, povestiri, publicistică în presa republicană şi cea străină;
1995— devine Preşedinte al Societăţii „Casa Sfîntului Apostol Pavel”;
1999 — editează epopeea creştină în 2 volume „Apostolul Pavel”;
2003 — scriitorul tipăreşte volumul selectiv de schiţe, nuvele şi povestiri „Pomul de la răscruce”;
2008 — apare epopeea istorică „Ultima dragoste a lui Petru cel Mare”;
2008 i-a fost acordat Premiul de Stat pe anul 2008 şi titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, pentru contribuţia de excepţie la dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale şi universal;
Ordine şi distincţii:

E decorat cu mai multe ordine şi medalii, deţine titlul de Scriitor al Poporului din R.S.S.M.
1960 — Ordinul „Drapelul Roşu de Muncă”;
1967 — pentru piesa „Casa Mare”, nuvela „Ultima lună de toamnă” şi romanul „Balade din câmpie” (prima parte a dilogiei „Povara bunătăţii noastre”) a primit Premiul de Stat al R.S.S. Moldoveneşti;
Ion Druţă a fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990.
1992 — membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova;
1999 — Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat din Moldova;
2008 — Premiul de Stat şi titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pentru contribuţia de excepţie la dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale şi universal;

Bibliografie selectivă:

Cărţi
Academicianul Ion Druţă: prozatorul, dramaturgul, eseistul : biobibliogr. / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală „A. Lupan” ; coord., red. şt. : Mihail Dolgan ; resp. de ed. : Mariana Şlapac ; alcăt. : Lilia Bodarev, Valentina Guriev, Janna Nikolaeva, Raisa Vasilache, Lidia Zasaviţchi ; red. şt. şi bibliogr. : Claudia Slutu-Grama ; red. bibliogr. : Lidia Zasaviţchi; resp. de ed. din partea BŞC „Andrei Lupan” a AŞM : Elena Corotenco ; fot. : Mihai Potârniche. — Ch. : S. n., 2008. — 424 p. — ISBN 978-9975-78-644-7.
Druţă, Ion. Maria Cantemir, ultima dragoste a lui Petru cel Mare : epopee istorică în unsprezece tablouri, cu epilog / Ion Druţă ; des., cop. : Radu Modîrcă ; fot. de Ilie Grecu. — Ch. : Universul, 2008. — 95 p.
Druţă Ion. Opere : în 8 volume / Ion Druţă ; critica literară : Haralambie Corbu, Mihail Dolgan, Ion Rotaru ; prez. graf. : Iaroslav Oliinâk. — Ch. : Cartea Moldovei, 2008.
Eşanu, Andrei. Dinastia Cantemireştilor: sec. XVII — XVIII / Andrei Eşanu, Ion Druţă,Haralambie Corbu ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei. — Chişinău : Ştiinţa, 2008. — 603 p.
Fenomenul artistic Ion Druţă : [monogr. colectivă intern.] / Acad. de Ştiinţe a Moldovei ; concepţie, întocmire, coord., red. şt., coaut. şi resp. ed. : M. Dolgan ; trad. din lb. rusă în lb. rom. : Irina Condrea, Sava Pînzaru; fot. : Nicolae Răileanu, Mihai Potîrniche, Boris Balan [et al.]. — Ch. : S. n., 2008 — 756 p. (Col. „Academica” / consiliul coord. : Gheorghe Duca (preş.), Ion Bostan, Valeriu Canţer [et al.].
Articole
Druţă, Ion. Bunelul : [povestire] / Ion Druţă // Alunelul. — 2008. — Nr 7/8. — P. 9.
Druţă, Ion. Cel de-al treilea mileniu : [discurs rostit în cadrul Simpoz. Int. cu genericul "Ion Druţă — umanism şi contemporaneitate„,Chişinău, 16.10.2008] // Akademos. — 2008. — Nr 4. — P. 27-29; Glasul. — 2008. — 30 oct. — P. 8; Moldova Suverană. — 2008. — 21 oct.
Druţă, Ion. Familia : [povestire] / Ion Druţă // Alunelul. — 2008. — Nr 7/8 — P. 8.
Druţă, Ion. Frunze de dor : [povestire : fragm.] / Ion Druţă // Florile dalbe. — 2008. — 4 sept. — P. 8.
Druţă, Ion. Întoarcerea ţărânei în pământ : (fragm. din roman) / Ion Druţă // Comunistul. — 2008. — 5 sept. — P. 6-7.
Druţă, Ion. Învârteli în jurul unei învârtite : [fragm. din „Lupaniana”] / Ion Druţă // Făclia. — 2009. — 21 febr. — P. 8-9.
Druţă, Ion. Lumina de pe strada cronicarilor : [despre creaţia lui Glebus Sainciuc, artist plastic] / Ion Druţă // Lit. şi arta. — 2009. — 27 aug. — P. 6.
Druţă, Ion. Moldova şi moldovenii / Ion Druţă // Moldova Mare. — 2008. — 21 oct.
Druţă, Ion. Pacheloaia : [povestire] / Ion Druţă ; il. : Marina Andruhin // Noi. — 2009. — Nr 7. — P. 18-19, 24.
Druţă, Ion. Păduraru Mihail Dolgan : [acad., critic literar, savant] / Ion Druţă // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2009. — Nr 1/2. — P. 125-126.
Druţă, Ion. Răscrucea celor proşti : [eseu] / Ion Druţă // ProFarmacia. — 2008. — Nr 7/8. — P. 22-23.
Druţă, Ion. Scrisoare deschisă domnului Voronin V. N., ex-preşedintele Republicii Moldova : [aspect soc.-pol., scrisoare adresată de către Scriitorul Poporului, mar. 2010] / Ion Druţă // Săptămîna. — 2010. — 26 mar. — P. 3.
Druţă, Ion. Tăcerea Mântuitorului : [fragm. din romanul „Opera jertfirii”] / Ion Druţă // Glasul. — 2008. — 24 apr. — P. 1, 6-7.
Druţă, Ion. Trăistuţa cu daruri cereşti : [versuri] / Ion Druţă ; des. : Violeta Zăbulică // Noi. — 2010. — Nr 4. — P. 19, 23 : fot.
Personalia
Agape, Liuba. Valenţele emoţionale ale invocaţiei : [în dramaturgia lui Ion Druţă] / Liuba Agapi // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. — Nr 5/6. — P. 31-34.
Berindei, Dan. Ion Druţă — scriitor de dimensiuni universal / Dan Berindei // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. — Nr 5/6. — P. 3.
Botezatu, Grigore. Cu Ion Druţă în Casa mare / Grigore Botezatu // Timpul de dimineaţă. — 2008. — 29 aug. — P. 16.
Bunescu, Lucia. Teatrul lumii: M. Sadoveanu şi I. Druţă / Lucia Bunescu // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2007. — Nr 5/6. — P. 36-42.
Burlacu, Alexandru. Ion Druţă între Cervus Divinus şi mârţoagă : [despre creaţia scriitorului] / Alexandru Burlacu // Contrafort. — 2010. — Nr 1/2. — P. 13.
Calamanciuc, Gheorghe. Ion Druţă pe scena bălţeană : [pe marginea spectacolului „Clopotniţa” de Ion Druţă al Teatrului Naţ. „V. Alexandri” din Bălţi] / Gheorghe Calamanciuc // Lit. şi arta. — 2008. — 26 iun. — P. 6.
Ciobanu, Ion C. Omul care a devenit conştiinţa Moldovei : [pref. la vol. „Scrieri” de Ion Druţă] / Ion C. Ciobanu // Comunistul. — 2008. — 5 sept. — P. 6-7.
Clasicul nemuritor Ion Druţă = The Living Classic — Ion Druta = Живой классик — Ион Друцэ : [la aniversarea de 80 de ani ] // Moldova Today. — 2009. — Nr 3. — P. 104-109 : fot.
Codreanu, Theodor. Ion Druţă şi memoria arhială / Theodor Codreanu // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. — Nr 5/6. — P. 8-13.
Corbu, Halarambie. Epopeea Furnicii lui Ion Druţă : [pe marginea creaţiei druţiene] / Halarambie Corbu // Săptămîna. — 2008. — 4 apr. — P. 14, 19.
Dolgan, Mihail. Cuvântul şi duhul trăiesc prin credinţă : (Ion Drţă la 80 de ani) / Mihail Dolgan // Akademos. — 2008. — Nr 3. — P. 52-56 : fot.
Dolgan, Mihail. Fenomenul artistic Ion Druţă în date necunoscute (partea I) / Mihail Dolgan // Akademos. — 2008. — Nr 4. — P. 32-36.
Dolgan Mihail. Fenomenul artistic Ion Druţă în date necunoscute : Partea a 2-a / Mihail Dolgan // Akademos. — 2009. — Nr 1. — P. 93-98.
Dolgan, Mihail. Fenomenul artistic Ion Druţă în viziunea coordonatorului / Mihail Dolgan // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. —Nr 5/6. — P. 14-23.
Dolgan, Mihail. Înălţare a sufletului prin filozofare lirică : [pe marginea creaţiei poetice a lui Ion Druţă] / Mihail Dolgan // Făclia. — 2008. — 8 noiemb. — P. 4.
Duca, Gheorghe. Academicianul Ion Druţă — scriitor care reprezintă neamul / Gheorghe Duca // Akademos. — 2008. — Nr 4. — P. 30-31; Săptămîna. — 2008. — 10 oct. — P. 12; Glasul. — 2008. — 30 oct. — P. 1.
Dumbrăveanu, Victor. Rostul pocăinţei noastre : [omagiu scriitorului Ion Druţă la 80 de ani] / Victor Dumbrăveanu // Moldova : ser. Nouă. — 2008. — Nr 10. — P. 4.
Fedorenco, Victoria. Membrii familiei Cantemir — personaje ale piesei druţiene : [pe marginea piesei „Maria Cantemir — ultima dragoste a lui Petru cel Mare” de Ion Druţă] / Victoria Fedorenco // Rev. de Istorie a Moldovei. — 2008. — Nr 4. — P. 160-163.
Gherasim, Arcadie. Mi-e dor de Druţă / Arcadie Gherasim // Timpul de dimineaţă. — 2008. — 11 sept. — P. 6.
Ion Druţă la 80 de ani // Făclia. — 2008. — 6 sept. — P. 8. — Cuprins : Am fost dascălul lui Ion Druţă : [fragm. din cartea „Druţiana”] / Pavel Harabadjiu; Rege al Prozei / Ştefan Tudor.
Leahu, Nicolae. Toamna patriarhilor : [despre creaţia scriitorilor octogenari Aureliu Busuioc şi Ion Druţă] / Nicolae Leahu // Semn. — 2008. — Nr 3. — P. 2-3.
Lupaşcu, Veronica. „Odihna” de Ion Druţă : proiect didactic / Veronica Lupaşcu // Făclia. — 2009. — 7 febr. — P. 6.
Marino, Adrian. Ion Druţă la Paris / Adrian Marino // Akademos. — 2008. — Nr 3. — P. 57-58.
Muntean, Mihail. Dor de Ion Druţă / Mihail Muntean // Akademos. — 2008. — Nr 3. — P. 59.
Şpac, Ion. Raisa Grecu : de la Constantin Stere şi Ion Druţă îndemn : [pe marginea vol. „Stere — juristul” de Raisa Grecu, Ch., 2008] / Ion Şpac // Saptămîna. — 2009. — 10 apr. — P. 10.
Taraburcă, Emilia. Ion Druţă şi literatura bulgară din secolul al XX-lea / Emilia Taraburcă // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. — Nr 5/6. — P. 24-30.
Vorotneac, Elena. Coroana anului druţian : [pe marginea spectacolului „Maria Cantemir, ultima dragoste a lui Petru cel Mare” montat la Teatrul Naţ. de Operă şi Balet după piesa lui Ion Druţă] / Elena Vorotneac // Făclia. — 2009. — 17 iun. — P. 14.

Linkuri utile:
http://druta.asm.md/

Duca Gheorghe

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, chimist, fondator al Şcolii ştiinţifice – Chimia Ecologică.

Studii
1969-1974 – Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chimie;
1976-1979 – Doctorand la Universitatea de Stat din Moldova, Catedra Chimie Fizică;
1985-1986 – Instruire post-doctorat la Institutul de Chimie Fizică al Academiei de Ştiinte din Rusia;
1989-1992 – Bursa de studiu la Universitatea “La Sapienza", Roma, Italia;
1996 – Bursa de studiu “Evaluarea Impactului Ecologic“ la Universitatea Central Europeană, Budapesta, Ungaria;
2002 – „Long Distance Education Cources”, Universitatea din California, Riverside, USA;

Grade şi Titluri Ştiinţifice
1979 – Doctor în ştiinţe chimice, specialitatea Chimia Fizică, Universitatea de Stat din Moldova;
1989 – Doctor habilitat în ştiinţe chimice, specialităţile Protecţia Mediului; Cinetica şi Cataliza, Universitatea din Odesa, Ucraina;
1990 – Profesor, Universitatea de Stat din Moldova;
1992 – Membru Corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
2000– Membru Titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

Experienţă managerială
1988-1992 Şeful Catedrei de Chimie Fizică a Universităţii de Stat din Moldova;
1991-1998 Directorul Centrului de Cercetări în Domeniul Chimiei Aplicate şi Ecologice al Universităţii de Stat din Moldova;
1992-1998 Şeful catedrei Chimie Industrială şi Ecologică a Universităţii de Stat din Moldova;
1992-1995 Decan al Facultăţii de Ecologie a Universităţii Internaţionale din Moldova;
1992-2006 Preşedinte al Comitetului Republican pentru Decernarea Premiilor pentru Tineret în Domeniul Ştiintei şi Tehnicii;
1994-prezent Preşedinte al Consiliului Ştiinţific Specializat pentru Confirmarea Titlului de Doctor în Ştiinţe;
1998-2001 Preşedinte al Comisiei pentru Cultură, Ştiinţă, Învăţământ şi Mijloace de Informare în Masă a Parlamentului Republicii Moldova;
2000-prezent Presedinte de Onoare al Asociatiei de Cercetare si Dezvoltare din Moldova (MRDA);
2001-2004 Ministru al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului din Moldova;
2004-prezent Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

Distinctii, Premii şi Titluri Onorifice
1983 Laureat al Premiului Republican pentru Tineret în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii, Moldova;
1993 Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova;
1995 Laureat al Premiului de Stat pentru ştiinţă, tehnică şi producţie, Republica Moldova;
1996 Titlul Onorific „Om emerit în ştiinţă";
1996 Titlul Onorific „Om emerit în invenţii în domeniul ecologiei”;
1997 Membru al Societăţi Chimice Americane(ACS), Departamentul Mediului;
1997 Membru al Academiei Ecologice din Moldova;
1999 Membru al Academiei Central Europene de Ştiinţă şi Artă;
1999 Membru al Academiei Internaţionale de Informatică;
1999 Membru al Academiei Pedagogice şi Sociale din Rusia;
2000 Doctor Honoris Causa al Universităţii „Gh. Asachi” din Iaşi, România.
2000 Laureat al Premiului de Stat pentru ştiinţă, tehnică şi producţie, Republica Moldova;
2001 Doctor Honouris Causa, Universitatea umanitară din Cahul, RM;
2003 Cavaler al Ordinului pentru Invenţii al Regatului Belgiei;
2004 Cavaler al “Crucii de Comandor al Ordinului de Onoare“, Polonia;
2004 Doctor Honoris Causa al Academiei Balcanice de Ştiinţe, Cultură Nouă şi Dezvoltare Durabilă "Denis Jersov", Sofia, Bulgaria;
2004 Membru al Academiei de Cosmonautică din Rusia;
2005 Titlul de “Savant al Anului“, instituit de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi de Banca de Economii;
2005 Membru titular al Academiei Internaţionale de Noosferă;
2005 Titular al “Medaliei de Aur pentru Eminente Servicii aduse Cauzei Progresului“, ICEPEC, Bruxelles;
2006 Titlul Onorific de doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat „Aleco Russo” din Bălti;
2006 Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad, România;
2006 Titlul Onorific de doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice a Moldovei;
2006 Membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Montenegru;
2006 Ordinul “Meritul Cultural al României”;
2006 Medalie „În slujba Patriei” gradul III, Ministerul Apărării al RM;
2006 Medalia 60 de ani a ASM;
2006 Medalia 60 de ani a Universităţii de Stat din Moldova;
2006 Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Gheorghe Ionescu-Şişeşti, România;
2007 Membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte;
2009 Membru de Onoare al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina;

Duca Maria

Membru corespondent al A.Ş.M., Dr. habilitat în biologie, profesor universitar, Rector Universitatea A.Ş.M.

Studii:

1973 — a absolvit cu medalie de aur şcoala nr. 2 din or. Sângerei;

1978 — absolventă a Institutului Agricol din Chişinău, Catedra Genetica şi ameliorarea plantelor;

1982 — a finisat studiile de doctorat, la specialitatea genetica plantelor, în cadrul I.U.C.Ş.F. «N. I. Vavilov» din Sankt Petersburg, Rusia.

Activitate didactică:

1986-1991 — Lector, lector superior la Universitatea Agrară de Stat din Republica Moldova;

1998 — Conferenţiar, profesor;

1995-2006 — Şef de catedră la Facultatea de Biologie şi Pedologie;

2006-2009 — Decan la Facultatea de Biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Republica Moldova;

2009 — Rector al Universităţii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Activitate de cercetare:

2008 — Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

2010 — Preşedinte al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Republica Moldova;

— Conducător de proiecte naţionale şi internaţionale de cercetare.

Domenii de cercetare:

Genetica şi fiziologia vegetală, interacţiunea sistemului genetic şi fitohormonal în expresia genelor; reglarea şi autoreglarea creşterii şi dezvoltării plantelor, OMG (organismele modificate genetic) şi biosecuritatea.

Premii şi distincţii:

1986 —Premiul de Stat pentru Tineret în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii din Republica Moldova;

2006 — Om emerit în ştiinţă.

Bibliografie:

Membru corespondent al A.Ş.M. Maria DUCA

Lincuri utile:

Maria Duca: «Crearea Universităţii am trecut-o prin sufletul şi inima mea» // Literatura şi Arta. — 2011. — 16 iunie.

Furdui Teodor

Prim-vicempreşedinte AŞM, Savant cu renume în domeniul fiziologiei şi sanocreatologiei.

Data şi locul naşterii:
9 mai 1935, satul Dumitreni, raionul Floreşti, Republica Moldova
Studii
1950-1954 — Şcoala pedagogică, or. Bălţi;
1954-1959 — Universitatea de Stat din Republica Moldova, Facultatea Biologie şi Pedologie;
Titluri Ştiinţifice:
1963 — doctor în ştiinţe biologice;
1987 — doctor habilitat în ştiinţe biologice;
1989 — membru-corespondent al AŞM;
1990 — profesor universitar;
1992 — membru titular (academician) al AŞM;
1993 — academician al Academiei de Ştiinţe din New-York;
1995 — academician al Academiei Internaţionale a Ştiinţelor energo-informative.
Activitatea de muncă şi experienţa managerială:
1959-1963 — laborant superior şi cercetător ştiinţific, Institutul de Biologie al AŞM;
1964-1967 — cercetător ştiinţific superior, Institutul de Zoologie al AŞM;
1967-1968 — secretar ştiinţific, Institutul de Zoologie al AŞM;
1968-1971 — cercetător ştiinţific superior, Institutul de Zoologie al AŞM;
1971-1972 — director adjunct al Institutului de Zoologie al AŞM;
1972-1976 — director al Institutului de Zoologie al AŞM;
1976-1988 — director al Institutului de Zoologie experimentală şi Fiziologie al AŞM;
1988-1991 — director al Institutului de Zoologie şi Fiziologie al AŞM;
1991-1999 — director al Institutului de Fiziologie al AŞM;
1999-2000 — director al Institutului de Fiziologie şi Sanocreatologie al AŞM;
2000-2001 — academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Biologice şi Chimice a AŞM, director al Institutului de Fiziologie şi Sanocreatologie al AŞM (pe baze obşteşti);
2001- 2004 — academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Agricole a AŞM, director al Institutului de Fiziologie si Sanocreatologie al AŞM (pe baze obşteşti);
2004- present — vicepreşedinte al AŞM.

Activitatea ştiinţifică:
Autor a circa 500 publicaţii, inclusiv 12 monografii, 10 recomandări pentru implementare, 7 brevete de invenţie în domeniul fiziologiei stresului, adaptării şi dereglărilor funcţionale, endocrinologiei, fiziologiei copilului, fiziologiei etative, fiziologiei animalelor agricole, psihofiziologiei şi sanocreatologiei. Sub conducerea ştiinţifică a D-lui au fost pregătiţi 8 doctori habilitaţi şi 35 doctori în ştiinţe biologice, medicale şi psihologice.

Distinctii, Premii şi Titluri Onorifice:
Membru de Onoare al Academiei Ecologice Române, al Academiei Internationale de Pace, al Societăţii Fiziologilor din Rusia;
Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe Balcanice a Noilor Culturi şi Dezvoltări Tehnologice, al Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău;
1987 — Medalia Societăţii fiziologilor din ţările CSI;
1995 — Om emerit al Republicii Moldova;
1996 — Ordinul „Gloria muncii”;
2005 — „Ordinul Republicii”;
2010 — „Descoperirea Anului 2010”: Premiul pentru elaborarea unei teorii noi privind alimentaţia sanocreatologică;
Bibliografie selectivă:
Monografii
Стратегия создания адаптивной системы промышленного животноводства : [моногр.] / Ф. И. Фурдуй, В. П. Федоряка, С. Х. Хайдарлиу [et al.] ; отв. ред. : В. П. Тонкоглас, П. П. Павалюк ; АН МССР. Ин-т Зоологии и Физиологии. — Кишинев : Штиинца, 1987. — 187 р.
Стресс и адаптация сельскохозяйственных животных в условиях индустриальных технологий : [моногр.] / Ф. И. Фурдуй, Е. И. Штирбу, Ф. А. Струтинский [et al.] ; отв. ред. : В. А. Наук ; АН МССР. Ин-т Физиологии. — Кишинев : Штиинца, 1992. — 223 р.
Стресс и животноводство : [моногр.] / Ф. И. Фурдуй, С. Х. Хайдарлиу, Е. И. Штирбу [et al.] ; АН МССР. Ин-т Зоологии и Физиологии. — Кишинев : Штиинца, 1982. — 184 р.
Фурдуй, Ф. И. Анатомо-физиологические и биоэнергетические основы санокреатологической акупунктуры : [моногр.] / Ф. И. Фурдуй, В. Н. Лакуста, Л. Ф. Вуду. — Ch. : European Postgraduate Centre of Acupuncture and Homoeopathy, 2002. — 259 p.
Фурдуй, Ф. И. Комбинированные воздействия на организм экстремальных факторов : [моногр.] / Ф. И. Фурдуй, С. Х. Хайдарлиу, Л. М. Мамалыга; отв. ред. : Е. И. Штирбу; АН МССР. Ин-т Зоологии и Физиологии. — Кишинев : Штиинца, 1985. — 142 р.
Фурдуй, Ф. И. Практические основы санокреатологической акупунктуры : моногр. / Ф. И. Фурдуй, В. Н. Лакуста, Л. Ф. Вуду. — Ch. : S. n., 2007. — 392 p. — ISBN 978-9975-62-203-5.
Фурдуй, Ф. И. Регуляция функций щитовидной железы и механизмы возникновения неврогенного тиреотоксикоза : [моногр.] / Ф. И. Фурдуй ; под ред. А. А. Зубкова. — Кишинев : Картя Молдовеняскэ, 1967. — 151 р.
Фурдуй, Ф. И. Стресс и здоровье детей и подростков : [моногр.] / Ф. И. Фурдуй, Н. В. Еренкова, Л. Ф. Вуду ; отв. ред. : Ф. М. Китикарь. — Кишинев : Штиинца, 1994. — 278 р.
Фурдуй, Ф. И. Физиологические механизмы стресса и адаптации при остром действии стресс-факторов : [моногр.] / Ф. И. Фурдуй; отв. ред. : С. Х. Хайдарлиу; АН МССР. Ин-т Зоологии и Физиологии. — Кишинев : Штиинца, 1986. — 239 р.
Articole
Agresivitatea şi corecţia ei prin metode nefarmacologice / T. Furdui, V. Lacusta, L. Vudu [et al.] // Bul. of the European Postgraduate Centre of Acupuncture and Homoeopathy. — 1999. — Nr 3. — P. 10-11.
Agricultura durabilă — necesitate şi obiectiv prioritar / Gheorghe Duca, Teodor Furdui, Serafim Andrieş [et al.] // Agricultura Moldovei. — 2007. — Nr 9. — P. 13-14.
Furdui, T. Inteligenţa — un parametru integral al intelectului şi conduite copiilor / T. Furdui, A. Bivol // Bul. de perinatologie. — 2002. — Nr 1. — P. 29-31.
Furdui, T. Problemele ştiinţifice ale dezvoltării durabile a agriculturii ţării noastre / T. Furdui // Bul. Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. — 2002. — Nr 2 (287). — P. 5-8.
Furdui, T. Reacţiile paranormative ale sistemului nervos central la acţiunea factorilor de risc, care provoacă diminuarea psihică / T. Furdui, P. Pavaliuc, V. Ciochină // Bul. of the European Postgraduate Centre of Acupuncture and Homoeopathy. — 2000. — Nr 4. — P. 71-72.
Furdui, T. Sistemul fiziologic de reglare a homeostaziei informaţional — energetice a organismului uman şi acupunctura / T. Furdui, V. Lacusta, L. Vudu // Bul. Asociaţiei de Medicină Tradiţională din Rep. Moldova. — 2002. — Nr 6. — P. 8-11.
Furdui, T. Sistemul somato-visceral reglator-energetic — sistem fiziologic de reglare a homeostaziei informaţional-energetice a organismului uman / T. Furdui, V. Lacusta // Bul. of the European Postgraduate Centre of Acupuncture and Homoeopathy. — 2000. — Nr 4. — P. 99-102.
Memoria şi căile de influenţe asupra ei prin acupunctură / T. Furdui, V. Lacusta, V. Ciochină [et al.] // Bul. of the European Postgraduate Centre of Acupuncture and Homoeopathy. — 1999. — Nr 3. — P. 11-12.
Modificarea rezistenţei organismului în diverse faze ale ontogenezei timpurii la peşti sub influenţa stresării cu hipoxie / F. I. Furdui, P. P. Pavaliuc, O. I. Crepis [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova. Ştiinţe biologice şi chimice. — 1993. — Nr 5. — P. 45-50.
Politici în sfera ştiinţei şi inovării în sectorul agroindustrial în contextul dezvoltării durabile a agriculturii şi integrării europene / Teodor Furdui, Gheorghe Duca, Anatol Gorodenco [et al.] // Akademos : Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2008. — Nr 1-2. — P. 48-54.
Viitorul sanocreatologiei este determinat de necesităţile practice ale societăţii / T. Furdui, V. Ciochină, V. Furdui [et al.] // Congresul VI al fiziologilor din Moldova cu part. intern. : materiale. — Ch., 2005. — P. 45-46.
Взгляд санокреатологии на аэробику / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, В. Ф. Фурдуй [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2007. — Nr 2 (302). — P. 4-7.
Гаметогенез и оплодотворение как этапы закладки генетических основ здоровья / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, П. П. Павалюк [et al.] // Inginerie genetică şi biotehnologii moderne. — Ch., 2002. — P. 83-88.
Достижения и проблемы современной педиатрии. Санокреатологичекая педиатрия / Ф. И. Фурдуй, В. А. Еренков, Ф. М. Китикарь [et al.] // Stresul, adaptarea, dereglările funcţionale şi sanocreatologia. — Ch., 1999. — P. 52-57.
Индукция и дифференциальная активность генов как начальный этап гисто- и морфогенеза / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, Г. А. Вуду [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovеi. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. — 2003. — Nr 1 (290). — P. 62-75.
К генетическим основам здоровья. Сообщ. I. Гаметогенез как начальный этап закладки генетических механизмов здоровья / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, Г. А. Вуду [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. — 2002. — Nr 4 (289). — P. 30-39.
К генетическим основам здоровья. Сообщ. II. Оплодотворение как завершающий этап закладки генетических механизмов здоровья и нарушающие их факторы / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, Г. А. Вуду [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. — 2002. — Nr 4 (289). — P. 40-45.
Концепция о санокреатологии респираторной системы / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, В. Ф. Фурдуй [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2008. — Nr 1 (304). — P. 4-14.
Механизмы регуляции системы внешнего дыхания в саногенных условиях. Сообщ. 1. Современное представление о механизмах функции респираторной системы. Элементарная морфофункциональная единица вдоха и выдоха / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, Л. Ф. Вуду [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2006. — Nr 3 (300). — P. 4-17.
Механизмы регуляции системы внешнего дыхания в саногенных условиях. Сообщ. 2. Новая концепция о структурно-функциональной организации системы регуляции дыхательной ритмики / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, Л. Ф. Вуду [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2007. — Nr 1 (301). — P. 4-19.
Морфофункциональная деминуация органов при стрессе как один из симптомов их преждевременной деградации / Ф. И. Фурдуй, П. П. Павалюк, В. К. Чокинэ [et al.] // Bul. Asociaţiei de Medicină Tradiţională din Rep. Moldova. — 2002. — Nr 6. — P. 11-15.
На пути к созданию теории санокреатологического питания. I. Cовременные представления о питании человека с позиции санокреатологии / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, В. Ф. Фурдуй [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe medicale. — 2010. — Nr 5 (28). — P. 119-134.
Научные основы создания физиологически обоснованного образа жизни / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, П. П. Павалюк [et al.] // Bul. of the European Postgraduate Centre of Acupuncture and Homoeopathy. — 2000. — Nr 4. — P. 26-40.
Предпосылки и основные положения санокреатологической теории питания человека. I. Анализ современных теорий и систем питания человека с позиции санокреатологии / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, В. Ф. Фурдуй [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2010. — Nr 3 (312). — P. 4-22.
Регуляция внешнего дыхания. Новое видение / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, Л. Ф. Вуду [et al.] // Bul. Medicina tradiţională şi sanocreatologia / Asociaţia Medicină Tradiţională din Republica Moldova. — 2007. — Vol. 12. — P. 31-43.
Саногенные эффекты действия пчелопродуктов и перспектива их использования в поддержании здоровья / Ф. И. Фурдуй, П. П. Павалюк, А. И. Мантоптин [et al.] // Bul. Asociaţiei de Medicină Tradiţională din Rep. Moldova. — 2003. — Nr 7. — P. 11-18.
Санокреатология — биомедицина XXI века / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, Л. Ф. Вуду [et al.] // Bul. of the European Postgraduate Centre of Acupuncture and Homoeopathy. — 2000. — Nr 4. — P. 98-99.
Санокреатология — новая область биомедицины, разрабатывающая теорию и методы целенаправленного формирования и поддержания здоровья / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, Л. Ф. Вуду, В. Н. Лакуста // Tehnologii avansate în pragul secolului XXI. — Ch., 2000. — P. 100-101.
Стресс, эволюция человека, здоровье и санокреатология : (Пленарный доклад на II съезде физиологов СНГ) / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, Л. Ф. Вуду [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2010. — Nr 1 (310). — P. 4-13.
Структурно-метаболические изменения клеточных образований различных отделов мозга при стрессовых воздействиях на организм / Ф. И. Фурдуй, Л. М. Мамалыга, Г. С. Пасечник [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova. Ştiinţe biologice şi chimice. — 1995. — Nr 5. — P. 56-59.
Фурдуй, Ф. И. Здоровье человека — важнейшая комплексная задача многих биологических и медицинских наук / Ф. И. Фурдуй, В. К. Чокинэ, В. Ф. Фурдуй [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2005. — Nr 1 (296). — P. 4-14.
Фурдуй, Ф. И. К истории развития акупунктуры в Pеспублике Молдова и ее интеграции в современную западную медицину / Ф. И. Фурдуй // Bul. of the European Postgraduate Centre of Acupuncture and Homoeopathy. — 1999. — Nr 3. — P. 111-112.
Фурдуй, Ф. И. Концепция о соматовисцеральной энергорегулирующей системе в традиционной китайской акупунктуре / Ф. И. Фурдуй, В. Н. Лакуста, Л. Ф. Вуду // Современные проблемы физиологии и санокреатологии : сб. науч. тр. — Ch., 2005. — P. 216-223.
Фурдуй, Ф. И. О санокреатологическом питании в период диминуации функции пищеварительного тракта / Ф. И. Фурдуй, Ф. А. Струтинский // Bul. of the European Postgraduate Centre of Acupuncture and Homoeopathy. — 2000. — Nr 4. — P. 40-41.
Фурдуй, Ф. И. Основные постулаты санокреатологической акупунктуры / Ф. И. Фурдуй, В. Н. Лакуста, Л. Ф. Вуду // Bul. Asociaţiei de Medicină Tradiţională din Rep. Moldova. — 2002. — Nr 6. — P. 15-19.
Фурдуй, Ф. И. Основные принципы санокреатологической системы питания в современной трофологии / Ф. И. Фурдуй, Ф. А. Струтинский // Современные проблемы физиологии и санокреатологии : сб. науч. тр. — Ch., 2005. — P. 228-233.
Фурдуй, В. Ф. Особенности становления иммунореактивности и иммуноуязвимые периоды в раннем постнатальном онтогенезе / В. Ф. Фурдуй // Современные проблемы физиологии и санокреатологии : сб. науч. тр. — Ch., 2005. — P. 224-227.
Фурдуй, Ф. И. Проблемы стресса и преждевременной биологической деградации человека и санокреатология. Их настоящее и будущее / Ф. И. Фурдуй // Akademos: Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2005. — Nr 1. — P. 7-14; Современные проблемы физиологии и санокреатологии : cб. науч. тр. — Ch., 2005. — P. 16-36.
Фурдуй, Ф. И. Санокреатология — биомедицинская наука о целенаправленном формировании и поддержании здоровья человека / Ф. И. Фурдуй // Bul. of the European Postgraduate Centre of Acupuncture and Homoeopathy. — 1999. — Nr 3. — P. 53-58.
Фурдуй, Ф. И. Санокреатология и санокреатологическая акупунктура / Ф. И. Фурдуй, В. Н. Лакуста // Традиционная медицина. Восток и Запад : междунар. научно-практ. журн. — 2003. — Nr 1. — P. 68-75.
Фурдуй, Ф. И. Стресс и здоровье / Ф. И. Фурдуй // Известия АН МССР. Сер. биол. и хим. наук. — 1989. — Nr 1. — Р. 3-16.
Этапы развития пищеварительной системы человека в постнатальном периоде / Ф. И. Фурдуй, В. А. Шептицкий, Л. М. Каварзина, О. П. Стегэреску // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2006. — Nr 1 (298). — P. 22-35.
Personalia
Academicianul Teodor Furdui : Savant, mentor, militant / аlcăt. şi coord. : Valentina Ciochină. — Ch. : S. n., 2006. — 298 p. — ISBN 978-9975-62-157-1.
Batîr, Dumitru. Descătuşarea personalităţii — o atitudine civică inerenţă unu savant : [investigator — academicianul Tudor Furdui] / Dumitru Batîr // Intellectus. — 2004. — Nr 2. — P. 66-69.
Ciochină, Valentina. Şcoala academicianului Tudor Furdui în fiziologia stresului, adaptării şi sanocreatologiei / Valentina Ciochină // Bul. Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova. Ştiinţe biologice şi chimice. — 2001. — Nr 1 (286). — P. 83-85.
Furdui, Teodor // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 1961-2006 : Dicţionar. — Ch., 2006. — P. 64-66.
Furdui, Teodor // Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească, de-a lungul timpului. — Bucureşti, 2003. — Vol. IV. Contemporanii: A-I. — P. 420-421.
Rotaru, Tatiana. Luptătorul, Om al Cetăţii : Academicianul Teodor Furdui la 75 de ani / Tatiana Rotaru // Săptămîna. — 2010. — 7 mai.

Ghiţu Dumitru

Fizician, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice.

Data şi locul naşterii:

Născut la 13 ianuarie 1931 în satul Drepcăuţi, raionul Briceni;

Studii:

1938-1946 — Şcoala medie, satul Drepcăuţi;

1946-1949 — Şcoala medie Nr. 2, Lipcani;

1949-1954 — Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Fizică şi Matematică; calificarea: fizician-experimentator ;

1956-1958 — Doctorantura la Catedra de Fizică Generală a Institutului Pedagogic de Stat „A. Herzen” din Leningrad;

Experienţă managerială şi profesională:

1954-1956 — Lector la Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol, Catedra de Fizică;

1959-1961 — Conferenţiar la Universitatea de Stat din Moldova, Catedra Fizica Generală;

1961-1962 — Cercetător ştiinţific inferior; Laboratorul Semiconductoare al Institutului de Fizică şi Matematică al AŞM;

1962-1969 — Cercetător ştiinţific superior; Institutul de Fizică Aplicată al AŞM;

1969-1974 — Şef al Laboratorului Fizica Semimetalelor;

1974-1978 — Director adjunct pentru probleme de ştiinţă; Institutul de Fizică Aplicată al AŞM;

1978-1984 — Secretar Ştiinţific al Prezidului AŞM;

1984-1995 — Academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Fizice şi Matematice;

1986-1998 — Redactor-şef al revistei „Bul. Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova. Fizica şi Tehnica”;

1995-2000 — Director al Centrului „Laboratorul Internaţional de Supraconductibilitate la temperaturi înalte şi Electronica Solidului”;

2000-2005 — Director al Biroului Specializat de Construcţie şi Tehnologie în Domeniul Electronicii Corpului Solid;

2006-2008 — Director al Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale al AŞM;

1993-2008 — Membru al colegiului de redacţie al revistei internaţionale „Journal of Thermoelectricity” (Cernăuţi, Ucraina);

2003-2008 — Membru al colegiului de redacţie al revistei „Moldavian Journal of the Physical Sciences”;

2003-2008 — Membru al consiliul consultativ al revistei „Fizica şi tehnologiile moderne”;

Preşedinte al Consiliului ştiinţific de conferire a gradelor ştiinţifice (spec. Fizica corpului solid şi cristalografia) ;

Preşedinte al Uniunii Societăţilor Tehnico-Ştiinţifice din Moldova;
Membru al Consiliului al Uniunii Internaţionale a Asociaţiilor Ştiinţifice şi Inginerie;
Membru al Academiei Internaţionale de Termoelectricitate (Cernăuţi, Ucraina);

Iniţiatorul organizării în cadrul A.Ş.M. a Biroului Specializat de Construcţie şi Tehnologie în domeniul Electronicii Corpului Solid (BSCT), Laboratorului Internaţional de Supraconductibilitate şi Electronică Solidului (LISES), Centrului de Cercetare, Proiectare şi Fabricare a Tehnicii Medicale „Tehmed”, pe baza cărora în anul 2006 a fost fondat Institutul de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale.

Aria intereselor ştiinţifice:

Fizica şi tehnologia semimetalelor şi semiconductorilor;
Fizica şi tehnologia materialelor anizotropice;
Fizica sistemelor de dimensionalitate redusă;
Ingineria dispozitivelor electronice şi a echipamentelor medicale;

Titluri onorifice şi ştiinţifice:

1962 — Doctor în ştiinţe fizico-matematice;

1974 — Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice;

1976 — Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
1979 — Diplomă de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM;

1984 — Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
1987 — Premiul de Stat al RSS Moldovenească în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii;
1990 — Medalia „Academicianul M. V. Keldiş” ;
1996 — Ordinul Republicii;

1998 — Doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea (România), al Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi , al Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău;
Membru de onoare al Academiei de Cosmonautică „K. E. Ţiolkovski” (Moscova, Rusia)
Membru de onoare al Academiei Internaţionale de Termoelectricitate (Cernăuţi, Ucraina)
2002 — Premiul de Onoare al Academiei Internaţionale de Termoelectricitate;

2005 — „Om Emerit în ştiinţă”;

2005 — „Steaua Savantului” Academia Internaţională de Ecologie şi Securitate Vitală, Sankt Petersburg, Rusia)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Monografii

Явления переноса в висмуте и его сплавах / Д. В. Гицу, И. М. Голбан, В. Г. Канцер, Ф. М. Мунтяну ; отв. ред. : А. М. Андриеш. — К. : Ştiinţa, 1983. — 266 p. — Bibliogr.: p. 216-228 (347 tit.).
Гицу, Д. В. Тройные узкозонные полупроводники AIIIBVC2VI и их твердые растворы: (Фазовое взаимодействие, структура зон и явления переноса) / Д. В. Гицу, В. Г. Канцер, Н. С. Попович ; ред. : А. М. Андриеш. — К. : Ştiinţa, 1986. — 306 p. — Bibliogr.: p. 293-303 (143 tit.).

Articole

Quantum confinement and surface-state effects in bismuth nanowires : [Science and Technology of Nanotubes and Nanowires : proc. of the E-MRS Symp., Nice, France, 29 May-2 June 2006] // Physica E: Low-dimensional Systems and Nanostructures / T. E. Huber, A. Nikolaeva, D. Gitsu, L. Konopko, M. J. Graf // Physica E: Low-dimensional Systems and Nanostructures. — 2007. — Vol. 37, Nr 1-2. — P. 194-199. — Bibliogr.: 18 tit.
Thermoelectric properties of Bi and Sb microwires at helium temperatures / D. V. Gitsu, T. E. Huber, L. A. Konopko, A. A. Nikolaeva, N.F. Bondarchuk // Journal of Thermoelectricity. — 2007. — Nr. 2. — P. 54-60. — Bibliogr.: 22 tit.

Нелинейные стационарные и нестационарные кооперативные явления бозе-конденсированных фононов в биологических средах при взаимодействии с когерентными миллиметровыми волнами / А. Х. Ротару, Д. В. Гицу, Н. В. Чобану, М. И. Базнат // Биомедицинская радиоэлектроника. — 2007. — Nr 8-9. — P. 47-61. — Bibliogr.: 44 tit.
Diameter-dependent thermopower of bismuth nanowires / A. Nikolaeva, T. E. Huber, D. Gitsu, L. Konopko // Physical Review B. — 2008. — Vol. 77, Nr 3. — P. 035422/1-035422/10. — Bibliogr.: 59 tit.
Quantum interference of surface states in bismuth nanowires probed by the Aharonov-Bohm oscillatory behavior of the magnetoresistance / A. Nikolaeva, D. Gitsu, L. Konopko, M. J. Graf, T. E. Huber // Physical Review B. — 2008. — Vol. 77, Nr 7. — P. 075332/1-075332/8. — Bibliogr.: 37 tit.
Role of boundary roughness in the electronic transport of Bi nanowires / T. E. Huber, A Nikolaeva., D. Gitsu, L. Konopko, M. J. Graf // Journal of Applied Physics. — 2008. — Vol. 104, Nr 12. — P. 123704/1-123704/9. — Bibliogr.: 50 tit.
Aharonov-Bohm oscillations in single crystal Bi nanowires /D. V. Gitsu, T. E. Huber, L. A. Konopko, A. A. Nikolaeva // Journal of Nanoelectronics and Optoelectronics. — 2009. — Vol. 4, Nr 1. — P. 124-133. — Bibliogr.: 59 tit.
Berry’s phase manifestation in Aharonov-Bohm oscillations in single Bi nanowires : [25th Intern. Conf. on Low Temperature Physics, Amsterdam, 6-13 Aug. 2008] / D. V. Gitsu, T. E. Huber, L. A. Konopko, A. A. Nikolaeva // Journal of Physics: Conference Series. — 2009. —Vol. 150. — P. 022013/1-022013/4. — Bibliogr.: 15 tit.
Size effects in quantum single crystal bismuth wires in glass cover / D. V. Gitsu, T. E. Huber, L. A. Konopko, A. A. Nikolaeva // Journal of Nanoelectronics and Optoelectronics. — 2009. — Vol. 4, Nr 1. — P. 40-51. — Bibliogr.: 61 tit.

Personalia

Mînăscurtă, I. Această lume a esenţei spirituale // Tinerimea Moldovei. — 1974. — 4 sept.
Болога, М. Всегда в поиске : [membru corespondent D. Ghiţu la 50 de ani de la naştere] / М. Болога, Ф. Мунтян // Ştiinţa. — 1981. — 16 ian.
Canţer, Valeriu. Pasiune şi hărnicie în cercetare : [acad. Dumitru Ghiţu] // Ştiinţa. — 1996. — Nr 1.
15. Canţer, Valeriu. Profesionalism şi devotament: (schiţă de portret a academicianului Dumitru Ghiţu ajuns la onorabila vârstă de 65 de ani) / Valeriu Canţer, Ion Holban // Literatura şi arta. — 1996. — 1 febr. — P. 8.
Ghiţu, Dumitru // Academia de Ştiinţe a Moldovei-50. — Ch., 1996. — P. 106-107.
Dumitru Ghiţu // Calendar Naţional, 2001. — Ch., 2000. — P. 21-23.
Munteanu, T. O pasiune nobilă — fizică : [acad. Dumitru Ghiţu la 70 de ani] // Capitala. — 2001. — 20 ian. — P. 9 ; Moldova Suverană. — 2001. — 16 ian.
Dumitru Ghiţu // Calendar Naţional. — Ch., 2006. — P. 25.
Ghiţu, Dumitru // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei : Dicţionar, 1961-2006. — Ch., 2006. — P. 75-77.
Kapustin, Serghei. Ştiinţa şi societatea // Comunistul. — 2006. — 14 iul. — P. 15.
22. On the occasion of the 75th birthday of academician Dumitru Gitsu, doctor hability in physics and mathematics, Moldova State Prize Laureat // Moldavian Journal of the Physical Sciences. — 2006. — Vol. 5, Nr 1. — P. 128-130. —
Гицу Дмитрий Васильевич : (к 75-летию со дня рождения) // Термоэлектричество. — 2006. — Nr 1. — P. 87-89.
Academicianul Dumitru Ghiţu (13.01.1931-23.11.2008) : [în memoriam] // Moldova Suverană. — 2008. — 25 noiem. — P. 4. — Semnat : Zinaida Greceanâi, Victor Stepaniuc, Gheorghe Duca [et al.] ; Akademos. — 2008. — Nr 4. — P. 116. — http://www.akademos.asm.md/files/Academos%204%202008%2037%20IN%20MEMORIAM.pdf ; Dreptul. — 2008. — 28 noiem. — P. 7 ; Независимая Молдова. — 2008. — 26 нояб. — Р. 4.

Kantser, V. Bright physicist and personality of R. Moldova — academician Dumitru Gitsu — left this world for that Eternal // Moldavian Journal of the Physical Sciences. — 2008. — Vol. 7, Nr. 4. — P. 401-403.
Gitsu Dmitry Vasilyevich // Journal of Thermoelectricity. — 2009. — Nr. 1. — P. 102.
Канцер, В. Г. Памяти академика Дмитрия Васильевича Гицу // Электронная обработка материалов. — 2009. — Nr 2. — P. 111-113.

2010 — Prin Hotărîrea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Stiinţe a Moldovei, Institutul de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale a fost redenumit în

Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. GHIŢU”

Bibliografie:

http://www.amlib.info/src/userfiles/src/bibliografii/ghitu.pdf

Linkuri utile:
http://asm.md/?go=noutati_detalii&n=3754&new_language=0

Goma Paul

Cel mai cunoscut disident din timpul României comuniste și unul dintre cei mai cunoscuți scriitori postbelici.

Data şi locul naşterii:

S-a născut la 2 octombrie 1935 în satul Mana, comuna Vatici, județul Orhei, Basarabia;

Studii:

1953 — absolveşte liceul „Radu Negru” din Făgăraş;

1954 — susţine examene de admitere la Universitatea din Bucureşti (filologie, română) şi la Institutul de literatură şi critică literară „Mihai Eminescu”;

Activitatea literară:

1966 — debutează în revista „Luceafărul” cu povestirea „Cînd tace toba”, în acelaşi an publică romanul „Ostinato”;

1968 — are loc lansarea volumului „Camera de alături”;

1970 — a predat romanul „Uşa” editurii Cartea românească, dar a fost respins;

1972 — romanul „Uşa” apare la editura germană Suhrkamp;

După 1989 au fost publicate și în România o parte din cărțile lui Paul Goma.

2002 — Paul Goma scrie eseul „Săptămâna roşie 28 iunie — 3 iulie sau Basarabia şi Evreii”;

Premii şi distincţii:
2010 — membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

Bibliografie selectivă:

Goma, Paul. „Camera de alături” (în limba română — 1968);
Goma, Paul. „Ostinato” (limba germană — 1971, franceză, olandeză- 1974, română — 1992);

Goma, Paul. „Uşa noastră cea de toate zilele” (germană — 1972, franceză — 1972, română — 1991);
Goma, Paul. „Gherla” (franceză — 1976, suedeză — 1978, română — 1990);

Goma, Paul. „În cerc” (franceză — 1977, română — 1995);

Goma, Paul. " Garda inversă" (franceză — 1979, română — 1997);

Goma, Paul. " Culoarea curcubeului" (franceză — 1979, olandeză — 1980, română — 1990);

Goma, Paul. „Patimile după Piteşti” (franceză — 1981, germană — 1984, olandeză — 1985, română — 1990, abia în 1999 se pune în vînzare);

Goma, Paul. „Chassee-croise” (franceză — 1983, română — 1991);

Goma, Paul. „Soldatul câinelui” (română — 1991 Humanitas);

Goma, Paul. " Bonifacia" (franceză — 1986, română — 1993);

Goma, Paul. „Din Calidor” ( franceză — 1987, română — 1989, 1995, My Childhood at the Gate of Unrest: A Romanian Memoir, engleză — 1990);

Goma, Paul. „Arta refugii” (franceză — 1990, română — 1991, Chişinău. — 1995, ed. Basarabia);

Goma, Paul. „Astra” (franceză — 1992, română — 1992);

Goma, Paul. „Sabina” (română — 1991, franceză — 1993);

Goma, Paul. „Adameva” ( „Loreley”, Iaşi — 1995);

Goma, Paul. „Amnezia la români” („Litera” — 1995);

Goma, Paul. „Scrisori întredeschise — singur impotriva lor” (Multiprint „Familia”, Oradea — 1995);

Goma, Paul. „Justa” (română, „Nemira”, Bucureşti — 1995);

Goma, Paul. "Jurnal „(3 vol.). (română „Nemira”- 1997);

Goma, Paul. „Jurnal de apocrif” (1999);

Goma, Paul. „Garda inversă” (română, „Univers” — 1997);

Goma, Paul. „Altina — grădina scufundată” (română — 1998 apărută la Chişinău, editura Cartier);

Goma, Paul. „Alte jurnale” Dacia;

Goma, Paul. „Jurnalul unui jurnal” Dacia. Cluj: — 1998;

Goma, Paul. „Scrisuri” Nemira, Bucureşti;

Goma, Paul. „Basarabia, Jurnalul Literar” Bucureşti;

Goma, Paul. „Săptămâna roşie 28 iunie — 3 iulie sau Basarabia şi Evreii” (2003 — Editura Museum, Chişinău şi Criterion Publishing House, Bucureşti: 2004 — Ed. Vremea );

Referinţe critice:

Mariana Sipoș. „Destinul unui disident: Paul Goma” — Ed. Universal Dalsi, 2005;
Elvira Iliescu. „Paul Goma — 70” Ed. Criterion, 2005;
Laszlo Alexandru. „Viceversa!, polemici pro și contra lui Paul Goma” — Timișoara: Ed. Bastion, 2008;

Linkuri utile:
http://paulgoma.free.fr/page8.php

Grosul Iachim

Iachim Grosul – istoric, doctor în ştiinţe istorice (1955), profesor universitar (1957), membru-corespondent al AŞ a U.R.S.S. (1966), Om emerit în ştiinţe din R.S.S.M. (1967), laureat al Premiului de Stat al R.S.S.M. (1972), decorat cu Ordinul Lenin şi două Ordine Drapelul Roşu de Mucă, Ordinul Prietenia popoarelor şi mai multe medalii.

Iachim Grosul – istoric, doctor în ştiinţe istorice (1955), profesor universitar (1957), membru-corespondent al AŞ a U.R.S.S. (1966), Om emerit în ştiinţe din R.S.S.M. (1967), laureat al Premiului de Stat al R.S.S.M. (1972), decorat cu Ordinul Lenin şi două Ordine Drapelul Roşu de Mucă, Ordinul Prietenia popoarelor şi mai multe medalii.
S-a născut la 21 septembrie 1912 în s. Caragaş, r-nul Slobozia. După absolvirea In-tului Pedagogic din Tiraspol (1937) a lucrat în calitate de lector, apoi decan al Facultăţii de Istorie a acestui in-t. În timpul Marelui război pentru apărarea Patriei a fost director de şcoală medie, apoi lector la Facultatea de Istorie a In-tului Pedagogic evacuat la Buguruslan.
În 1944 susţine teza de doctor în ştiinţe istorice. După război este numit decan la In-tul Pedagogic din Chişinău. Între anii 1946-1959 îndeplineşte funcţia de decan al Facultăţii de Istorie şi Filologie, şeful Catedrei de Istorie a U.R.S.S. la Universitatea de Stat din Moldova.
În 1947 este numit director-adjunct al Bazei Moldoveneşti de cercetări ştiinţifice - Filiala Academiei de Ştiinţe a URSS. Din 1949 a fost vice-preşedinte, ulterior preşedinte (februarie 1954) al Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. În anul 1955 îşi susţine teza de doctor habilitat în istorie, iar în 1957 i se conferă gradul didactic de profesor universitar.
Este unul dintre autorii concepţiei şi proiectului de transformare a Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. în Academie de Ştiinţe a R.S.S.M. La 30 decembrie 1958, prin reorganizarea Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură, doctorul în istorie Iachim Grosul a devenit director al Institutului de Istorie.
La data de 1 august 1961 a devenit membru titular al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Moldoveneşti. În ziua următoare, a fost ales preşedinte al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Moldoveneşti, îndeplinind această funcţie până în 1976.
În anul 1966 este ales ca membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S. În perioada 1949-61 a fost preşedinte al Societăţii republicane şi vice-preşedinte al Asociaţiei Unionale „Ştiinţa”, iar din 1967 redactor-şef al Enciclopediei Sovietice Moldoveneşti (ECM). Membru al Comitetului pentru premiile Lenin în domeniul ştiinţei şi tehnicii de pe lângă Sovietul Miniştrilor al U.R.S.S., membru al Comisiei superioare de atestare, membru al Comitetului republican pentru premiile de stat al R.S.S.M. în domeniul ştiinţei şi tehnicii.
Iachim Grosul este unul dintre iniţiatorii şi organizatorii mai multor instituţii de cercetări ştiinţifice din R.S.S.M. A contribuit la studierea istoriei Moldovei din sec. XIX. În lucrările sale tratează problema dezvoltării social-economice a Basarabiei în perioada de până la reformele burgheze din deceniul şapte al secolului XIX. A publicat peste 280 de lucrări ştiinţifice despre istoria poporului moldovenesc în sec. XIX.
Iachim Grosul s-a stins din viaţă la 28 septembrie 1976. . A fost înmormântat în Cimitirul Ortodox Central din Chişinău.
În anul 2004, lui Iachim Grosul i-a fost dedicată o monedă comemorativă de argint cu o valoare nominală de 100 ruble transnistrene, emisă într-un tiraj de 1000 piese. Această mondedă face parte din seria "Oameni de seamă ai Transnistriei".

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :
CĂRŢI :

Гросул, Я. Крестьяне Бессарабии (1812-1861 гг.) : автореферат дисс. на соиск. учен. степени доктора ист. наук / Ан СССР. Ин-т истории. – К., 1955. – 29 р.
Гросул, Я. Крестьяне Бессарабии (1812-1861 гг.) . – К. : Госиздат Молд., 1956. – 399 р.
Recenzii:
Будак, И. Ценное исследование по истории молдавского народа // Сов. Молдавия. – 1956. – 16 окт.
Шемяков, Д. Ценное исследование по истории крестьян Молдавии / Д. Шемяков, Н. Мохов, С. Левит // Коммунист Молдавии. – 1956. – Nr 9. – P. 65-72.

Гросул, Я. Крестьянска реформа 60-70-х годов XIX века в Бессарабии / К. : Госиздат Молд., 1956. – 269 р., 1 карта.
Recenzie:
Урсул, Д. Новое исследование по истории молдавского крестьянства // Коммунист Молдавии. – 1957. – Nr 1. – P. 67-71.

Феодальные отношения в Молдавии в период XIV-XVIII веков : [сб. статей] / под ред. А. Удальцева и Л. Черепнина. – К. : Госиздат Молд., 1950. – 255 р. – Авт. : Мохов, Н., Руссев, Е., Гросул, Я. [et. al.].
Recenzie:
Грекул, Ф. // Изв. АН СССР. Серия ист. и философ. – М., 1951. – Nr 2. – P. 185-187.

ARTICOLE :

Grosul, Ia. Basarabia în alcătuinţa Rusiei în jumătatea întâi a veacului XIX // Moldova soc. – 1947. – 20 sept.
Grosul, Ia. Basarabia până la unirea cu Rusia : [135 de ani de la unirea Basarabiei cu Rusia] // Moldova. soc. – 1947. – 29 apr.
Grosul, Ia. Dezvoltarea capitalismului în Moldova în jumătatea a 2-a a veacului XIX // Moldova soc. – 1949. – 6 apr.; 13 mai.; 25 iun.
Grosul, Ia. Înfloreşte cultura Moldovei // Moldova soc. – 1951. – 30 mart.
Grosul, Ia. Lupta antiiobăjistă a ţărănimii basarabene în prima treime a veacului XIX // Însemnări ştiinţifice / Universitatea de Stat din Chişinău. – 1955. – T. 16. – P. 31-68.
Grosul, Ia. Mişcarea ţărănească în Moldova în perioada de după reformă // Însemnări ştiinţifice / In-tul de istorie, limbă şi lit. Baza Mold. de cercetări şt. a AŞ a U.R.S.S. – 1947. – T. 1. – P. 5-20.
Grosul, Ia. Oraşul institutelor // Moldova soc. – 1950. – 23 aug.
Grosul, Ia. Pentru dezvoltarea de mai departe a ştiinţei // Moldova soc. – 1949. – 27 ian.
Grosul, Ia. Pentru o pace trainică // Moldova soc. – 1949. – 2 oct.
Grosul, Ia. Războiul ruso-turc din 1806-1812 şi unirea Basarabiei cu Rusia // Moldova soc. – 1947. – 8 iul.
Grosul, Ia. Slobozirea Moldovei de sub jugul feodal-turcesc şi unirea ei cu Rusia // Octombrie. – 1949. – Nr 6. – P. 81-88.
Grosul, Ia. Sarcinile mari ale ştiinţei // Moldova soc. – 1954. – 14 mart.
Grosul, Ia. Ştiinţa sovietică la straja păcii // Moldova soc. – 1951. – 21 oct.
Гросул, Я. Антикрепостная борьба крестьян Бессарабии в первой трети XIX в. // Уч. зап. Кишиневск. ун-та. – 1955. – Т.16. – Р. 31-67.
Гросул, Я. Борьба трудящихся Молдавии за власть Советов (к 40-летию советской власти) / Я. Гросул, Н. Мохов // Коммунист Молдавии. – 1957. – Nr 10. – P. 21-31.
Гросул, Я. 25 лет Молдавской ССР / Я. Гросул, Н. Мохов, С. Левит // Уч. зап. (Ин-т ист. яз. и лит. Молд. Фил. АН СССР). – 1950. – Т. 3. – Р. 5-28.
Гросул, Я. За правильное освещение вопросов истории Молдавии // Изв. Молд. фил. АН. – 1953. – Nr 3-4. – Р. 127-132.
Гросул, Я. Историография Молдавии / Я. Гросул, Н. Мохов // Очерки истории исторической науки в СССР, Т. 2. – М., 1960. – Р. 745-751.
Гросул, Я. Историография Молдавской ССР / Я. Гросул, Н. Мохов // Уч. зап. Кишиневск. ун-та. – 1958. – Т. 33. : Исторический. – Р. 33-54.
Гросул, Я. Крестьяне-резеши Бессарабии в пореформенный период // Уч. зап. Кишиневск. ун-та. – 1957. – Т. 26. : Исторический. – Р. 3-24.
Гросул, Я. Крестьянская реформа 1868 г. в Бессарабии и её особенности // Уч. зап. (Ин-т ист. яз. и лит. Молд. Фил. АН СССР). – 1949. – Т. 2. – Р. 79-115.
Гросул, Я. Крестьянское движение в Молдавии в пореформный период // Уч. зап. (Ин-т ист. яз. и лит. Молд. Фил. АН СССР). – 1948. – Т. 6 (Серия ист.). – Р. 20-32.
Гросул, Я. Массовое крестьянское движение в Бессарабии в 60-70-х гг. XIX века // Уч. зап. (Ин-т ист. яз. и лит. Молд. Фил. АН СССР). – 1957. – Т. 6. – Р. 151-180.
Гросул, Я. Международное положение России и русско-турецкие отношения накануне войны 1806-1812 гг. Русско-турецкая война 1806-1812 гг. Присоединение Бессарабии к России. Разложение крепостничества и формирование капиталистических отношений в первой половине XIX в. Буржуазные реформы в Молдавии. Развитие капитализма в дореформный период // История Молдавии. – К., 1951. – Т. 1. – Р. 445-490.
Гросул, Я. Над чем мы работаем : [в Молд. Фил. АН СССР] // Сов. Молдавия. – 1948. – 12 марта.
Гросул, Я. О некоторых задачах и перспективах развития науки в Молдавском филиале АН СССР // Коммунист Молдавии. – 1956. – Nr 10. – P. 22-30.
Гросул, Я. Основные задачи по исследованию истории Октябрьской революции в Молдавии // Борьба за победу социалистической революции в Молдавии. – К., 1957. – Р. 3-9.
Гросул, Яким. Повышать эффективность исследований, крепить связь науки с производством: [доклад выступления на общем собрании Академии наук Молдавской ССР] // Изв. АН МССР. Сер. обществ. наук. – 1985. – Nr 3. – P. 3-10.
Гросул, Я. Развитие культуры Молдавии в послевоенный период // История Молдавской ССР. Т. 2. – К., 1955. – Р. 410-427.
Гросул, Я. Разложение феодально-крепостнических и формирование капиталистических отношений в Молдавии в первой половине XIX века // Феодальные отношения в Молдавии в период XIV-XVIII веков. – К., 1950. – Р. 175-254.
Гросул, Я. Революционное движение в Молдавии во второй половине XIX в. Национальное движение на Балканах 70-х гг. и отражение его в Бессарабии / Я. Гросул, А. Кидель, Д. Шемяков // История Молдавии. – К., 1951. – Т. 1. – Р. 491-505.
Гросул, Я. Роль великого русского народа в освобождении Молдавии от турейкого гнета // Сов. Молдавия. – 1949. – 13, 15 июля.
Гросул, Я. Социально-экономическое развитие Молдавии в первой половине XIX в. // Уч. зап. Кишиневск. ун-та. – 1957. – Т. 26. – Р. 3-24.
Молдавская ССР : Исторический очерк / Я. Гросул, Н. Мохов, С. Левит [et. al.] // БСЭ. – 2-е изд., Т. 28. – Р. 85-91.
ALCĂTUITOR :

Istoria RSS Moldoveneşti : manual pentru cl. a 8-9-a / N. Mohov, T. Russev, Ia. Grosul [et. al.]. – Ch. : Cartea Moldovenească, 1959. – 148 p. : il.
История Молдавской ССР : учеб. пособие для 8-9 кл. средней школы. Ч. 1-2 / Н. Мохов, Е. Руссев, Я. Гросул [et. al.]. – Ch. : Cartea Moldovenească, 1959. – 142 p. : il.
История Молдавской ССР : учеб. пособие для 8-9 кл. средней школы. Ч. 1-2 / Н. Мохов, Е. Руссев, Я. Гросул [et. al.]. – Ch. : Cartea Moldovenească, 1960. – 144. p. : il.
История Молдавской ССР : учеб. пособие для 8-9 кл. средней школы. Ч. 1-2 / Н. Мохов, Е. Руссев, Я. Гросул [et. al.]. – Ch. : Cartea Moldovenească, 1961. – 143 p. : il., cu 2 f. hărţi geogr.
REDACTOR :

Istoria RSS Moldoveneşti / col. red. : Ia. Grosul, A. Lazarev, N. Mohov [et. al.].
Vol. I. Din vremurile străvechi pâna la Marea revoluţie socialistă din Octombrie / red. : A. Udaliţov (red. resp.) şi L. Cerepnin. – Ch. : Şcoala sovietică, 1954. – 699 p. : il., 2 portr., 2 hărţi / Fil Mold. a Acad. de Şt. a URSS. In-tul de istorie, limbă şi literatură.
Vol. II. De la Marea revoluţie socialistă din Octombrie până în zilele noastre / red. : S. Trapeznicov (red. resp.) şi N. Mohov. – Ch. : Şcoala societică, 1955. – 473 p. : il., 1 portr., 1 hartă / Fil Mold. a Acad. de Şt. a URSS. In-tul de istorie, limbă şi literatură.
Recenzie :
Воронин, П. Ценный труд по истории Молдавии // Коммунист Молд. – 1956. – Nr 1. – P. 59-64.

История Молдавии / редкол. : Я. Гросул, А. Лазарев, Н. Мохов [et. al.].
Т. I. От древнейших времен до Великой Октябрьской социалистической революции / под ред. А. Удальцева (отв. ред.) и Л. Черепнина. – Ch. : Şcoala societică, 1951. – 654 p. : il., 2 f. portr.
Т. II. От Великой Октябрьской революции до наших дней / под. ред. С. Трапезникова (отв. ред.) и Н. Мохова. – Ch. : Şcoala societică, 1951. – 436 p. : il., 1 portr., 1 hartă.

REFERINŢE CRITICE :

Dragnev, Demir. Academicianul Iachim Grosul – 90 de ani de la naştere / Demir Dragnev // Rev. de Istorie a Moldovei. – 2002. – Nr 1-2.
[Grosul, Iachim] : notă biografică // Enciclpoedia sovietică moldovenească. – 1971. – Vol. 2. – P. 201 : fot.
[Grosul, Iachim] : notă biografică // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei : Dicţionar (1961-2006) / Acad. de Şt. a Moldovei; col. red. : acad. Haralambie Corbu [ет.al]. – Ch., 2006. – Vol. 1. – P. 77-79. – (Col. „Academica” / coord. col. : acad. Gh. Duca [ет.al]).
Jarcuţchi, I. Iachim Grosul (1912-1976) / I. Jarcuţchi // Ştiinţa. – 1996. – Nr 9.
Лазарев, А. 60-летие Я. Гросула / А. Лазарев // История СССР. – 1972. – Nr 10.
Мохов, Н. Жизнь, отданная науке : [к 70-летию со дня рождения акад. Я. Гросул] / Н. Мохов, О. Тарасов // Изв. АН МССР. Сер. обществ. наук. – 1983. – Nr 1. – P. 3-6 : фот.
Мохов, Н. Член-корреспондент АН СССР Я. Гросул / Н. Мохов, Н. Дружинин // Новая и новейшая история. – 1973. – Nr 4.

Guţul Lidia

Un destin trăit prin carte: Lidia Guţul (20 februarie 1932– 17 mai 2001)

Un destin trăit prin carte: Lidia Guţul
(20 februarie 1932– 17 mai 2001)
Lidia GUŢUL s-a născut la 20 februarie 1932, în satul Constantinovca, raionul Sărata, regiunea Odesa, Ucraina. A absolvit şcoala medie din Sarata. Şi-a continuat studiile la Facultatea de istorie a Institutului Pedagogic «I. Creangă» din Chişinău (1955) şi la secţia de biblioteconomie şi filologie a Universităţii de Stat din Moldova (1960). A urmat cursurile de formare profesională în cadrul Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. (1959). Specialist în domeniul biblioteconomiei şi bibliografiei.

A activat în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la început în calitate de bibliograf (1955), din 1964 director adjunct, iar în anii 1986—1995 a executat funcţia de director a acestei biblioteci. A contribuit personal la implementarea metodelor automatizate de lucru în biblioteca academică.

Lidia Guţul s-a afirmat ca autor şi redactor al unui şir de indexuri bibliografice. A publicat peste 30 de articole ce vizau susţinerea informaţională a cercetărilor ştiinţifice, istoria bibliografiei şi istoria cărţii.

Distincţii: Diploma de onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. (1972). Lucrător Emerit al culturii (1982). Medalia «Veteran al muncii». Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru editarea catalogului general «Cartea Moldovei», Vol. 1. (Chişinău: Ştiinţa, 1990). Insigna Ministerului Culturii.

Bibliografie selectivă:

Studiu:

1. Из истории академической библиотеки Молдавской ССР / А. Кидел, Л. Гуцул. — К., 1968. — 32 р.

Bibliografii:

2. Cartea Moldovei = Книга Молдовы: Catalog general: Sec. XVII-începutul sec. XX. — Ch.: Ştiinţa, 1990 — 1992.

Vol. 1. Ediţii vechi. Sec. XII- înc. sec XX / alcăt.: N. Matei, V. Farmagiu, L. Guţul,.... — Ch., 1990. — 252 p.

Vol. 2. Ediţii cu caractere chirilice (Sec. XIX- înc- sec. XX) / alcăt.: V. Farmagiu, N. Matei, L. Guţul,... — Ch., 1992. — 266 p.

3. Guţul, L. Revista «Octombrie» («Октябрь») 1931—1956: ind. bibliogr. / alcăt.: L. Guţul, A. Kidel; red. resp.: S. Cibotaru. — Ch., 1967. — 157 p.

4. Lingvistica sovietică moldovenească (1924—1974): ind. bibliogr. / alcăt.: L. Guţul, E. Roşcovan; red. şt.: V. Soloviov, red. bibliogr.: I. Şpac. — Ch.: Ştiinţa, 1975. — 272 p.

5. Гуцул, Л. Бибилиографический указатель работ сотрудников Академии наук Молдавской ССР (1959—1967 гг.): Вып. 3. Обществ. науки / Л. Гуцул, А. Кидел. — К., 1967. — 97 р.

6. Гуцул, Л. Молдавское советское языкознание (1924—1969 г. г.): библиогр. указ. / сост.: Л. Гуцул; науч. ред.: В. Соловьёв; ЦНБ АН МССР. — К., 1969. — 112 с.

7. Гуцул, Л. Работы сотрудников Института истории, языка и литературы (1944—1957): библиогр. указ. / Л. Гуцул, А. Кидель, А. Мадатов; под ред. И. Вартичана, А. Киделя. — М., 1955. — 93 р.

Articole:

8. Гуцул, Л. Из опыта Центральной научной библиотеки АН МССР / Л. Гуцул, В. Суклиян // Проблемы формирования и использования фондов литературы: сб. науч. тр. — К., 1976. — Р. 83—90.

9. Гуцул, Л. Информационное обеспечение ученых Академии наук МССР // Актуальные проблемы библиотековедения, библиографоведения и книговедения Советской Молдавии. — К., 1981. — Р. 40—41.

10. Гуцул, Л. К вопросу о составе старейших монастырских и советских библиотек Молдавии / Л. Гуцул, Р. Клейман // Из истории библиотечного дела и библиогрфии: сб. науч. тр. — М., 1978. — Р. 38—52.

11. Гуцул, Л. Комплектование фондов Центральной научной библиотеки АН МССР // Бибилиотечно-библиографическая информация библиотек АН СССР и академий наук союзных республик: сб. науч. ст. — Москва, 1973. — Р. 5—13.

12. Гуцул, Л. Об эффективности использования читательских фондов Центральной научной библиотеки Академии наук МССР // Республиканская науч.-теорет. конф. «Актульные проблемы библиотековедения и библиографии Советской Молдавии»: тез. докл. — К., 1978. — Р. 24—27.

13. Гуцул, Л. Справочно-библиографический аппарат по краеведению в Цетральной научной библиотеке Молдавской Академии наук / Л. Гуцул, К. Слутул // Роль и место каталогов и картотек в библиотечно-библиографической работе библиотек АН СССР и АН союзных республик: сб. науч. тр. — М., 1976. — Р. 63—71.

14. Гуцул, Л. Справочно-библиографическое обслуживание ученых Академии наук Молдавской ССР в области общественных наук / Л. Гуцул, Р. Сербинова // Информатика и библиотековедение в Советской Молдавии. — К., 1978. — Р. 62—66.

Redactor:

15. Агропромышленная интеграция и межхозяйственная кооперация: библиографический указатель литературы по МССР (1965—1985)/ сост.: В. Паскал, Э. Педченко, В. Миргородская,...; библиогр. ред.: Л. Гуцул. — Кишинев: Штиинца, 1985. — 190 р.

16. Бибилиотековедение и история книги в Молдавии: сб. науч. тр. / редкол.: Л. Гуцул,...; АН МССР. ЦНБ. — Кишинев: Штиинца, 1988. — 164 р.

17. Животный мир Молдавии: библиографический указатель литературы (1800—1917) / библиогр. ред.: Л. Гуцул. — Кишинев: Штиинца, 1975. — 267 р.

18. Миргородская В. Известия Академии наук Молдавской ССР: библиографический указатель (1958—1985) / сост.: В. Миргородская, Е. Пожога; отв. ред.: Б. Матиенко; библиогр. ред.: Л. Гуцул. — Кишинев: Штиинца, 1988. — 468 р.

Referinţe critice:

19. Corotenco, Elena.Lidia Guţul — o viaţă trăită între cărţi // Biblioteca academică 1928—2003 (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări) / Acad. de Şt. a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală. — Ch., 2003. — P. 134—136.

20. Gheorghiţă, E.Omul din împărăţia cărţilor // Patrimoniu: almanahul bibliofililor din Moldova: Vol. 2. — Ch., 1988. — P. 52—57.

21. Madan, Ion.Guţul Lidia // Madan Ion. Biblioteconomia şi bibliografia Moldovei: profesori şi discipoli. — Ch., 2000. — P. 78—80.

22. Madan, Ion. Lidia Guţul (1932—2001) // Calendar naţional ’ 2002. — Ch., 2002. — P. 73—74.

Мадан, Ион.Лидия Гуцул // Мадан, Ион. Книга, библиотечное дело, библиография Молдавии: библиогр. указ. — К., 1984. — Р. 64—65.

Linkuri utile:
http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/5/2007_09.pdf
http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/5/2007_02.pdf

Guceac Ion

Doctor habilitat în drept public, profesor universitar.

Data şi locul naşterii:

Ion Guceac s-a născut la 26 martie în comuna Văscăuţi, raionul Floreşti;

Studii:

1970-1978 — a finisat şcoala din localitatea natală;

1978-1982 — a studiat la Tehnicumul de autodrumuri din mun. Chişinău;

1984-1989 — a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de drept;

1992-1996 — studii de doctorat la Academia de Poliţie ,,Alexandru Ioan Cuza", oraşul Bucureşti, România;

Experienţa profesională:

1990-1991 — şef Secţie contracte şi drept, Asociaţia ,,ASCOM" mun. Chişinău;

1991-2002 — lector superior, şef de catedră, decan, prim-locţiitor al comandantului pentru studii, Academia de Poliţie ,,Ştefan cel Mare" municipiul Chişinău, Republica Moldova;

2003-2008 — profesor universitar, Facultatea de drept, USM;

2004-prezent — membru al colegiului de redacţie la publicaţia ştiinţifico-practică "Revista Naţională de Drept"şi la Revista de Ştiinţă, Inovare şi Artă ,,Akademos„;

2008 — şef Direcţia politici, management şi monitorizare în sfera ştiinţei şi inovării, Academia de Ştiinţe a Moldovei;

2009 — secretar ştiinţific general, Academia de Ştiinţe a Moldovei;

Premii şi distincţii:

2001 — Medalia de gradul II „Pentru dezvoltarea ştiinţei, tehnicii şi educaţiei”, Ministerul de Interne din Ucraina;

2006 — Medalia „Universitatea de Stat din Moldova” cu prilejul celei de-a 60-a aniversare a USM.

Bibliografie selectivă:

Monografii:

Armonizarea cadrului normativ al Republicii Moldova la dreptul European în domeniul valorificării durabile şi managementului resurselor de apă / Gheorghe Duca, Ion Guceac, Maria Sandu [et al.] ; coord. şi red. şt. : Ion Guceac ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Univ. de Stat din Moldova. — Ch. : CEP USM, 2010. — 368 p. — ISBN 978-9975-71-054-1.

Costachi, Gheorghe. Fenomenul constituţionalismului în evoluţia Republicii Moldova spre statul de drept / Gheorghe Costachi, Ion Guceac ; Inst. de Filozofie, Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Moldovei. — Ch. : S. n., 2003. — 342 p. — ISBN 9975-78-229-9.

Guceac, Ion. Curs elementar de drept constituţional. Vol. I / Ion Guceac. — Ch. : S. n., 2001. — 275 p. — ISBN 9975-930-26-3.

Guceac, Ion. Curs elementar de drept constituţional. Vol. II / Ion Guceac. — Ch. : S. n., 2004. — 494 p. — ISBN 9975-70-399-2.

Guceac, Ion. Drept electoral / Ion Guceac. — Ch. : Tip. Centrală, 2005. — 266 p. — ISBN 9975-78-363-5.

Guceac Ion. Dreptul de a întemeia şi de a se afilia la un sindicat în condiţiile societăţii civile contemporane / Ion Guceac, Marian Foca. — Constanţa : Ex Ponto, 2011. — 312 p. — ISBN 978-606-598-076-1.

Guceac, Ion. Drepturile omului pe înţelesul tuturor : dicţionar juridic / Ion Guceac ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei ; Inst. de Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice. — Ch. : Ştiinţa, 2010. — 160 p. — ISBN 978-9975-67-742-4.

Guceac, Ion. Evoluţia constituţionalismului în Republica Moldova / Ion Guceac. — Ch. : S. n., 2000. — 373 p. — ISBN 9975-930-04-2.

Guceac, Ion. Statul şi poliţia / Ion Guceac. — Ch. : Cartier, 1997. —110 p. — ISBN 9975-949-07-X.

Articole:

Balmuş, Victor. Diversitatea formelor de organizare a poliţiei: istorie şi contemporaneitate / Victor Balmuş, Ion Guceac // Legea şi viaţa. — 1999. — Nr 7. — P. 17-20.

Balmuş, Victor. Originea şi dimensiunea conceptului „Contract administrative”/ Victor Balmuş Ion Guceac // Revista Naţională de Drept. — 2008. — Nr 12. — P. 7-12 ; 2009. — Nr 1. — P. 2-10.

Guceac, Ion. Activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică vizavi de priorităţile naţionale şi creşterea competitivităţii ştiinţei autohtone / Ion Guceac // Probleme actuale ale organizării şi autoorganizării sistemului de cercetare-dezvoltare în Republica Moldova. — Ch., 2011. — P. 86-93.

Guceac, Ion. Apariţia şi evoluţia istorică a controlului de constutuţionalitate a legilor în diverse sisteme constituţionale / Ion Guceac // Legea şi viaţa. — 2003. — Nr 3. — P. 19-23.

Guceac, Ion. Bazele metodice şi direcţiile principale ale activităţii analitice în organele afacerilor interne / Ion Guceac, Valeriu Cerba // Problemele actuale de prevenire şi combatere a criminalităţii : Anuar. Şt., ed. a 8-a. — Ch., 2008. — P. 16-24.

Guceac, Ion. Câteva consideraţii cu privire la conceptul organului de stat şi caracteristicile acestuia / Ion Guceac, Radu Cotici // Dreptul naţional în contextul proceselor integraţioniste. — Ch., 2007. — P. 163-168

Guceac, Ion. Constatări despre activitatea comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova / Ion Guceac // Akademos : revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2009. — Nr 1 (12). — P. 10-14.

Guceac, Ion. Constituţionalismul contemporan şi problema revizuirii constituţiei / Ion Guceac // Revista Naţională de Drept. — 2004. — Nr 9. — P. 2-10.

Guceac, Ion. Democraţia ca condiţie sine qua non a respectării drepturilor omului / Ion Guceac, Marin Domente // Revista Naţională de Drept. — 2006. — Nr 12. — P. 58-61.

Guceac, Ion. Diplomaţia publică — componenta indispensabilă a discursului extern în condiţiile globalizării / Ion Guceac, Sergiu Porcescu // Akademos : revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2010. — Nr 1 (16). — P. 6-10.

Guceac, Ion. Dreptul la apă — un nou drept fundamental al omului / Ion Guceac // Akademos : revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2010. — Nr 3 (18). — P. 39-45.

Guceac, Ion. Dreptul la viaţă şi fenomenul morţii cerebrale / Ion Guceac // Akademos : revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2010. — Nr 4 (19). — P. 78-85.

Guceac, Ion. Edificarea unei societăţi democratice în condiţiile constituţionalismului contemporan / Ion Guceac, Marin Domente // Revista Naţională de Drept. — 2006. — Nr 12. — P. 19-21

Guceac, Ion. Etapele formării legislaţiei ecologice în Republica Moldova: aspecte istorice / Ion Guceac // Revista Naţională de Drept. — 2007. — Nr 7. — P. 24-26.

Guceac, Ion. Factori care influenţează activitatea organelor afacerilor interne / Ion Guceac, Valeriu Cerba // Legea şi viaţa. — 2008. — Nr 4. — P. 34-39.

Guceac, Ion. Forme şi condiţii de exercitare a democraţiei în statul de drept / Ion Guceac // Revista Naţională de Drept. — 2003. — Nr 10. — P. 45-48.

Guceac, Ion. Garantarea libertăţii în constituţie / Ion Guceac // Valorile constituţionale — factori ai stabilităţii regimului democratic. — Ch., 2009. — P. 210-214.

Guceac, Ion. Integrarea europeană şi redimensionarea destinaţiei sociale a poliţiei din Republica Moldova / Ion Guceac // Poliţia şi valorile general umane în contextul integrării europene. — Ch., 2007. — P. 11-14.

Guceac, Ion. Legea-cadru a Consiliului Europei privind protecţia mediului şi legislaţia ecologică a Republicii Moldova: tendinţe şi posibilităţi de dezvoltare concordată / Ion Guceac, Victor Ursu // Poliţia şi valorile general umane în contextul integrării europene. — Ch., 2007. — P. 15-21.

Guceac, Ion. Liberul acces la justiţie în legislaţia naţională şi prevederile Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale / Ion Guceac // Akademos : revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2011. — Nr 2 (21). — P. 42-46.

Guceac, Ion. Necesitatea adoptării codului ecologic al Republicii Moldova în contextul integrării europene / Ion Guceac, Victor Ursu // Consolidarea administraţiei publice în contextul edificării statului de drept în Republica Moldova. — Ch., 2007. — P. 125-127.

Guceac, Ion. Protecţia juridică a funcţionarilor de poliţie în contextul reglamentărilor internaţionale şi interne / Ion Guceac // Legea şi viaţa. — 1999. — Nr 8. — P. 27-29.

Guceac, Ion. Socializarea juridică a individului — condiţie indispensabilă pentru edificarea statului de drept în Republica Moldova / Ion Guceac // Justiţia Constituţională. — 2008. — Nr 3. — P. 10-13.

Guceac, Ion. Standardele internaţionale şi normativele / Ion Guceac // Revista Naţională de Drept. — 2007. — Nr 9. — P. 16-18.

Guceac, Ion. Supremaţia legii — principiu de direcţionare a activităţii poliţiei / Ion Guceac // Legea şi viaţa. — 1997. — Nr 8. — P. 12-13.

Guceac, Ion. Unele aspecte privind protecţia socială a persoanelor cu disabilităţi vizuale în Republica Moldova / Ion Guceac, Parascovia Munteanu // Revista de studii şi cercetări juridice. — 2007. — Nr 1/2. — P. 85-91.

Spiru Haret

Academician, matematician, sociolog şi om politic (1851-1912)

Spiru Haret s-a născut la Iaşi, la 15 febr. 1851. Este primul copil al lui Costache Haret, judecător, şi al Smarandei.
Începe învăţătura în casa părintească. La 18 mai 1859 păşeşte pragul şcolii primare din Dorohoi, cu o întârziere care nu l-a împiedicat, o lună mai târziu, să absolve clasa cu calificativul „eminenţie”.
Continuă învăţătura la şcoala primară din Sărărie (Iaşi). La jumătatea clasei a patra este înscris la şcoala „Vopselei de verde” din Bucureşti. În toamna lui 1862, Spiru Haret a fost admis prin concurs bursier la colegiul Sf. Sava. Inteligent, sârguincios, metodic – ajunse repede premiantul clasei, apoi premiant de onoare al liceului.
După absolvirea liceului, în 1869, se înscrie la Facultatea de Ştiinţe, secţia fizico-matematică, din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde, în 1874 îşi ia licenţa în matematici. Obţine cu sprijinul lui Titu Maiorescu o bursă de matematici la Paris, unde ia a doua licenţă în matematici (1875), apoi şi în ştiinţele fizice (1876).
Se înscrie la doctorat la Sorbona, susţinându-şi teza în 1878. Spiru Haret a demonstrat variabilitatea sistemului solar, fiind primul român doctor în matematică. Prin realizările sale în domeniul cercetării ştiinţifice, a contribuit foarte mult la prestigiul ştiinţei româneşti.
Întors în ţară cu „Coroana de lauri”, a fost numit profesor suplinitor la catedra de matematică de la gimnaziul „Mihai Bravul” din Bucureşti şi profesor la catedra de mecanică raţională de la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (1878-1911). În acelaşi timp a mai predat matematica la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti (1881-1991), mecanica raţională la Şcoala de artilerie de geniu (1881-1886), algebra superioară şi geometria analitică la Şcoala de poduri şi şosele (1882-1911), matematica la Universitatea din Iaşi, mecanica raţională la Şcoala de ofiţeri din Bucureştii.
A ocupat un loc important în ierarhia instituţiilor de conducere, organizare, orientare a şcolilor din România de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.
Supranumit drept "Om al şcolii", s-a preocupat tot timpul de situaţia învăţământului, fiind considerat cel mai mare reformator al şcolii româneşti din secolul al XIX-lea. A urmărit, de asemenea, ridicarea nivelului material şi cultural al satului, prin activitatea extraşcolară a învăţătorilor.
Ajuns inspector general în cadrul Ministerului Învăţământului, Spiru Haret a semnalat toate problemele cu care se confrunta sistemul de învăţământ din acea perioadă, căutând o rezolvare cât mai eficientă a acestora. Aprobă „Legea învăţământului secundar şi superior şi a învăţământului profesional” numită „Legea lui Haret” (1894).
A iniţiat reforma învăţământului secundar şi superior în 1898 şi pe cea a învăţământului profesional în 1899. Liceul era prevăzut cu opt clase şi trei secţii: reală, modernă şi clasică, având două cicluri, superior şi inferior. S-au înfiinţat seminarele pedagogice pe lângă fiecare universitate, cu scopul de a asigura perfecţionarea profesorilor şi a învăţătorilor, prin conferinţe, publicaţii şi schimburi de experienţă. A apărut senatul universitar, format din rectori, decani şi profesori de la fiecare specialitate, fiind promovată autonomia universitară. Învăţământul primar a devenit obligatoriu, iar studiul se făcea după aceeaşi programă şcolară, atât la sate cât şi la oraşe. Prin învăţământul profesional se urmărea pregătirea de tehnicieni şi meseriaşi necesari economiei. În acest sens, s-au luat măsuri pentru răspândirea şcolilor elementare meşteşugăreşti în mediul rural.
Într anii 1880-1910 a fost numit şi „cel mai popular ministru”, „marele ministru” (N. Iorga), „marele Haret” (D. Gusti).
Membru corespondent (1879), membru titular (1892), vicepreşedinte al Academiei Române (1904-1907). În 1987 a fondat săptămânalul enciclopedic „Albina”, devenit apoi, de-a lungul multor decenii, unul din cele mai populare. A înfiinţat societatea „Steaua” (1900) şi „Revista generală a învăţământului” (1905).
În ultimul timp a colaborat cu „Gazeta matematică“ şi s-a înscris ca membru în vestita societate internaţională „Circolo matematico di Palermo“.
În 1906 a editat „Pagini de istorie”. În 1910 a publicat lucrarea „Mecanica socială“, la Paris şi Bucureşti, utilizând pentru prima dată matematica în explicarea şi înţelegerea fenomenelor sociale.
Spiru Haret a avut o contribuţie de valoare mondială în astronomie. Pentru meritele sale, Uniunea Internaţională Astronomică a atribuit numele său unui crater de pe suprafaţa invizibilă de pe Pământ a Lunii (1976). S-a stins din viaţă la 17 decembrie 1912.
Bibliografie: Orăscu, Şerban. Spiru Haret / Şerban Orăscu. – Bucureşti : Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, 1976. – 183 p.

Bibliografie selectivă:
Haret, Spiru C. Operele : în 11 vol. / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Cartea Română, [1934-1938].
Vol. 1 : [Oficiale : 1884-1888, 1897-1899] : Cu biografia lui Haret / introd. de G. Adamescu. – Bucureşti, 1934. – LXVI, 318 p., il., portr.
Vol. 2 : Oficiale : 1901-1904 / introd. de G. Adamescu. – Bucureşti, 1934. – XXXVI, 523 p.
Vol. 3 : Oficiale : 1907-1910. – Bucureşti, 1934. – XXIX, 211 p.
Vol. 4 : Parlamentare, rapoarte, expuneri de motive, discursuri / introd. de G. Adamescu. – Bucureşti, 1934. – XIX, 331 p.
Vol. 5 : Parlamentare : 1901-1904 : / introd. de G. Adamescu. – Bucureşti, 1934. – XXXVII, 373 p.
Vol. 6 : Parlamentare : 1907-1911. – Bucureşti, 1935. – LXIV, 574 p.
Vol. 7 : Polemice şi politice :1887-1900. – Bucureşti, 1935. – X, 352 p.
Vol. 8 : Polemice şi politice : 1905-1907. – Bucureşti, 1936. – XXXII, 343 p.
Vol. 9 : Polemice şi politice : 1905-1907. – Bucureşti, 1936. – XXXIII, 203 p.
Vol. 10 : Operele ştiinţifice : 1878-1912. – Bucureşti, 1937. – VIII, 529 p.
Vol. 11 : Scrisori / introd. şi note : Gh. Adamescu, G. N. Costescu, G. C. Ionescu [et al.]. – Bucureşti, 1938. – XXVI, 381 p.

Haret, Spiru C. Operele : în 11 vol. / Spiru C. Haret; pref. : Remus Pricopie; studiu introd. : Constantin Schifirneţ. – Bucureşti : Tipo Moldova, 2009.

Vol. 1 : [Oficiale : 1884-1888, 1897-1899] : Cu biografia lui Haret / introd. de G. Adamescu. – Bucureşti, 2009. – LXVI, LV, 318 p., il., portr. – ISBN 978-973-168-065-1.

Vol. 2 : Oficiale : 1901-1904 / introd. de G. Adamescu. – Bucureşti, 2009. – XXXVI, 523 p. – ISBN 978-973-168-066-8.

Vol. 3 : Oficiale : 1907-1910. – Bucureşti, 2009. – XXIX, 211 p. – ISBN 978-973-168-067-5.

Vol. 4 : Parlamentare, rapoarte, expuneri de motive, discursuri / introd. de G. Adamescu. – Bucureşti, 2009. – XIX, 331 p. – ISBN 978-973-168-068-2.

Vol. 5 : Parlamentare : 1901-1904 : / introd. de G. Adamescu. – Bucureşti, 2009. – XXXVII, 373 p. – ISBN 978-973-168-069-9.

Vol. 6 : Parlamentare : 1907-1911. – Bucureşti, 2009. – LXIV, 547 p. – ISBN 978-973-88855-3-0.

Vol. 7 : Polemice şi politice :1887-1900. – Bucureşti, 2009. – X, 352 p. – ISBN 978-973-168-063-7.

Vol. 8 : Polemice şi politice : 1905-1907. – Bucureşti, 2009. – XXXII, 343 p. – ISBN 978-973-88855-5-4.

Vol. 9 : Polemice şi politice : 1905-1907. – Bucureşti, 2009. – XXXIII, 203 p. – ISBN 978-973-88855-6-1.

Vol. 10 : Operele ştiinţifice : 1878-1912. – Bucureşti, 2009. – VIII, 529 p. – ISBN 978-973-88855-7-8.

Vol. 11 : Scrisori / introd. şi note : Gh. Adamescu, G. N. Costescu, G. C. Ionescu [et al.]. – Bucureşti, 2009. – XXVI, 381 p. – ISBN 978-973-88855-8-5.

Haret, Spiru C. Curs de trigonometrie / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Tipografia Curţii (Lucrătorii Associaţi), 1873. – 333 p.

Haret, Spiru C. Consideraţiuni relative la studiul experimental al mişcării apei în canale descoperite şi la constituţiunea intimă a fluidelor / Spiru C. Haret. – Bucureşti. : Tipogr. Academiei Romane, 1883. – 11 p.

Haret, Spiru C. Raport general anual asupra învăţământului prezentat d-lui ministru de instrucţiune publică şi culte / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Tipografia Academiei Române. – 1884. – 164 p.

Haret, Spiru C. Sur l'invariabilité des grands axes des orbites planétaires / Spiru C. Haret. – Paris : Gauthier-Villars, 1885. – 39 p.

Haret, Spiru C. Curs de trigonometrie / Spiru C. Haret. – Ed. a 2-a. – Bucureşti : Socecu, 1886. – 330 p.

Haret, Spiru C. Localele de şcoli primare : propuneri, regule şi consilii practice pentru clădirea şi dotarea lor / Spiru C. Haret. – Bârlad : Tipografia George Catafany, 1889. – 75 p.

Haret, Spiru C. Curs de trigonometrie : [pentru uzul studentilor] / Spiru C. Haret. – Ed. a 3-a. – Bucureşti : Lito-Tipografia Carol Göbl, 1895. – 293 p.

Haret, Spiru C. Chestiuni de învătământ / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1897. – 71 p.

Haret, Spiru C. Aplicarea legii asupra învătamîntului secundar si superior / Spiru C. Haret. –Bucureşti : Carol Göbl, 1899. – 126 p.

Haret, Spiru C. Curs de trigonometrie : [pentru uzul studentilor] / Spiru C. Haret. – Ed. a 4-a. – Bucureşti : Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1900. – 316 p.

Haret, Spiru C. Schimbarea legilor instrucţiei : studiu asupra proiectului de lege depus în Camera la 13 martie 1900 / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Tipografia Voinţa Naţională, 1900. – 233 p.

Haret, Spiru C. Discursurile rostite în şedinţele din 8 şi 10 decembre 1901 ale Camerei Deputaţilor în chestiunea macedoneana / Spiru C. Haret, Dimitrie A. Sturdza. – Bucureşti : Imprimeria Statului, 1902. – 51 p.

Haret, Spiru C. Societatea corpului didactic primar şi Liga învăţământului / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Instit. de Arte Grafice Carol Göbl, 1902. – 31 p.

Haret, Spiru C. Raport adresat Majestăţii Sale Regelui asupra activităţii Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Inst. de Arte Grafice "Carol Göbl", 1903. – 408, 293 p. : tab.

Haret, Spiru C. Rapport adressé à Sa Majesté le Roi de Roumanie sur l'activité du Ministère de l'Instruction Publique et des Cultes / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Carol Göbl, 1903. – 328 p.

Haret, Spiru C. Chestia ţărănească / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1905. – 81 p.

Haret, Spiru C. Observaţiuni ştiinţifice / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Carol Göbl, 1905. – 4 p.

Haret, Spiru C. Pagini de istorie / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Inst. de Arte Grafice Carol Göbl, 1906. – 32 p.

Haret, Spiru C. Rolul preoţilor şi învăţătorilor în mişcarea culturală : răspunsul d-lui Spiru C. Haret la interpelarea d-lui senator C. Disescu rostit în şedinta Senatului dela 24 ianuarie 1908. – Bucureşti : Instit. de Arte Grafice Carol Göbl, 1906. – 70 p.

Haret, Spiru C. Chestia ţărănească / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1907. – 81 p.

Haret, Spiru C. Raport adresat Majestăţii sale Regelui asupra acţiunii învăţătorilor şi a preoţilor rurali în rascoalele ţărăneşti din 1907 / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Imprimeria Statului, 1907. – 100 p.

Haret, Spiru C. Şcoala naţionalistă / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Inst. de Arte Grafice "Carol Göbl", 1907. – 12 p.

Haret, Spiru C. Activitatea extra-şcolară a învăţătorilor : răspunsul d-lui Spiru C. Haret, Ministrul Instrucţiunei Publice, la interpelarea d-lui senator Titu Maiorescu rostit în Şedinţa Senatului de la 25 ianuarie 1908 Bucureşti : Tipografia Voinţa Naţionala. – 1908. – 30 p.

Haret, Spiru C. Mécanique sociale / Spiru C. Haret. – Paris : Gauthier-Villars; Bucarest : Ch. Göbl, 1910. – 256 p. : graf.

Haret, Spiru C. Récensement général des lettrés et des illettrés de Roumanie en l'année 1909 / Spiru C. Haret. – Bucarest : Charles Göbl, 1910. – LVI, 87 p.

Haret, Spiru C. Despre mecanica socială / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Socec, 1911. – 15 p.

Haret, Spiru C. Criza bisericească / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Carol Göbl. – 1912. – 142 p.

Haret, Spiru C. Pata cea mare roşie de pe planeta Jupiter / Spiru C. Haret. – Bucureşti : Librăriile Socec, 1912. – 3 p.

Haret, Spiru. Mecanica socială / Spiru Haret; studiu introductiv şi note de Leon Ţopa; trad. de Adina Gabriela Apostol. – Bucureşti : Ed. Ştiinţifică, 1969. – 270 p.

Scrisori, discursuri, cugetări:

Gibescu, G. I. Discursul pronunţat de d-nul Spiru C. Haret. – Bucureşti : Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1909. – 65 p.

Recensământul general al ştiutorilor şi neştiutorilor de carte în România din anul 1909 executat din ordinul domnului ministru al Instructiunii si al Cultelor Spiru C. Haret. – Bucureşti : Carol Göbl, 1910. – LIX, 85 p.

Cuvânt rostit la inaugurarea colecţiilor istorico-artistice ale Comisiunii Monumentelor Istorice şi ale Administraţiei Casei Bisericii / P. Garboviceanu, Sp. C. Haret, Ion Kalinderu. – Bucureşti : Tipografia Carţilor Bisericesti, 1911. – 37 p.

Scrisori de la Spiru C. Haret adresate preotului Teodor Bălăşel. – Bucureşti : Tipografia Gutenberg, Joseph Göbl, 1914. – 55 p., [1] f. portr.

Cugetări aforistice ale lui Spiru Haret // Glasul Naţiunii. – 1998. – Nr10. – P. 3.

Referinţe critice:

Adamescu, Gheorghe. Scrisori ale lui Spiru Haret către Dimitrie Sturdza : [extras din “Arhiva Rom.”, 1939, vol. 3] / Gheorghe Adamescu. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei culturale Mihail Kogălniceanu, 1939. – 35 p.

Adamescu, Gheorghe. Viaţa şi activitatea lui Spiru C. Haret / Gheorghe Adamescu. – Bucureşti : Cartea Românească, 1936. – 348 p.

Atanasiu, Ion C. Spovedania unui vlăstar al veacului XIX : cu multe fototipii, scrisori şi facsimile / Ion C. Atanasiu. – Bucureşti : Tipografia ziarului Universul, 1936. – 148 p.

Băldescu, Emil. Spiru Haret : În ştiinţă, filozofie, politică, pedagogie, învăţământ / Emil Baldescu. – Bucureşti : Didactică şi pedagogică, 1972. – 343 p.

Biber, Ivăncuţa I. Spiru C. Haret ca pedagog naţional / Ivăncuţa I. Biber. – Galaţi : Tip. Arta Grafică, DL, 1933. – 32 p.

Bondrea, Aurelian. Neoharetism la începutul secolului XXI : Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură / Aurelian Bondrea. – Bucureşti. – Ed. Fundaţiei "România de Mâine", 2006. – 118 p. – ISBN 973-725-642-5; ISBN 978-973-725-642-3.

Cristea, Gabriela C. Reforma învăţământului : O perspectivă istorică, (1864-1944) / Gabriela C. Cristea. – Bucureşti : Ed. Didactică şi Pedagogică, 2001. – 352 p. – ISBN 973-30-2149-0.

Dimitrescu, Marin. Întâmpinare adresată d-lui ministru de culte şi instrucţiune publică Spiru C. Haret privitoare la raportul d-lui A. D. Xenopol asupra lucrărilor d-lui Marin Dimitrescu / Marin Dimitrescu. – Bucureşti : Tipografia "Voinţa Naţională", 1904. – 18 p.

Dinu, Constantin. Spiru Haret / Constantin Dinu. – Bucureşti : Ed. Didactică şi Pedagogică, 1970. – 142 p. – Bibliogr.: P. 133-142.

Dumitraşcu, Gheorghe. Haretismul în actualitate / Gheorghe Dumitraşcu; cuv. înainte : Alexandru Popescu-Mihăieşti. – Râmnicu-Vâlcea : Fântâna lui Manole, 2008. – Vol. 1 : Spiru Haret, apostol al conştiinţei naţionale. – 180 p.; Vol. 2 : Haretismul în cultura românească (judeţul Vâlcea).

Furtună, D. Ştire nouă despre Spiru C : lamuriri, date biografice şi scrisori / D. Furtună. – Bucureşti : Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului : Depozitul General Cartea Româneaca, 1937. – 41 p.

Grosu, Nicolae. Pionieratul sociologic haretian / Nicolae Grosu. – Bucureşti : Expert, 2001. – 80 p. – ISBN 973-8177-29-4.

Lui Spiru C. Haret „ale tale dintru ale tale” la implinirea celor şeasezeci ani. – Bucureşti. : Inst. de Arte Grafice „Carol Göbl”, 1911. – 1228 p.

Nicolescu, Marin I. Spiru Haret: pedagog naţional / Marin I. Nicolescu; pref. : G. G. Antonescu. – Bucureşti : Tipografia Libertatea, 1932. – 126 p.

Orghidan, Eugen. Spiru C. Haret, reformator al învăţământului românesc : [monografie] / Eugen Orghidan. – Bucureşti : Media Publishing, 1994. – 136 p. – Bibliogr. : p. 124-130. –ISBN 973-96458-3-6.

***

Adăniloaie, Nichita. Spiru Haret – iniţiatorul şi organizatorul comemorării lui Ştefan cel Mare în 1904 / Nichita Adăniloaie // Revista istorică. – 2004. – Nr 3-4. – P. 11-24.

Anca, George. Bibliotecile lui Haret / George Anca // Tribuna învăţământului : rev. naţ. de inf. şi atitudine. – 2006. – Nr 836. – P. 14.

Athanasiu, Alexandru. Spiru Haret a reprezentat pentru unii miniştri ai învăţământului un ideal, pentru alţii o obsesie : [interviu cu ministrul Educaţiei şi Cercetării, dl. Alexandru Athanasiu] / a consemnat C. Carbarău // Sud (Bolintin Vale). – 2004. – An. 7, Nr 10. – P. 1, 14.

Albu, G. Rolul învăţătorului în reforma învăţământului românesc în concepţia lui Spiru Haret / G. Albu // Revista de pedagogie. – 1998. – Nr 7-12. – P. 29-33.

Antonescu, G. Spiru Haret ca pedagog / G. Antonescu // Revista de pedagogie. – 1998. – Nr 7-12. – P. 47-50.

Bontaş, Ioan. Fondatorul unui învăţământ modern, de nivel European / Ioan Bontaş // Tribuna învăţământului : rev. naţ. de informaţie şi atitudine. – 2006. – Nr 836. – P.13.

Botez, Elvira. Spiru C. Haret şi Ştefan C. Hepites – vieţi paralele / Elvira Botez // Academica. – 2002. – Nr 2-3. – P. 72-73.

Bulei, I. Spiru Haret / I. Bulei // Cugetul. – 2001. – Nr 1(9). – 42-46.

Bunescu, Gh. Haretismul şi reforma învăţământului – din perspectiva contemporană a sociologiei educaţiei / Gh. Bunescu // Revista de pedagogie. – 1998. – Nr 7-12. – P. 35-42.

Calestru, Vasile. Spiru Haret – o viaţă închinată şcolii româneşti / Vasile Calestru // Prutul (Huşi). – 2002. – An. 2, Nr 2. – P. 1, 7.

Ciută, Jean. Spiru Haret – animatorul ştiinţei, învăţământului şi vieţii rurale româneşti : 150 de ani de la naştere / Jean Ciută // Ateneu (Bacău). – 2001. – Nr 6. – P. 16.

Comemorarea lui Spiru Haret de către Academia de Ştiinţe din România în şedinţa din 19 inuarie 1943 / C. Angelescu, D. Pompeiu, V. Vâlcovici [et al.]. – Bucureşti : Tiparul Cartea Românească, 1945. – 28 p. – (Publicaţiile Academiei de Ştiinţe din România. Ser. a 3-a. Memorii şi monografii; Vol. 1).

Cristea, Gabriela C. Spiru Haret – un reprezentant al pedagogiei sociale / Gabriela C. Cristea // Didactica Pro... . – 2002. –Nr 5 (15). – P. 23-25.

Cristescu, Romulus. Spiru Haret – 150 de ani de la naştere / Romulus Cristescu // Academica. – 2001. – Nr 7-8. – P. 30.

Cujba, S. Lui Spiru Haret / S. Cujba. – Bacău, 1904.

Darie, A. O naraţiune cu sens : Despre reformele lui S. Haret / A. Darie, F. Stanciu // Revista de pedagogie. – 1998. – Nr 7-12. – P. 13-20.

David, Alexandru. Spiru Haret : Două decenii de la moarte / Alexandru David // Viaţa Basarabiei. – 1932. – Nr 12. – P. 60-61.

Diacu, Florin. Haret şi stabilitatea sistemului solar / Florin Diacu, Tudor Raţiu // Academica. – 2001. – Nr 7-8. – P. 34, 37.

Dragoş, L. Spiru Haret (1851-1912) / L. Dragoş // Academica. – 1996. – Apr.-iun. – P. 32.

Drăghicescu, Silvia. Spiru C. Haret şi reforma şcolii româneşti / Silvia Drăghicescu // Tribuna învăţământului : rev. naţ. de informaţie şi atitudine. – 2006. –Nr 836. – P. 12.

Dunăreanu, N. Spiru Haret : 10 ani de la moarte / N. Dunăreanu // Şcoala basarabeană. – Ch., 1923. – Nr 1-2. – P. 68-71.

Haret, Radu Sp. 125 de ani de la naşterea lui Spiru Haret // Rev. de istorie. – 1976. – Nr 12. – P. 1991-1993.

Haret Spiru – reformatorul învăţământului românesc / Encicl. copiilor : 100 de… oameni celebri. – Bucureşti, 1997. – P. 104-106.

Hodorogea, Virginia. Spiru Haret şi idealurile ASTREI / Virginia Hodorogea // Astra blăjeană. – 2001. – An. 6, Nr 1. – P. 7; An. 6, Nr 2. – P. 5.

Iordănescu, M. Moştenirea perenă a unui mare european : [Spiru Haret – pedagog-reformator] / M. Iordănescu // Economistul. – 1998. – 11 mai. – P. 3.

Iordănescu, Mihai. Spiru Haret, contemporanul nostru. Lupta sa pentru "şcoala naţionalistă", pentru principiul "educaţiei patriotice" şi pentru scoaterea ţării de sub "robia bancherilor" / Mihai Iordănescu // Argeş (Piteşti). – 2002. – An. 2, Nr 9. – P. 18.

Iorga, Nicolae. Spiru Haret // Iorga, Nicolae. Oameni care au fost. Vol. 1. – Bucureşti, 1967. – P. 312-313.

Iorga, Vasile T. Spiru C. Haret şi Vrancea / Vasile T. Iorga // Tribuna învăţământului : rev. naţ. de informaţie şi atitudine. – 2003. – Nr 702-703. – P. 19.

Iriciuc, Valerica. Învăţământul istoric în şcolile secundare din Iaşi de la legea instrucţiunii publice (1864) la legea Haret (1898) : teză de doctorat / Valerica Iriciuc; cond. şt. : dr. Vasile Cristian. – Iaşi : Universitatea "Al. I. Cuza", 2003. – 247 p. – Bibliogr. p. 227-246.

Kiriţescu, C. Spiru Haret în viziunea unor teoreticieni ai educaţiei din perioada interbelică / C. Kiriţescu // Revista de pedagogie. – 1998. – Nr 7-12. – P. 43-44.

Lăcustă, Ioan. Haret – duhul luminării / Ioan Lăcustă // Tribuna învăţământului : rev. naţ. de informaţie şi atitudine. – 2006. – Nr 836. – P. 7.

Macovei, V. Un mare reformator al învăţămîntului românrsc: Spiru Haret / V. Macovei // Tribuna învăţământului : rev. naţ. de informaţie şi atitudine. – 2000. – Nr 537. – P. 15.

Maftei, Ionel. Haret Spiru // Maftei, Ionel. Personalităţi ieşene. Vol. 2. – Iaşi, 1975. – P. 127-129.

Marcus, Solomon. Spiru Haret, azi / Solomon Marcus // Academica. – 2001. – Nr 7-8. – P. 31-32.

Marga, A. Spiru C. Haret: 100 de ani de la adoptarea legii învăţământului secundar şi superior / A. Marga // Revista de pedagogie. – 1998. – Nr 7-12. – P. 5-7.

Măciu, M. Spiru Haret – un sociolog de talie universală / M. Măciu // Academica. – 2001. – Nr 5. – P. 24-25.

Mihăilă, I. Spiru Haret, savant şi om al şcolii / I. Mihăilă, A. Georgescu // Ştiinţă şi tehnică. – 1991. – Nr 3. – P. 20.

Molan, Vasile. Spiru Haret – ministru al învăţământului românesc / Vasile Molan // Academica. – 2001. – Nr 7-8. – P. 30, 33.

Negrilă, Iulian. Spiru Haret în actualitate / Iulian Negrilă // Paradox. – 2001. – An. 2, Nr 9-10. – P. 3.

Olaru-Reglea, N. Spiru Haret, susţinător şi conducător al societăţii pentru învăţătura poporului roman / N. Olaru-Reglea // Revista de pedagogie. – 1998. – Nr 7-12. – P. 25-28.

Orăscu, Şerban. Spiru Haret / Şerban Orăscu. – Bucureşti : Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976. – 182 p.

Oros, Valeriu. Presa pedagogică şi culturală animată de Spiru Haret / Valeriu Oros // Tribuna învăţământului : rev. naţ. de informaţie şi atitudine. – 2003. – Nr 687. – P. 8.

Oros, Valeriu. Presa pedagogică, ştiinţifică şi culturală animată de Spiru Haret / Valeriu Oros // Pro Unione. – 2003. – An. 6, Nr 1-2. – P. 180-183.

Oros, Valeriu. Spiru Haret – om al şcolii şi animator al culturii : 150 de ani de la naştere / Valeriu Oros // Pro Unione.– 2001.– An. 4, Nr 3-4.– P. 216-219.

Pană, V. Constructorul : 140 de ani de la naşterea lui Spiru Haret, întemeietorul revistei "Albina" / V. Pană // Albina. – 1991. – Nr 2. – P. 5.

Pena, C. Spiru Haret / C. Pena // Dreptatea. – 1992. – 18 febr. – P. 3.

Pienescu, M. Instituţii de credit agricol ţărănesc / M. Pienescu. – Bucureşti, 1933.

Popovici, V. Spiru Haret, ctitorul învăţământului românesc modern / V. Popovici // Albina. – 1991. – Nr 2. – P. 5.

Prangati, Constantin. Spiru Haret în inspecţie la şcoala din Galu / Constantin Prangati // Asachi (Piatra Neamţ). – 2003. –An. 11, Nr 170. – P. 12.

Preda, Vasile. Spiru Haret – profesor al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti / Vasile Preda // Academica. – 2001. – Nr 7-8. – P. 33.

Radu, N. Lecţia lui Haret : [Sistemul esducativ al lui Spiru C. Haret] / N. Radu, M. Plescíuc // Tribuna învăţământului. – 1992. – 8 iun. – P. 3.

Roman, Eliza. 150 de ani de la naşterea lui Spiru Haret / Eliza Roman // Contemporanul: ideea europeană. – 2001. – An. 11, Nr 325. –p. 14.

Romanciuc, Marina. Marele reformator al şcoalelor – Spiru Haret / Marina Romanciuc // Făclia. – 2001. – 14 febr. – P. 5.

Romanciuc, Marina. Spiru Haret. De unde s-a luat acest nume pe frontispiciul şcolii Nr 56 din Chişinău? / Marina Romanciuc // Făclia. –1999. – 20 mart. – P. 6.

Rugină, A. Spiru Haret – educator social-economic al poporului şi om de ştiinţă / A. Rugină // Academica. – 1996. – Nr 5 (65). – P. 11; Nr 6-8. – P. 32; Nr 9 (69). – P. 22; Nr 10 (70). – P. 28-29.

Scurtu, Virgil V. Unde s-a născut Spiru Haret? (şi alte chestii conexe ) / Virgil V. Scurtu // Cronica (Iaşi) . – 2000. – An. 35, Nr 2. – P. 26.

Scurtu,Virgil V. Maiorescu - Eminescu – Haret : (Lumini şi umbre) / Virgil V. Scurtu // Cronica (Iaşi) . – 2004. –An. 39. – Nr. 8. – P. 27.

Spiru Haret : conferinţă ţinută la Ateneul Român din Bucureşti. – Bucureşti : Imprimeriile Independentă, 1933. – 24 p.

Spiru Haret: [notă biografică] // Calendar Naţional ’ 2001. – Ch., 2000. – P. 42-43.

Stanciu, I. G. Organizarea modernă a învăţământului românesc şi constituirea pedagogiei sistematice în perioada de consolidare şi dezvoltare a relaţiilor capitaliste // O istorie a pedagogiei universale şi româneşti până la 1900 / I. G. Stanciu. – Bucureşti. : Ed. Didactică şi Pedagogică, 1977. – P. 330-359.

Stavinschi, Magda. Poincare şi românii / Magda Stavinschi // Ştiinţă şi tehnică : rev. lunară de cultură şt. şi tehnică. – 2004. – Nr 3. – P. 71-73.

Stavinski, Magda. Poincare şi românii : [Ştiinţă - aport european] / Magda Stavinski, Vasile Mioc // Academica. – 2004. – Nr 29. – P. 48-50.

Şovu, George. Spiru Haret / George Şovu; il. : Ion Panaitescu. – Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1976. – 15 p. : col. il. – (Ser. ABC; Nr 26).

Ştefan, I. M. Şi ei au fost copii : din copilăria unor savanţi şi inventatori români, [Spiru Haret, Gheorghe Ţiţeica, Dimitrie Pompeiu et al.] / I. M. Ştefan. – Bucureşti. : Ed. Ion Creangă, 1981. – 149 p. : portr.

Şchifirneţ, C. Modernitate şi reformă în viziunea lui Spiru Haret : Învăţământul în România / C. Şchifirneţ // Academica. – 1992. – Nr 9 (23) . – P. 21.

Ţiţeică, G. Din viaţa şi activitatea lui Spiru Haret / G. Ţiţeică. – Bucureşti : Librăriile SOCEC & Comp. şi A. Sfetea, 1914. – 37 p. – (Discursuri de recepţiune / Academia Română; Vol. 42).

Vidraşcu, L. Spiru C. Haret : Omul şcolii, părintele ţărănimii / L. Vidraşcu // Şcoala basarabeană 1935. – Nr 17. – P. 7-8.

Voinea, Radu P. 150 de ani de la naşterea lui Spiru Haret / Radu P. Voinea // Academica. – 2001. – Nr 5. – P. 23, 25.

Jacota Anatolie

Savant cu renume în domeniul geneticii, fiziologiei şi biotehnologiei vegetale. Fondator al şcolii ştiinţifice de genetică şi genetică moleculară.

Locul şi anul naşterii

Născut la 21 iunie 1941, în satul Bădragii Noi, raionul Edineţ.

1958-1963 — a studiat la facultatea de agronomie a Institutului Agricol din Chişinău;

1967-1970 — doctorantura în cadrul Institutului de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor al AŞM;

1972-1974 — a făcut cursuri pe probleme actuale ale fiziologiei vegetale (Russia);

Activitatea profesională:

1974-2004 — profesor la Universitatea Agrară din Moldova;

1970-1973 — a fost cercetător ştiinţific inferior;

1973-1976 — cercetător ştiinţific superior;

1976-1984 — şef de laborator la Institutul de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor;

1985-1990 — a ocupat funcţia de director adjunct pentru probleme de ştiinţă;

1990- 2010 — director al Institutului de Genetică (azi Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM).

1999 — a fost ales în funcţie de vice-preşedinte al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Moldova;

1993-2010 — activează în calitate de Preşedinte al Consiliului ştiinţific specializat pentru conferirea gradelor ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat;

Activitatea de cercetare:

1995 — membru corespondent al A.Ş.M.;

2008 — membru titular al Academiei de Ştiinţe din Moldova;

Domeniile principale ale activităţii ştiinţifice:

Reacţiile adaptive ale plantelor la diverse niveluri de organizare, controlul genetic al rezistenţei plantelor la diferite faze ale ontogenezei, identificarea şi localizarea în genom a factorilor genetici responsabili de reacţiile adaptive;

Premii şi distincţii:

1999 — titlul onorific „Om Emerit”;

1997 — Premiul Prezidiului A.Ş.M. pentru realizări în cercetare ;

Medalia A.Ş.M. „D. Cantemir”;

Bibliografie

Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei: Dicţionar (1961-2006) / Acad. de Şt. a Moldovei; col. red.: acad. Halarambie Corbu,... — Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2006. — P. 217-219.

Sa stins din viaţă la 11 ianuarie 2010.

Bibliografie „Membru corespondent al A.Ş.M. Jacotă Anatol”

Jucenko Alexandr

Alexandr Jucenko, doctor habilitat în ştiinţe biologice (1974), profesor universitar (1974), academician al AŞ a R.S.S.M (1976), membru-corespondent al AŞ a U.R.S.S. Domeniul ştiinţific: genetica ecologică, agroecologie, genetică specială şi ameliorarea plantelor.

Alexandr Jucenko, doctor habilitat în ştiinţe biologice (1974), profesor universitar (1974), academician al AŞ a R.S.S.M (1976), membru-corespondent al AŞ a U.R.S.S. Domeniul ştiinţific: genetica ecologică, agroecologie, genetică specială şi ameliorarea plantelor.
S-a născut la 25 septembrie 1935 în oraşul Esentuki, regiunea Stavropol. A făcut studii la Institutul Agricol din Chişinău, Facultatea de Agronomie (1954-1957). Si-a continuat studiile la In-tul Agricol „V. Kolarov” din Bulgaria (1957-1960). La început a activat în calitate de agronom principal şi şef al Staţiei Experimentale din or. Cahul din subordinea Institutului moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice ale Agriculturii Irigate şi Legumiculturii cu sediul la Tiraspol (1960-1963). În perioada 1963-1966 a activat în calitate de director al sovhozului din satul Zârneşti, r-nul Cahul, iar în anii 1966-1967 a fost şeful Direcţiei Agriculturii Irigate din cadrul Ministerului agriculturii al R.S.S.M., director al Institutului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice ale Agriculturii Irigate şi Legumiculturii şi director general al Asociaţiei Ştiinţifice de Producere “Nistru” (1973-1976). În 1976-1977 este vice-preşedinte iar în 1977 este ales în funcţia de preşedinte al AŞ din R.S.S.M., pe care o deţine până în 1989. Concomitent este şi director al Institutului de Genetică Ecologică al AŞM. În perioada 1989-1992 activează în calitate de vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Tehnică al Rusiei. Este vicepreşedinte al Academiei Agrare Ruse (1992), şef al Catedrei de Genetică a Academiei de Ştiinţe “K.A. Timireazev”, şef al Laboratorului de Recombinogeneză al Institutului de Cercetări ştiinţifice în domeniul Biotehnologiilor Agricole.
S-a afirmat şi ca fondator al şcolii ştiinţifie de genetică ecologică a plantelor de cultură. A pregătit 48 de doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe. Activează în calitate de membru al colegiilor de redacţie ale revistelor de specialitate Генетика. ЭкологическаяГенетика şi al enciclopediei Глобалистикаale Academiei de Ştiinţe a Rusiei. Este preşedinte al colegiului redacţional al revistei Сельскохозяйственная биология. Сер. Биология растений. A fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agrare a Rusiei, membru titular al Academiei Ecologice a Rusiei.
În calitate de autor şi coauthor a semnat cca 600 de lucrări ştiinţifice. Este deţinător a peste 30 de brevete de invenţie.
Distincţii : Laureat al Premiului de Stat, decorat cu ordinul “Lenin”, “Revoluţia din Octombrie”, două ordine “Drapelul Roşu de Muncă”, medalia “N. I. Vavilov” ş.a.

Kidel Alexandru

Alexandru KIDEL (n. 28 octombrie 1904, Chişinău – 10 martie 1986, Chişinău), bibliolog şi propagator al cărţii ştiinţifice, istoric şi istoric literar din Republica Moldova.

Alexandru KIDEL (n. 28 octombrie 1904, Chişinău — 10 martie 1986, Chişinău), bibliolog, istoric şi istoric literar din Republica Moldova.

După absolvirea Liceului de băieţi nr. 2. M. Eminescu din Chişinău dă admiterea la Facultatea de Drept a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi (1925—1928). Studiază apoi la Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău (1948—1952), Facultatea de Istorie şi Filologie (1948—1952). Cunoştea limbile română, franceză, germană şi rusă.

În anii 1929—1940 a practicat avocatura la Chişinău şi Leova. În anii 1940—1941 activează în calitate de bibliograf la biblioteca Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În perioada 1941—1944 a fost evacuat în Tadjikistan.

Revenind la Chişinău (1944) activează în caliatate de cercetător ştiinţific inferior la Institutul de Istorie, Limbă şi Literatură. La 1 noiembrie 1944 este numit în funcţia de director al bibliotecii Institutului, mai apoi director al bibliotecii Secţiei de Ştiinţe Socioumane a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961—1963), care ulterior a stat la baza organizării bibliotecii academice. Şi-a continuat activitatea în calitate de bibliotecar principal în Secţia de completare a Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a AŞM. A contribuit la oraganizarea Bibliotecii AŞM şi la completarea fondurilor cu cărţi şi publicaţii periodice ce se refereau la cultura, literatura, viaţa socială şi politică a Basarabiei. Este autorul a peste 50 de publicaţii ştiinţifice. Cele mai reprezentative sunt: Contribuţii la bibliografia social-economică basarabeană (1930); La curtea Ţărilor Rusiei: Contesa Roxandra Edling-Sturdza (1934); Maria Cantemir: femeia cea mai cultă din epoca lui Petru cel Mare (1934).

S-a exprimat la elaborarea unui şir de bibliografii: Zamfir C. Arbure: bibliogr. scrierilor sale (1936); Работы сотрудников Института истории, языка и литературы: (1947—1957): библиогр. указ. (1957); Николай Кириллович Могилянский: материалы к библиогр. ученых Молдавской ССР (1960); Александр Иванович Яцимирский: библиогр. указ. (1967); Библиографический указатель работ сотрудников АН МССР [1957—1961] (1967).

Distincţii: Medalia «Pentru vitejie în muncă în anii Marelui război pentru apărarea Patriei 1941—1945». «Diploma de Onoare a Prezidiului Academiei de Ştiinţe».

Bibliografie selectivă:

Cărţi şi studii

1. Kidel, Alexandru. Contribuţii la bibliografia social-economică basarabeană. — Ch.: Tipogr. Carmen Sylva, 1930. — 17 p.

2. Kidel, Alexandru. La curtea Ţărilor Rusiei: Contesa Roxandra Edling-Sturdza. — Ch.: Tipogr. «Tiparul Moldovanesc», 1934. — 19 p.

3. Kidel, Alexandru. Maria Cantemir: femeia cea mai cultă din epoca lui Petru cel Mare. — Ch., 1934. — 30 p.

4. Кидел, Александр. Из истории академической библиотеки Молдавской ССР / A. Кидел, Л. Гуцул; ред.: В. Коробан. — К., 1968. — 32 р.

Bibliografii

5. Kidel, Alexandru. Indicele bibliografic al revistei «Octombrie» pe anii 1931—1956 / A. Kidel, L. Guţul; red.: S. Cibotaru. — Ch., 1967. — 160 p.

6. Kidel, Alexandru. Zamfir C. Arbure: bibliogr. scrierilor sale. — Ch.: Ed. Carmen Sylva, 1936. — 12 p.

7. Кидел, Александр. Александр Иванович Яцимирский: библиогр. указ. / науч. ред.: Ион Осадченко. — Кишинэу, 1967. — 40 р.

8. Кидел, Александр. Библиографический указатель работ сотрудников АН МССР (1957—1961): Т. 3. Обществ. науки / А. Кидел; Л. Гуцул. — Кишинэу, 1967. — 98 р.

9. Кидел, Александру. Молдо-румыно-русско-украинские литературные связи: краткий указ. / А. Кидел, П. Савка. — К., 1959. — 34 р.

10. Кидел, Александру. Николай Кириллович Могилянский: материалы к библиогр. ученых Молдавской ССР / А. Кидел, А. Мадатов. — К.: Штиинца, 1960. — 16 р.

11. Работы сотрудников Института истории, языка и литературы: (1947—1957): библиогр. указ. / сост.: А. Кидел, Л. Гуцул, А. Мадатов. — М.; К., 1957. — 93 р.

Articole

12. Kidel, Alexandru. Alexandru Plămădeală // Nistru. — 1958. — Nr 10. — P. 156—158; Днестр. — 1958. — Nr 10. — P. 156—158.

13. Kidel, Alexandru. Cantemiriana la Biblioteca Academiei de Ştiinţe a R.S.S.M. // Nistru. — 1973. — Nr 10. — P. 142—144.

14. Kidel, Alexandru. Cultura Moldovei în a doua jumătate a veacului XIX // Istoria R.S.S. Moldoveneşti: Vol. 1 / A. Kidel, I. Ciobanu. — Ch., 1954. — P. 548—568.

15. Kidel, Alexandru. Decabriştii şi masonii din Basarabia // Viaţa românească. — 1934. — Nr 15—16. — P. 84—88.

16. Kidel, Alexandru. Eduard Bagriţchi: 25 de ani din ziua morţii // Nistru. — 1959. — Nr 2. — P. 57—158.

17. Kidel, Alexandru. Ian Kohanovski: 375 de ani de la la naştere // Nistru. — 1959. — Nr 6. — P. 158—159.

18. Kidel, Alexandru. Istoriografia rusă postrevoluţionară // Viaţa românească. — 1935. — Nr 1. — P. 44—53.

19. Kidel, Alexandru. Legăturile de veacuri între Moldova şi Moscova // Octombrie. — 1947. — Nr 2. — P. 96—101.

20. Kidel, Alexandru. Maria Cantemir: Crâmpeie de biografie // Femeia Moldovei. — 1973. — Nr 10. — P. 11.

21. Kidel, A. Mărturii ale trecutului // Cultura Moldovei. — 1957. — 20 ian. — P. 2.

22. Kidel, Alexandru. Mihail Andriescu: 25 de ani din ziua morţii // Nistru. — 1959. — Nr 9. — P. 156—157.

23. Kidel, Alexandru. O încercare de robire a ţăranului basarabean // Viaţa românească. — 1935. — Nr 5—6. — P. 75—81.

24. Kidel, Alexandru. Ovanes Tumanean: 90 de ani din ziua naşterii // Nistru. — 1959. — Nr 2. — P. 158—159.

25. Kidel, Alexandru. Poet al clasei muncitoare: Dumitru Neculţa: [100 de ani de la naştere] // Nistru. — 1959. — Nr 10. — P. 153—154.

26. Kidel, Alexandru. Poezia revoluţionară moldovenească // Octombrie. — 1940. — Nr 4. — P. 50—55.

27. Kidel, Alexandru. Puşkin şi decabriştii în Basarabia // Octombrie. — 1945. — Nr 2. — P. 110—121.

28. Kidel, Alexandru. Un poet popular: Anton Pann // Nistru. — 1959. — Nr 9.

29. Kidel, Alexandru. Un scriitor realist: Nicolae Filimon // Nistru. — 1960. — Nr 3. — P. 159—160.

30. Kidel, Alexandru. Urmaşii lui Dimitrie Cantemir în Rusia // Octombrie. — 1945. — Nr 1. — P. 127—133.

31. Kidel, Alexandru. Hristo Botev în Basarabia: 110 ani de la naştere // Nistru. — 1958. — Nr 3. — P. 155—156.

32. Kidel, Alexandru. Zamfir C. Rali-Arbure: (1848—1933) // Istoria literaturii moldoveneşti: Vol. 1. — Ch., 1958. — P. 531—542.

33. Кидел, Александр. Видный молдавский ученый: к 60-летию Е. М. Руссева // Кодры. — 1975. — Nr 12. — P. 141—142.

Alcătuitor, redactor, traducător

34. Arbure, Zamfir. Opere alese / pref. şi coment. de A. Kidel. — Ch.: Şcoala sovietică, 1957. — 423 p.

35. Crăsescu, Victor. Opere alese / alcăt şi pref. de A. Kidel. — Ch.: Cartea Moldovenească, 1960. — 422 p.

36. Crăsescu, Victor. Opere / st. introd. de E. Levit; îngrij. text. şi coment. de A. Kidel. — Ch.: Cartea Moldovenească. — 1974. — 464 p.

37. Milescu Spătarul, N. Siberia şi China / trad. din lb. rusă de V. Soloviov şi A. Kidel; sub red. lui G. Bogaci; cuv. înainte de E. Russev. — Ch.: Şcoala sovietică, 1965. — 391 p.

38. Nacco, Olga. Din trecutul Basarabiei: schiţe şi povestiri / trad. din lb. rusă de N. Bătrânu; alcăt.: A. Kidel. — Ch.: Cartea Moldovenească, 1976. — 260 p.

39. Nencev, Teodor. Poezii / alcăt.: A. Kidel; pref. de S. Cibotaru. — Ch.: Cartea Moldovenească, 1967. — 423 p.

40. Şpac, Ion. Scriitorii Moldovei Sovietice: ind. biobibliogr. / sub red. lui V. Coroban şi A. Kidel. — Ch.: Cartea Moldovenească, 1969. — 435 p.

41. Turghenev, Ivan. Apele primăverii / trad. de A. Kidel. — Ch.: Şcoala sovietică, 1951. — 137 p.

Referinţe critice

42. Şpac, Ion. Alexandru Kidel — om de cultură // Biblioteca academică 1928—2003 (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări) / Acad. de Şt. A Moldovei, Bibl. Şt. Centrală. — Ch., 2003. — P. 128—133.

43. Şpac, Ion. Alexandru Kidel sau viaţa unui cărturar // Şpac, Ion. Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice. — Ch., 2005. — P. 235—240.

Мадан, Ион. Александру Кидел // Мадан, Ион. Книга, библиотечное дело, библиография Молдавии. — К., 1984. — P. 68—69.

Linkuri utile:
www.bnrm.md

Lazarenko Boris

Specialist în domeniul prelucrării materialelor prin metode electrofizice, doctor habilitat în ştiinţe tehnice, profesor, academician al A.Ş.M. Fondatorul şcolii ştiinţifice de prelucrare a materialelor prin electroeroziune. Autor a peste 150 lucrări ştiinţifice şi a 50 brevete de invenţii.

11.11.1910 (29.10.1910 - stil vechi), or. Moscova, URSS – 26.08.1979, or. Chişinău, RSSM (Republica Moldova).
Specialist în domeniul prelucrării materialelor prin metode electrofizice, doctor habilitat în ştiinţe tehnice, profesor, academician al A.Ş.M. Fondatorul şcolii ştiinţifice de prelucrare a materialelor prin electroeroziune. Autor a peste 150 lucrări ştiinţifice şi a 50 brevete de invenţii.
„Domnia multiseculară a metodei de prelucrare mecanică a metalelor, care a schimbat lumea în secolul trecut, se termină. Fără îndoială, locul ei ocupă procesul mult mai bine organizat, când prelucrarea metalelor se produce prin forţele electrice. Nu există motive care ar suspenda dezvoltarea acestui proces revoluţionar, care modifică reprezintările existente despre prelucrarea metalelor. Lui îi aparţine viitorul, mai mult, viitorul apropiat”.
B. R. Lazarenko, 1947

Studii:

1929 Absolvirea şcolii Nr 28 raionului Rogozhsko-Simonovsky de la Moscova

1931 Cursuri de cronometraj

01.09.1931-25.10.1936 Universitatea de Stat „M. N. Pokrovsky” din Moscova (ulterior – Univ. de Stat „M. V. Lomonosov”), diplomă Nr 411; specialitatea: “Chimie Fizică”; calificare: “Cercetător ştiinţific gradul II, lector al instituţiei de învăţământ superior, al şcolii medii tehnice şi al claselor superioare ale şcolii medii”

25.09.1936 Susţinerea lucrării de diplomă cu tema „Investigarea cauzelor care provoacă distrugerea materialelor de contact şi identificarea mijloacelor de înlăturare a acestora” în Institutul Unional de Electrotehnică (Moscova)

Experienţă profesională şi managerială:

1929-1931 Salahor, muncitor fierar la ciocane, ajutor de lăcătuş la Combinat metalurgic din or. Rîcovo (reg. Donbas)

1931-1933 Maistru, maistru principal la Uzina Chimică Ugreş din Moscova

1935-1943 Laborant, cercetător ştiinţific inferior, şef de laborator la Institutul Unional de Electrotehnică (Moscova)

1943 Împreună cu soţia Natalia Lazarenko au descoperit o nouă modalitate de prelucrare a metalelor prin scântei electrice (Brevet de invenţie 70010 URSS de la 03.04.1943: „Metoda de prelucrare a metalelor, aliajelor şi a altor materiale conductoare”)

12.08.1945 Hotărîrea Sovietului Comisarilor Norodnici al URSS Nr 12498 privind brevetarea metodei în străinătate: brevet de invenţie 70010 URSS

1943-1948 Şef de laborator la Institutul de Cercetări Ştiinţifice-627 din Moscova al Ministerului Industriei Electrotehnice al URSS

1948-1951 Şeful grupului de cercetare din cadrul Institutului de Cercetări Ştiinţifice Gorstroi

1948-1954 Director al Laboratorului Central de Cercetări Ştiinţifice în domeniul prelucrării electrice a materialelor al Ministerului Industriei Electrotehnice al URSS (or. Liublino, reg. Moscova)

1951-1954 Secretar ştiinţific al Prezidiului A.Ş. a URSS

1954-20.12.1961 Director al Laboratorului Central de Cercetări Ştiinţifice în domeniul prelucrării electrice a materialelor al A.Ş. a URSS (or. Liublino, reg. Moscova)

1954-1955 Locţiitorul academicianului-secretar al Secţiei Ştiinţe Tehnice a A.Ş. a URSS

16.11.1955-februarie 1958 Consilier superior în problemele ştiinţei pe lângă Prezidiul Academiei de Ştiinţe a Republicii Populare Chineze

21.12.1961 Director al Institutului de Energetică şi Automatică al AŞM (reorganizat 11.05.1963 în Institutul Probleme Electrofizice, din 27.03.1964 – Institutul de Fizică Aplicată)

30.09.1965 Şef de Laborator Prelucrarea Metalelor prin scântei electrice

02.12.1965-1979 Director al Institutului de Fizică Aplicată

20.09.1965-1979 Fondator şi redactor-şef al revistei „Èlektronnaâ obrabotka materialov” (Prelucrarea electronică a materialelor)

14.02.1974-1979 Vicepreşedinte al A.Ş. a RSSM

Titluri ştiinţifice:

28.06.1943 Doctor în ştiinţe tehnice; specialitatea: “Tehnica tensiunilor înalte”, Institutul Unional de Electrotehnică (or. Moscova, URSS). Teza de doctor în ştiinţe tehnice cu titlul „Inversiunea eroziunei electrice a metalelor şi metodele de înlăturare distrugerii contactelor electrice”; referenţi oficiali: A. S. Zaimovski, Iu. V. Butkevici

28 iunie 1948 Susţinerea tezei de doctor habilitat în ştiinţe tehnice cu titlul „Metodă de prelucrare a metalelor prin scântei electrice”, Şcoala Tehnică Superioară “N. Bauman”

26.07.1949 Conferirea titlului de doctor habilitat în ştiinţe tehnice, diplomă Nr 00531

30.12.1950 Confirmarea titlului de profesor (certificat Nr 07512), specialitatea: “Studiul materialelor electrice”

01.08.1961 Membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSSM

Titluri onorifice, distincţii:

1945 Boris şi Natalia Lazarenko – laureaţi ai Premiului Stalin, grad II (Premiul de Stat al URSS) pentru inventarea metodei de prelucrare metalelor prin scântei electrice. Premiul a fost decernat în iunie 1946

28.12.1948 Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Letone Nr 1041 pentru ajutor practic industriei RSS Letone în implementarea şi insuşirea tehnologiei noi

01.12.1972 Diplomă de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM pentru meritele în dezvoltarea economiei şi culturii socialiste în cinstea jubileului de 50 de ani de la formarea URSS

18.03.1976 Ordinul „Revoluţia din Octombrie” pentru succesele obţinute în îndeplinirea celui de al 9-lea planul cincinal în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii sovietice şi implementarea rezultatelor cercetărilor în economia naţională

Aprilie 1979 Titlul onorific „Om emerit în ştiinţe din RSSM”. Numele lui Boris Lazarenko este înscris în Cartea Aurie de Onoare a RSSM

1981 Premiul de Stat al RSSM în domeniul ştiinţei şi tehnicii pentru elaborarea metodelor electrotehnice noi şi a echipamentului pentru prelucrarea materiei prime vegetale în scopul intensificării procesului şi creşterii producerii (V. P. Ivanenco, N. P. Coval’, A. I. Naumenco, V. P. Reabov, B. R. Lazarenko (post mortem), A. Ia. Papcenco, Iu. A. Şceglov, S. P. Fursov, V. G. Ceban, Gh. I. Cozub
Decorat cu ordinele: „Insigna de Onoare”, „Drapelul Roşu de Muncă”, „Revoluţia din Octombrie”, medalii: „Pentru vitejie în muncă în anii Marelui război pentru apărarea Patriei 1941-1945”, „Pentru vitejie în muncă. În cinstea centenarului din ziua naşterii lui V. I. Lenin”

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Monografii
Усов, В. В. Исследование переноса и коррозии металла под действием электрических разрядов на разрывных контактах / В. В. Усов, Б. Р. Лазаренко, Л. В. Заславская. – Москва : ОБТИ Главэлектропрома Наркоммаша, 1938. – 28 р. – (Труды / Всесоюзный электротехнический ин-т ; Вып. 34.).

Лазаренко, Б. Р. Электрическая эрозия металлов / Б. Р. Лазаренко, Н. И. Лазаренко. – Москва; Ленинград : Госэнергоиздат, 1944. – Вып. 1. – 28 р.

Лазаренко, Б. Р. Физика искрового способа обработки металлов / Б. Р. Лазаренко, Н. И. Лазаренко ; под ред. Б. Н. Кабанова. – Москва : РИО ЦБТИ, 1946. – 76 р.

Лазаренко, Б. Р. Электрическая эрозия металлов / Б. Р. Лазаренко, Н. И. Лазаренко. – Москва; Ленинград : Госэнергоиздат, 1946. – Вып. 2. – 32 р.

Лазаренко, Б. Р. Электроискровая обработка металлов / Б. Р. Лазаренко, Н. И. Лазаренко. – Москва ; Ленинград : Госэнергоиздат, 1950. – 120 р.

Лазаренко, Б. Р. Электроискровая обработка токопроводящих материалов / Б. Р. Лазаренко, Н. И. Лазаренко. – Москва : Изд-во АН СССР, 1958. – 184 р. – (Научно-популярная серия / АН СССР, Центр. научно-исслед. лаб. электрической обработки материалов).

Лазаренко, Б. Р. Электроискровой способ изменения исходных свойств металлических поверхностей / Б. Р. Лазаренко, Н. И. Лазаренко. – М. : Изд-во АН СССР, 1958. – 117 p.

Коммутация тока на границе металл-электролит / Б. Р. Лазаренко, С. П. Фурсов, А. А. Факторович, Е. К. Галанина, В. Н. Дураджи ; Акад. наук Молд. ССР, Ин-т прикладной физики. – К. : РИО АН МССР, 1971. – 74 р.

Электроплазмолиз / Б. Р. Лазаренко, С. П. Фурсов, Ю. А. Щеглов, В. В. Бордиян, В. Г. Чебану. – К. : Cartea Moldovenească, 1977. – 79 p.

Studii, lecţii, materiale didactice

Лазаренко, Б. Р. Электроэрозионный способ обработки металлов в применении к заточке и доводке инструментов / Б. Р. Лазаренко. – Москва : МОНИТОМАШ, 1944. – 20 р.

Лазаренко, Б. Р. Физика электроискрового способа обработки металлов / Б. Р. Лазаренко, Н. И. Лазаренко. – Москва : ЦБТИ Министерства электропромышленности. – 1946. – 208 p.

Лазаренко, Б. Р. Электроэрозионный способ обработки металлов / Б. Р. Лазаренко. – Одесса : НТО МАШПРОМ, 1947. – 16 р.

Лазаренко, Б. Р. Достижения в области электроискровой обработки металлов в СССР / Б. Р. Лазаренко. – Москва : Знание, 1952. – 23 р.

Лазаренко, Б. Р. Применение электроискровой обработки при ремонте сельскохозяйственных машин / Б. Р. Лазаренко, А. В. Поляченко, В. А. Роженцев. – Москва, 1955. – 28 р.

Лазаренко, Б. Р. Электрические методы обработки металлов и сплавов / Б. Р. Лазаренко. – Москва, 1961. – 65 р.

Лазаренко, Б. Р. Электрические способы обработки металлов и их применение в машиностроении : учеб. пособие для заоч. курсов повышения квалификации ИТР по электрофизической и электрохимической обработке в машиностроении / Б. Р. Лазаренко. – Москва : Машиностроение, 1978. – 41 р.

Personalia

Андрунакиевич, В. Исследователь „страны электричества” / В. Андрунакиевич // Советская Молдавия. – 1970. – 11 нояб.

Казаков, В. Г. Многоликое электричество / В. Г. Казаков. – К. : Cartea Moldovenească, 1974. – 62 p.

Ставицкий, Б. И. Основные этапы развития электроискровой обработки материалов – способа Лазаренко / Б. И. Ставицкий, Н. Б. Ставицкая // Электронная обработка материалов. – 1980. – Nr 5. – P. 5-9.

Болога, М. Создатель нового способа обработки материалов // М. Болога // Наука Советской Молдавии. – K., 1982. – P. 156-163.

Беленький, Б. А. И повторить себя в учениках / Б. А. Беленький ; ред., предисл. : М. К. Бологa. – K. : Ştiinţa, 1988. – 254 р. – (Страницы жизни и творчества). – ISBN 5-376-00439-2.

Ставицкий, Б. И. Электроискровая обработка материалов – способ Лазаренко на рубеже столетий / Б. И. Ставицкий // Электронная обработка материалов. – 2000. – Nr 5. – Р. 25-40.

Золотых, Б. Н. Об открытии и развитии электроэрозионной обработки материалов. К 60-летию открытия способа / Б. Н. Золотых // Электронная обработка материалов. – 2003. – Nr 3. – P. 4-8.

Lazarenko, Boris : [membru titular al AŞM] // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. – Ch., 2006. – P. 87-89.

Гитлевич, А. Е. Борис Романович Лазаренко – великий учёный и организатор науки / А. Е. Гитлевич, А. Д. Верхотуров // Теория и практика механической и электрофизической обработки материалов : материалы междунар. науч.-техн. конф., Комсомольск-на-Амуре, 28-30 окт. 2009. – Комсомольск-на-Амуре, 2009. – Ч. 1. – P. 3-19.

Белкин, П. Н. Борис Романович Лазаренко – ученый и руководитель / П. Н. Белкин // Электронная обработка материалов. – 2010. – Nr 5. – P. 156-159.

Верхотуров, А. Д. Борис Романович Лазаренко – великий ученый и организатор науки / А. Д. Верхотуров, А. Е. Гитлевич // Труды ГОСНИТИ. – 2010. – Т. 106. – Р. 3-11 ; Mеталлообработка. – 2010. – Nr 2. – P. 2-8.

Дикусар, А. И. Лицом к лицу – лица не увидать / А. И. Дикусар // Электронная обработка материалов. – 2010. – Nr 5. – P. 160-163.

Ильяшенко, О. К. Штрихи к портрету академика Бориса Романовича Лазаренко / О. К. Ильяшенко, Г. А. Конунова // Электронная обработка материалов. – 2010. – Nr 5. – P. 164-175.

”Lupaşcu

”Lupaşcu

”Chimist,

Lupan Andrei

Stă răstignit poetul pe cuvinte şi nimeni de acolo nu-l coboară...(Serafim Belikov)

Locul şi anul naşterii:

S-a născut la 15 februarie în satul Mihuleni, raionul Şoldăneşti

Studii:

1924 — a absolvit şcoala primară din satul Mihuleni;

1925-1929 — a studiat la Şcoala Agricolă din Cucuruzeni;

1929-1934 — şi-a făcut studiile la Şcoala de Viticultură din Chişinău;

1935-1940 — a studiat la Facultatea de Agronomie la Universitatea «Al. I. Cuza» din Iaşi cu sediul la Chişinău;

1941 — a absolvit Institutul Agricol din Chişinău;

Activitatea literară şi profesională:

1932 — debutează cu poezia «Biografie» pe paginile ziarului bucureştean «Adevărul literar şi artistic»;

1932-1938 — ciclul de poezii «Din tăceri»;

1941-1953 — ciclul de poezii «Intrare în baladă»;

1945 — colaborator ştiinţific superior la Institutul de Vinificaţie şi Viticultură «Magaraci» din Chişinău;

1946 — şef secţie literară la ziarul «Ţăranul sovietic»;

1954-1962 — deputat al Sovietului Suprem al URSS;

1946-1962 — Preşedinte al Comitetului de conducere a Uniunii Scriitorilor din R.S.S.M.;

1963-1967 — Preşedinte al Sovietului Suprem al R.S.S.M.

Activitatea publicistică:

1960 — în ziarul «Cultura Moldovei» a fost publicat articolul «Cuvînt de cinstire» (Mihai Sadoveanu — 80);

1964 — în ziarul «Tineretul Moldovei» a fost publicat articolul «Ion Creangă»;

1967 — în revista «Nistru» a fost publicat articolul «Marginalii argheziene»
(pe marginea operei lui Tudor Arghezi);

1973 — în ziarul «Moldova Socialistă» a fost publicat articolul «Biruinţa inorogului» (Dmitrie Cantemir — 300);

1975 — volumul Închinare la «Luceafăr» (antologie de texte despre şi pentru Eminescu).

Ordine şi distincţii:

1961 — membru titular al Academei de Ştiinţe a Moldovei;

1967 — laureat al premiului de Stat al Moldovei;

1982 — titlul onorific Scriitor al poporului din Republica Moldova.

Bibliografie selectivă:

Lupan, Andrei. Frate al pămîntului : [poezii] / Andrei Lupan ; prez. graf. : Iu. Pivcenco. — Ch. : Literatura artistică, 1989. — 40 p.

Lupan, Andrei. Haz şi necaz / Andrei Lupan. — Chişinău : Ed. de Stat a Moldovei, 1957. — 112 p.

Lupan, Andrei. Intrare în baladă / Andrei Lupan — Chişinău : Cartea moldovenească, 2007. — 296 p.

Lupan, Andrei. Lumina / Andrei Lupan. — Chişinău : Ed. Arlus, 1953. — 94 p.

Lupan, Andrei. Meşter faur / Andrei Lupan. — Chişinău : Ed. de Stat a Moldovei, 1958. — 176 p.

Lupan, Andrei. Poezii / Andrei Lupan. — Chişinău, 1947. — 94 p.

Lupan, Andrei. Scrieri. Vol. I / Andrei Lupan ; selecţie, note şi coment. : H. Corbu. — Chişinău : Cartea Moldovei, 2002. — 392 p. — ISBN 9975-60-090-5.

Lupan, Andrei. Scrieri. Vol. II : schiţe, eseuri, atitudini / Andrei Lupan ; selecţie, note şi coment. : H. Corbu. — Chişinău : Cartea Moldovei, 2002. — 432 p. — ISBN 9975-60-030-5.

Personalia:

Andrei Lupan — frate al pământului : Biobibliografie / alcăt. : Ana Globu ; Biblioteca Publică «Alexandru Donici». — Orhei, 2006. — 430 p. — ISBN 978-9975-9954-3-6.

Cemortan, Leonid. Un destin basarabean: amintiri despre Andrei Lupan [1912-1992] / Leonid Cemortan // Viaţa Basarabiei. — 2004. — Nr 1. — P. 196-213.

Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia : [date despre viaţa şi creaţia lui Andrei Lupan] / Mihai Cimpoi. — Chişinău, 1997. — P. 153, 172-173, 207-208, 264, 292-296, 304-305, 309, 353, 362.

Ciocanu, Ion. Andrei Lupan / Ion Ciocanu // Limba Română. — 1997. — Nr 5. — P. 59-75.

Dolgan, Mihai. Tradiţii argheziene în poetica lui Andrei Lupan: afinităţi, interferenţe, influenţe / Mihai Dolgan // Ştiinţa. — 1992. — Nr 2. — P. 3-14.

Lupan, Andrei // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 1961-2006 : Dicţionar. — Ch., 2006. — P. 94-96.

Şpac, Ion. Scriitorii sovietici moldoveni / Ion Şpac. — Chişinău, 1969. — P. 34-35.

Mustea Gheorghe

Gheorghe Mustea – adevărat artist, un mare bărbat, un cavaler al muzicii, e şi un mare noroc al nostru.

Gheorghe Mustea s-a născut în anul 1951 în satul Mândreşti, Republica Moldova.
Studii
1966-1970 – studiază la şcoala medie de muzică „Şt. Neaga” din or. Chişinău;
1969-1970 – artist al Orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc”;
1970-1975 – Institutul de Arte „Gavriil Musicescu”, clasa de flaut a profesorului V. Rotaru;
1975-1980 – specialitatea compoziţie în clasa prof. V. Zagorschi şi dirijatul simfonic şi de operă la prof. I. Alterman.
Activitatea de muncă şi experienţa managerială
1973-1975, 1978-1980 – profesor la Şcoala medie de muzică „Şt. Neaga”;
1977-1978 – director muzical şi dirijor al Orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc”;
1980-1983 şi din 1989 – cadru didactic la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chişinău;
1983-1989 – dirijor al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat din Moldova;
1984-1986 – a efectuat o stagiune dirijorală la Orchestra Simfonică Academică a Filarmonicii „D. Şostakovici” din Leningrad (St. Petersburg);
1986-1989 – dirijor al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat din Moldova;
1989-prezent – a fost numit prim dirijor şi director artistic al Orchestrei Simfonice Naţionale a companiei „Teleradio-Moldova”;
2000-prezent – profesor universitar interimar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice;
1999-2002 – a deţinut funcţia de Rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
Domenii de activitate
Academician, dirijor, compozitor, interpret la diferite instrumente şi pedagog.
Distinctii, Premii şi Titluri Onorifice
Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
Doctor Honoris Causa al Universităţii de Studii Aplicate din Moldova;
1980 – Membru al Uniunii Compozitorilor din U.R.S.S.;
1988-1991 – Preşedinte al Societăţii Muzicale din Chişinău;
1989 – Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova;
1990 – Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru opera „Alexandru Lăpuşneanu”;
1991 – Artist al Poporului din Republica Moldova;
1992 – Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova;
1998 – Ordinul „Gloria Muncii”;
2000 – Cavaler al Ordinului Republicii;
2000 – Medalia „Mihai Eminescu”.
Bibliografie selectivă:
Mustea, Gheorghe. Ce-avem mai sfînt / Gheorghe Mustea. Ed. aniversară, 2005.
Mustea, Gheorghe. Valsul din „La Marseillaise”, J. Strauss // Gheorge Mustea – Dirijor, 2002.
Muzică simfonică
Vals pentru orchestră simfonică (1985), Teatrul „Mihai Eminescu”, Chişinău;
Fantezie-capriciu, pentru pian, orchestră de coarde, vioară şi toba mare (1988), Sala cu Orgă, Chişinău;
La Movila-Măgurii, pentru acordeon şi orchestră simfonică (1998), Palatul Naţional, Chişinău;
Concert pentru orchesră Nr. 2 (1990), Filarmonica Naţională.
Operă
Alexandru Lăpuşneanu: operă în 2 acte, libretul de Gh. Dimitriu după nuvelă de C. Negruzzi (1985), prima auditie – 1987, Teatrul Naţional de Operă şi Balet, Chişinău.
Muzică vocal-simfonică
Balada Moldovei, pentru soprano şi orchestră simfonică, versuri de I. Hadîrcă (1984), Palatul Naţional, Chişinău;
În miez de noapte cînd tresar, pentru soprano şi orchestră de cameră, versuri de I. Podoleanu (1985), Palatul Naţional;
Patrie veşnică, pentru cor, fanfară şi orchestră simfonică, versuri de Gh. Dimitriu (1986), Palatul Naţional, Chişinău;
Ciocîrlia: romanţă pentru tenor şi orchestră de cameră, versuri de B. P. Hasdeu (1988), Teatrul Naţional de Operă şi Balet, Chişinău;
Păstorul şi mioara: romanţă pentru soprano şi orchestră de cameră, versuri de Gr. Vieru (1989), Teatrul Naţional de Operă şi Balet, Chişinău;
Porţi de altar: romanţă pentru soprano şi orchestră de cameră, versuri de Ludmila Sobeţchi (1989), Teleradio-Moldova;
Trei mari iubiri: romanţă pentru tenor şi orchestră simfonică, versuri de Gr. Vieru (1989), vers. pentru orchestră de cameră (1989), Sala cu Orgă;
Balada haiducului, pentru bariton şi orchestră simfonică, vers. de Iulian Filip (1990);
Ce linişte din ceruri se coboară: ariozo pentru soprano şi orchestră simfonică, versuri de Gh. Dimitriu (1991);
Moldovă, baştină dragă: marşul grănicerilor, pentru cor şi orchestră simfonică, versuri de Galina Furdui (1996), Teleradio-Moldova.
Muzică de cameră instrumentală
Ecoul codrului, pentru ansamblul de viorişti şi pian (1982), Palatul Naţional.
Muzică de cameră vocală
Codrule la primăvară, pentru tenor şi pian, versuri populare (1980);
Dorul: elegie pentru tenor şi pian, versuri de Gh. Asachi (1988), Palatul Republicii, Chişinău;
Te duci: romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu (în romană) (1999), vers. pentru nai şi orchestră simfonică (2000);
Vorbeşte-ncet: romanţă pentru voce şi pian, versuri de Mihai Eminescu (în romană).
Muzică pentru cor
Imn Patriei, pentru cor a cappella, versuri de Gh. Dimitriu (1982), Teleradio-Moldova;
Basarabenilor, pentru cor a cappella, versuri de A. Mateevici (1991), Teleradio-Moldova.
Personalia
Bieşu, Maria. Gheorghe Mustea, un mare artist, un mare bărbat al muzicii – e şi un mare noroc al nostru / Maria Bieşu // Univers musical. – 2002. – Nr 1. – P. 10-11.
Bogdănaş, Silvia. Un posesor „Strativarius” la Sala cu Orgă : [Orchestra Naţională de Cameră dirijată de Gh. Mustea] / Silvia Bogdănaş // Timpul. – 2004. – 25 iun. – P. 18.
Mironenco, Elena. Gheorghe Mustea: Profil Muzical / Elena Mironenco, Valeria Şeican. – Ch. : Cartea Moldovei, 2003. – 212 p.
Pohilă, Vlad. Gheorghe Mustea / Vlad Pohilă // Calendar Naţional / Biblioteca Naţională. – Ch., 2006. – P. 136-137.
Roibu, Nicolae. Gheorghe Mustea: „Am mers adesea de domnitor şi de soţia sa” : Cum am scris opera „Alexandru Lăpuşneanu” / Nicolae Roibu // Cel care sunt… – Ch., 2000. – P. 111-115.

Rusu-Ciobanu Valentina

Artist plastic basarabean, a cărei creație se remarcă atât prin mijloacele expresive, considerate de critici neconvenționale, inovatoare, cât și printr-o profundă notă poetică.

Data şi locul naşterii:

Valentina Rusu-Ciobanu s-a născut la 28 octombrie la Chişinău.

Studii:
1938 — 1940 — îşi face studiile la şcoala de Belle Arte din Chişinău;
1942-1944 — studiazăAcademia de Arte Frumoase din Iasi, Romania
1944-1946 — Şcoala Republicana de Arte Plastice „I.Repin”, Chisinau

1948 — membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova.
1961 — a inaugurat expoziţii personale republicane la Chişinău, Muzeul de Artă din Chişinău (1984), Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (2000). Vernisează expoziţii de grup în străinătate: Franţa, Bulgaria (1961), Polonia (1963), Rusia, Germania, Canada (1968 ), Irak, Siria (1975), România (1975, 2009).

Premii şi distincţii:

1966 — Medalia de argint a EREN (Expoziţia realizărilor economiei naţionale a fostei URSS);
1974 — laureată a Premiului de Stat al RSSM ;

1980 — Maestru Emerit în Artă din RSSM;

1985 — titlul onorific de Artistă Plastică a Poporului din Republica Moldova;

1991 — Ordinul Insigna de Onoare;

1996 — Ordinul Republicii;

1998 — premiul Uniunii Artiştilor Plastici, pentru întrega activitate şi prosperarea artelor plastice; 2009 — medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Bibliografie selectivă :
Pictură
Fată la fereastră, 1957;
Plantând copaci, 1961;
Portretul Lui Emil Loteanu, 1964;
Portretul actorului Dumitru Fusu, 1964 ;
Foc de artificii, 1966;
Micul dejun, 1979 — 1980;
Scriitorul Serafim Saca, 1996;
Vizita doctorului, 1971;
La bal mascat 1956;
La joc, 1957.

Articole

Rusu- Ciobanu, Valentina. „Nu imit, ci o reinventez, o aplific sau o diminuez în funcţie de dorinţa mea”: [interviu cu V. Rusu — Ciobanu,artist plastic basarabean] / consenmare: Constanţa Popa // Jurnal de Chişinău.—2005.—28 oct. — p. 12.
Rusu- Ciobanu, Valentina. „Pictura este domeniul în care am trăit...” [interviu cu V. Rusu — Ciobanu,artist plastic basarabean] / consemnare Emilia Gheţu // Atelier. — 1998. —nr 1-2.
Rusu- Ciobanu, Valentina. Pictura înseamnă căutare, dar şi linişte: [interviu cu V. Rusu — Ciobanu,artist plastic basarabean]pict.) / consemnare: Ana Florea // Ţara. — 2000. — 17 aug. — p.4.

Referinţe critice:

Bobernaga, Sofia. Valentina Rusu — Ciobanu / Sofia Bobernaga. // Chişinău: Lit. Artistică, 1979. — P. 80.
Ciobanu, Constantin I. Valentina Rusu- Ciobanu / Constantin I. Ciobanu // Chişinău: 2003. — P. 152 .
Valentina Rusu — Ciobanu: Expoziţia lucrărilor. — Chişinău: Timpul, 1983. — 34 p.
Arnăutu, Liliana. Valentina Rusu — Ciobanu — o epocă de arte plastice / Liliana Arnăutu // Flux: cotid. naţ. — 2004.— p.4.
Bulat, Vladimir. Valentina Rusu — Ciobanu: apoteoza de după pictură: [expoz. la Muzeul Naţional de Artă, portr. De creaţie şi lansarea albumului " Valentina Rusu- Ciobanu„] / Vladimir Bulat // Contrafort. — 2004. Nr. 1-2. — p.7, 18.
Calinin, Aurelia. Valentina Rusu — Ciobanu, o artistă de excepţie: [la Muzeul Naţ. de Artă a fost inaugurată expoz. Personal a pictoriţei] Aurelia Calinin // Capitala. — 2003. — 24 dec. — p.8.
Colesnic, Iurie. Rusu — Ciobanu, Valentina / Iurie Colesnic // Colegiul Republican de arte plastice „Al. Plămădeală”. — Chişinău: Museum, 2008. — p. 195.
Cupcea-Josu, Argentina. Rusu-Ciobanu, Valentina / Cupcea-Josu, Argentina // encicl. — Chişinău: Museum, 1997. — p.404.
Gafton, Marcela. Valentina Rusu — Ciobanu, o epocă în pictura basarabeană / Marcela Gafton // Timpul. — 2004. — 13 febr. — p.20.

Linkuri utile:
http://personalitati.infoportal.ro/biografie~nume-valentina-rusu-ciobanu.htm/ http://arhiva.art.md/rusu/

Mariana Șlapac

Doctor habilitat în studiul artelor, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Data şi locul naşterii:

1955, 10 decembrie, oraşul Tiraspol, Republica Moldova, în familie de lectori universitari.

Studii:

Absolveşte şcoala nr.1 din Chişinău (astăzi liceul „Gheorghe Asachi”).

1972-1977 Face studiile la Institutul Politehnic din Chişinău, Facultatea de Urbanism şi Arhitectură.

1993-1996 Doctorantura la Institutul de Arhitectură „I. Mincu” din Bucureşti.

1996-1997 Doctorantura la Institutul Studiul Artelor al ASM, specialitatea Arta plastică, arta decorativă si aplicată si arhitectură.

Direcţiile şi subiectele principale ale cercetării ştiinţifice:

· arhitectura si arta medievală, modernă si contemporană;

· urbanismul antic, medieval, modern si contemporan;

· arta heraldicii;

· istoria medievală;

· epigrafică si numismatică.

Titluri ştiinţifice:

1998 Doctor în studiul artelor, specialitatea 17.00.04 Arta plastică, arta decorativă şi aplicată şi arhitectură.

2004 Doctor habilitat în studiul artelor, specialitatea 17.00.04 Arta plastică, arta decorativă şi aplicată şi arhitectură.

2005 Conferenţiar cercetător.

Activitate de muncă şi experienţă managerială:

1977-1992 Architect superior la Institutul „Moldghiprostroi” (astazi „Urbanproiect”).

1992-1996 Colaborator ştiinţific, Institutul de Istorie şi Teoria Artelor.

1996-2000 Colaborator ştiinţific superior, Institutul de Istorie şi Teoria Artelor.

Din 2004 Vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

2000-2006 Colaborator ştiinţific coordonator, Institutul de Istorie şi Teoria Artelor.

Premii şi menţiuni:

2004 Premiul „Zoe Diaconescu” al Societaţii de Heraldică, Genealogie si Arhivistică „Paul Gore” (2004) din Moldova.

2005 Diploma Consiliului Europei pentru cartea „Cetăţi medievale din Moldova”, care a intrat în lista a 10 cele mai bune carţi editate în Republica Moldova în anul 2004.

2008 Savantul anului în domeniul ştiinţelor umanistice.

2008 Premiul „Ethos românesc” pentru volumul „Cetăţi din Ţara Moldovei : Mică enciclopedie ilustrată”

Activitatea ştiinţifică:

1998 Susţine teza de doctor în studiul artelor cu tema „Arhitectura fortificaţiei medievale de la Cetatea Albă”, conducător ştiinţific Constantin Ciobanu.

2004 Susţine teza de doctor habilitat în studiul artelor cu tema „Arhitectura de apărare din Moldova medievală”.

Autor a 5 monografii şi peste 100 de articole publicate în culegeri, anuare, reviste ştiinţifice şi periodice de cultură.

Autor al compartimentelor: Urbanismul şi Arhitectura de apărare în ediţia enciclopedică Republica Moldova; Архитектура и градостроительство молдаван în volumul Молдаване; Comisia Naţională de Heraldică în volumul Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova.

Responsabil de ediţie din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei a lucrărilor Fenomenul artistic Ion Druţă; Academicianul Dumitru Matcovschi : [la 70 de ani de la naştere] : biobibliografie.

Consultant ştiinţific pentru alcătuirea schemelor turistice ale Republicii Moldova şi oraşelor Chişinău, Bălţi, Soroca, Tiraspol, Rezina, Dubăsari, Hânceşti, Vulcăneşti, Cantemir, Orhei, Sergheevka ş.a.

Membru al colegiului redacţional al revistelor ştiinţifice Arta, Антропоогические исследования в Молдове şi culegerilor Folclorul şi contemporaneitatea: conservarea, revitalizarea şi valorificarea culturii tradiţionale; 15 ani de independenţă a Republicii Moldova; Probleme actuale ale artei naţionale.

Membru al comitetului ştiinţific pentru organizarea şi desfăşurarea Conferinţei ştiinţifice cu genericul Probleme actuale ale organizării şi autoorganizării sistemului de cercetare dezvoltare în Republica Moldova.

Membru al comitetul organizatoric pentru desfăşurarea Conferinţei ştiinţifico-practice cu genericul Premisele apariţiei culturii antice greceşti şi importanţa ei pentru civilizaţia europeană (2007).

Recenzent al materialelor Conferinţei ştiinţifice a tinerilor profesori şi studenţi cu genericul Антропоогические исследования в Молдове (2004) şi al volumului Simbolurile Naţionale ale Republicii Moldova (2011).

Colaborează la alcătuirea către tipar a manuscrisului Simpozion de numismatică: comunicări, studii şi note (2001, 2004).

Preşedintele Comisiei pentru editarea enciclopediei Republica Moldova, editiile 2009, 2011.

Membru al consiliului coordonator pentru editarea volumelor din Colecţia „Academica”.

Informaţii complimentare:

Membru al Uniunii Arhitecţilor din Moldova,

Membru al Asociaţiei Arhitecţilor din Moldova,

Membru şi preşedinte al Societăţii de Heraldică, Genealogie şi Arhivistică „Paul Gore” din Moldova,

Membru al organizaţiei ICOMOS Moldova,

Membru al Comisiei de Istoria Oraşelor din România,

Membru al Societăţii Numismaţilor din România,

Membru al Organizaţiei pan-europene de protecţie a patrimoniului „Europa Nostra”,

Preşedinte al Consiliului de Observatori al instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”,

Membru al Comisiei naţionale pentru organizarea şi desfţşurarea concursului pentru crearea simbolurilor naţionale asociate indicaţiilor geografice protejate, denumirilor de origine protejate şi specialităţilor tradiţionale garantate,

Membru al juriului Concursului tinerilor specialişti din domeniul protejării şi popularizării patrimoniului cultural material şi imaterial al ţărilor din Comunitatea Statelor Independente „Comunitatea debuturilor”, desfăşurat la Moscova.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Monografii

Şlapac, Mariana. Arta urbanismului în Republica Moldova: privire de ansamblu / Mariana Şlapac; Acad. de Ştiinţe a Moldovei. — Ch. : Tipografia AŞM, 2008. — 271 p. — Rez. în lb. engl., rusă. — Bibliogr. la sfârşitul cap. şi în notele de subsol. — ISBN 978-9975-62-239-4. — (în cop. tare).

Şlapac, Mariana. Cetăţi din Ţara Moldovei : Mică enciclopedie ilustrată / Mariana Şlapac; red. şt. : Eugen Nicolae; il. : Vladimir Melnic, fot. : Iurie Foca, Vitalie Roşca, Ana Komarniţkaia. — Ch. : Arc, 2008 (Imprimat în Ungaria). — 55 p. : il., fot. color. — ISBN 978-9975-61-296-2. — (în cop. tare).

Şlapac, Mariana. Cetatea Albă: studiu de arhitectură medievală militară : [2500 ani de la întemeierea or. Akerman (astăzi Belgorod-Dnestrovsk)] / Mariana Şlapac; red. : Eugen Nicolae; fot. : Vitalie Roşca. — Ch. : Arc, 1998 (Combinatul Poligr.). — 209 p.: il., fot. color. — Bibliogr. în notele de subsol. — Rez. în lb. engl., ucr., rusă. — Apare cu sprijinul Fundaţiei SOROS. — ISBN 9975-61-069-2.

Recenzie:

Rotaru, T. // Arta ’98. — Ch., 1999. — P. 171.

Şlapac, Mariana. Cetăţi medievale din Moldova : (mijlocul sec. XIV-lea — mijlocul sec. al XVI-lea ) / Mariana Şlapac; imagini : Mihai Bacinschi [et al.]. — Ch. : ARC, 2004 ( Combinatul Poligr. ). — 368 p. : il., fig., planşe color. — Rez. în lb. engl., rusă. — Bibliogr. în notele de subsol. — ISBN 9975-61-320-9.

Recenzii:

Bolduma, Viorel // Cugetul. — 2005. — Nr 1. — P. 68-69.

Rallev Alexandr // Arta 2004. — Ch., 2004. — P. 201.

Şarban, Irina-Mădălina // Arheologia Moldovei. — 2006. — Vol. XXIX. — P. 315-316.

Шлапак, Марианна. Белгород-Днестровская Крепость: исслед. средневекового оборон. зодчества / Марианна Шлапак; ред. : Маргарита Арсеньева; фот. : Виталий Рошка. — Ch. : ARC, 2001 (Combinatul Poligr.). — 237 p. : il., hărţi, scheme, fot. сolor. — Titl. paral. : lb. rusă, ucr., engl.

Chişinău 1436-1996 / Mariana Şlapac, Ana Boldureanu, Eugen Nicolae [et.al]; red. : Tamara Osmochescu; hărţi : Ludmila Şifrina. — Ch., 1996. — 32 p. — Text paral. în lb. rom., fr. — ISBN 9975-9502-0-5.

Studii în culegeri si reviste de specialitate

Şlapac, Mariana. Arhitectura de apărare / Mariana Şlapac // Republica Moldova : ediţie enciclopedică : ed. consacrată împlinirii a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc / col. red. : Gh. Duca (preş.), A. Andrieş, A. Atanassov [et al.]; comisia naţ. : Mariana Şlapac, Ion Jarcuţchi, Mircea Bologa [et al.]. — Ch., 2009. — P. 447-452 : fot., scheme.

Şlapac, Mariana. Arhitectura de apărare / Mariana Şlapac // Republica Moldova: ediţie enciclopedică / Inst. de Studii Enciclopedice; col. red. : Gh. Duca (preş.), A. Andrieş, A. Atanassov [et al.]; consultanţi şi recenzenţi : V. Bahnaru, Gh. Belostecinic, M. Şlapac [ et.al.]; concepţ. graf. : A. Colâbneac, Vl. Melnic, M. Şlapac [et al.]; comisia naţ. : Mariana Şlapac. — Ediţia a 2-a. — Ch., 2011. — P. 514-519.

Şlapac, Mariana. Bastioned fortresses from the Dniester river / Mariana Şlapac // Restoration, reconstruction, urboecology. — 2010. — Nr 7-8. — P. 33-41. — (Odessa).

Şlapac, Mriana. The Bastioned fortresse from Tiraspol : [despre fortificaţia de la Tiraspol] / Mariana, Şlapac // Arta 2011 : Arte vizuale. — Ch., 2011. — P. 25-31 : scheme. — Rez. în lb. rom., engl., rusă. — Bibliogr.: p. 28 (9 tit.).

Şlapac, M. Biserica Sfântul Gheorghe din Chişinău : [edificată între anii 1814-1819] / M. Şlapac // Arta ’92 : Studii, cercetări şi documente. — Ch., 1992. — P. 110-111. — Note.

Şlapac, M. Centrele unor oraşe cu fortificaţii din Moldova între Prut şi Nistru (sec.al XV-lea — sfârşitul sec. al XVIII-lea) / M. Şlapac // Arta ’93 : Studii, cercetări şi documente. — Ch., 1993. — P. 34-41.

Şlapac, Mariana. Cetatea Albă. Inscripţii şi reprezentări oficiale, semne lapidare şi apotropaice / Mariana Şlapac // Arta ’98. — Ch., 1999. — P. 62-66. — Bibliogr. în note (46 tit.).

Şlapac, Mariana. Cetatea Albă : [studii istorice] / Mariana Şlapac // Arta ’96 : Teatru. Muzica. Cinematografie. Artă plastică. Arhitectură / Acad. de Şt. a Moldovei. Inst. de Istorie şi Teoria Artei. — Ch., 1996. — P. 56-71 : il. — Bibliogr. în note (52 tit.).

Şlapac, Mariana. Cetatea Albă şi Cetatea Neagră : [enigmă apărută în jurul numelui dublu] / Mariana Şlapac // Ştiinţa. — 1996. — Nr 4. — P. 5. — Bibliogr. în note.

Şlapac, Mariana. Cetatea Chişinău : [sec. XVIII] / Mariana Şlapac // Ştiinţa. — 1996. — Nr 10-11. — P. 7. — Bibliogr. în note.

Şlapac, Mariana. Cetăţile din Chilia / Mariana Şlapac // Arta ’94 : Seria artă plastică, arhitectură. — Ch., 1994. — P. 103-112. — Bibliogr. în note (26 tit.). — Rez. în lb. fr., rusă.

Şlapac, Mariana. Cetăţile Moldovei în secolele XVII-XVIII / Mariana Şlapac // Akademos. — 2009. — Nr 2 (13). — P. 58-61.

Şlapac, Mariana. Comisia Naţională de Heraldică / Mariana Şlapac, Vlad Mischevca // Simbolurile Naţionale ale Republicii Moldova / Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. Publică „Enciclopedia Moldovei”; coord. şi red. şt. : Silviu Andrieş-Tabac; consiliul red. : Vasile Bahnaru, Alexei Colâbneac, Anatol Eremia [et.al.]. — Ch., 2011. — P. 591-614.

Şlapac, Mariana. Din nou despre enigma Chiliei / Mariana Şlapac // Artă 1999-2000 : Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema. — Ch., 2000. — P. 11-18 : il., fig. — Bibliogr. în note (115 tit.).

Şlapac, Mariana. Din nou despre inscripţia din 1440 de la Cetatea Albă / Mariana Şlapac // Simpozion de numismatică = Symposium de Numismatique : Comunicări, studii şi note (Chişinău, 29 sept. — 2 oct. 2004). — Ch.; Bucureşti, 2007. — P. 169-182. — Bibliogr.: p. 180-181 (43 tit.). — Rez. în lb. engl.

Şlapac, Mariana. Enigma cetăţii Chilia / Mariana Şlapac // Anuarul Institutului de Istorie " A.D.Xenopol". — Iaşi, 1997. — Tom. XXXIV. — 8 p. — Extras.

Şlapac, Mariana. Domeniul socio-uman / Mariana Şlapac // Akademos. — 2009. — Nr 1 (12). — P. 68-70. — Mod de acces: < http://www.akademos.asm.md>.

lapac, Mariana. Enigma cetăţii Chilia / Mariana Şlapac // Ştiinţa. — 1995. — Nr 1. — P. 6.

Şlapac, Mariana. Enigma cetăţii Chilia / Mariana Şlapac // Anuarul Institutului de Istorie " A.D.Xenopol„. — Iaşi, 1997. — Tom. XXXIV. — P. 385-392.

Şlapac, Mariana. Evoluţia centrului urban al oraşului antic Tyras : (aspecte urbanistice şi arhitecturale) / Mariana Şlapac // Analele Brăilei : Serie nouă. — An 1., Nr 1, 1993. — P. 437-446. — Extras.

Şlapac, Mariana. Imaginea oraşului Chilia în lumina surselor documentare din secolele al XIV-lea — al XVIII-lea / Mariana Şlapac. — Bucureşti : Editura Academiei Române, 2002. — 17 p. — Extras.

Şlapac, Mariana. Influienţa civilizaţiei greceşti asupra urbanismului şi arhitecturii Republicii Moldova / Mariana Şlapac // Тезисы научной конференции, посвященной 15-летию образования Общества греческой культуры „Элефтерия” в Республике Молдова. — Сh., 2006. — P. 30-37.

Şlapac, Mariana. Influienţe bizantine în decorul cetăţilor moldoveneşti / Mariana Şlapac // Sesiunea ştiinţifică a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei (ed. 17), 18-19 oct. 2007 : Rezum. comunic. — Ch., 2007. — P. 31-32.

Şlapac, Mariana. Ingenerul François Kauffer : [cartograf, geograf, constructor, pictor şi arhitect francez] / Mariana Şlapac // Arta 2009 : Arte vizuale. — Ch., 2009. — P. 26-31 : scheme. — Bibliogr.: 39 tit.

Şlapac, Mariana. „La Cité Blanche” et „La Cité Noire” de l’embouchure du Dniestr / Mariana Şlapac // Etudes sur l’art de la Moldavie / Académie des Sciences de Moldavie, Institut d’Histoire de l’Art. — Ch., 1996. — P. 88-92.

Şlapac, Mariana. La texture urbaine de quelques villes medievales de Moldavic dans la lumiere des sources cartographiques du XVIII-eme siecle / Mariana Şlapac // Historia urbană / Academia Română. Comisia de Istorie a oraşelor din România. — 1995. — Nr 1-2, Tomul III. — P. 142-154. — Extras.

Şlapac, Mariana. Morfologia turnurilor cetăţilor medievale din Moldova / Mariana Şlapac // Arta 2002 : Arte plastice. Arhitectură. Muzica. Teatru. Cinema. — P. 31-34. — Bibliogr. în note (31 tit.).

Şlapac, Mariana. The Moldavian bastioned fortresses / Marian Şlapc // Historia urbana (Sibiu). — 2010. — Vol. 38. — P. 231-247.

Şlapac, Mariana. The new comparative discipline : [despre castelologie — domeniu al arhitecturii] / Mariana Şlapac // Rev. de Istorie a Moldovei. — 2008. — Nr 1. — P. 68-75. — Bibliogr.: 26 tit.

Şlapac, Mariana. O cetate de factură bizantino- orientală / Mariana Şlapac // Sub Zodoa Vătăşianu : Studii de istoria artei. — Cluj-Napoca, 2002. — P. 55-57.

Şlapac, Mariana. O nouă disciplină comparată : [castelologia] / Mariana Şlapac // Akademos. — 2007. — Nr 4. — P. 66-68 : fig., fot.

Şlapac, Mariana. Palatele fortificate şi lociunţele comandanţilor militari din fortificaţiile Moldovei istorice / Mariana Şlapac // Arta 2001 : Arte plasice. Arhitectură. Muzica. Teatru. Cinema. — Ch., 2001. — P. 12-14. — Bibliogr. în note (19 tit.).

Şlapac, Mariana. Politica urbanistică în Basarabia în anii 1918-1940 / Mariana Şlapac // Historia urbana (Sibiu) / Academia Română. Comisia de Istorie a Oraşelor din România, 2006. — Nr 1, Tomul XIV. — P. 73-81. — Extras.

Şlapac, Mariana. Porţile cetăţilor medievale din Moldova / Mariana Şlapac // Arta ’97 : Arte plastice. Arhitectură. Muzica. Teatru. Cinema / Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. de Istorie şi Teoria Artei. — Ch., 1997. — P. 69-76.

Şlapac, Mariana. Republica Moldova în spaţiul european de cercetare / Mariana Şlapac // Academia de Administrare publică — Centru naţional de formare şi perfecţionare a personalului din serviciul public : Mater. conf an. şt.-practice, 25 mai 2006. — Ch., 2006. — P. 23-26.

Şlapac, Mariana. Simbolurile ienicerilor în Cetăţile Moldovei / Mariana Şlapac // Arta 2008 : Arte vizuale. — 2008. — P. 39-50 : fig. — Bibliogr.: p. 49 (16 tit.). — Rez. în lb. engl.

Şlapac, Mariana. Ştefan cel Mare şi cetatea de lângă Roman / Mariana Şlapac // Ştefan cel Mare — personalitate marcantă în istoria Europei (500 de ani de la trecerea în eternitate) : Referate şi comunicări / Inst. de Istotie al AŞM; coord. : Demir Dragnev, Ion Chirtoagă. — Ch., 2004. — P. 74-78. — Bibliogr.: 31 tit.

Şlapac, Mariana. Ştiinţa socioumanistică în anii 2006-2010: realizări şi perspective / Mariana Şlapac, Vicor Ghilaş // Probleme actuale ale organizării şi autoorganizării sistemului de cercetare-dezvoltare în Republica Moldova : Mater. conf. şt. — Ch., 2011. — P. 76-85.

Şlapac, Mariana. Textura urbană a unor oraşe medievale din Moldova în lumina izvoarelor cartografice / Mariana Şlapac // Arta ’95 : Seria artă plastică, arhitectură. — Ch., 1995. — P. 31-54.

Şlapac, Mariana. Unele aspecte ale formării centrului istoric al or. Chişinău în perioada de la sfârşitul sec. XV — începutul sec. XX / Mariana Şlapac // Probleme actuale ale artei naţionale. — Ch., 1993. — P. 116-126. — Bibliogr. în note : 3 tit.

Şlapac, Mariana. Unele consideraţii noi privind etapele de construcţie a fortificaţiei medievale de la Cetatea Albă / Mariana Şlapac // Arta 2005 : Arte vizuale. Arte plastice. Arhitectură — Ch., 2005. — P. 5-15. — Bbiliogr. În note (76 tit.). — Rez. în lb. fr.

Şlapac, Mariana. Unele date noi privind cetatea Neamţ / Mariana Şlapac // Arta 2004. — Ch., 2004. — P. 23-27. — Bibliogr. în note (17 tit.). — Rez. în lb. engl.

Şlapac, Mariana. Urbanismul / Mariana Şlapac // Republica Moldova: ediţie enciclopedică : ed. consacrată împlinirii a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc / col. red. : Gh. Duca (preş.), A. Andrieş, A. Atanassov [et al.]; comisia naţ. : Mariana Şlapac (preş.), Ion Jarcuţchi, Mircea Bologa [et al.]. — Ch., 2009. — P. 433-446.

Şlapac, Mariana. Urbanismul / Mariana Şlapac // Republica Moldova: ediţie enciclopedică / Inst. de Studii Enciclopedice; col. red. : Gh. Duca (preş.), A. Andrieş, A. Atanassov [et al.]; consultanşi şi recenzenţi : V. Bahnaru, Gh. Belostecinic, M. Şlapac [ et.al.]; concepţ. graf. : A. Colâbneac, Vl. Melnic, M. Şlapac [et al.]; comisia naţ. : Mariana Şlapac (preş.). — Ch., 2011. — P. 500-513.

Şlapac, Mariana. Urbanismul Moldovei Mediaevale / Mariana Şlapac // Arta 2006 : Arte vizuale. — Ch., 2006. — P. 19-29. — Rez. în lb. engl. — Bibliogr.: 30 tit.

Шлапак, Мариана. Архитектура и градостроительство молдаван / Мариана Шлапак // Молдаване / отв. ред. : М. Губогло, В. Дергачев; Ин-т Этнологии и Антропологии им. Н.Н. Миклухо-Маклая РАН; Ин-т Культурного Наследия АН Молдовы. — Москва, 2010. — P. 442-455. — (Серия „Народы и культуры”).

Шлапак, Мариана. Архитектурно-градостроительные аспекты г. Бельцы до начала ХХ в. / Мариана Шлапак // Проблемы теории и истории архитектуры Украины (Одесса). — 2007. — Nr 7. — Р. 75-81.

Шлапак, Мариана. Бастионные укрепления г. Хотина / Мариана Шлапак // Проблемы теории и истории архитектуры Украины (Одесса). — 2007. — Nr 7. — С. 68-74.

Шлапак, Мариана. Введение в сравнительную кастеллологию / М. Шлапак // Проблемы теории и истории архитектуры Украины (Одесса). — 2008. — Том 8. — С. 75-83.

Шлапак, Мариана. Византийская модель в крепостном зодчестве средневековой Молдавии / Марьяна Шлапак // Предпосылки зарождения греческой античной культуры и ее значение для европейской цивилизации : Матер. науч. конф.— К., 2007. — Р. 7-12. — Bibliogr.: 2 tit.

Шлапак, Мариана. Килийская каменная крепость / Мариана Шлапак // Stratum plus. — 2005 / 2009. — Nr 6 : Причерноморские этюды = Black sea studies. — P. 421-429. — Bibliogr. : 23 tit. în lb. rom., fr. — Rez. în lb. engl.

Шлапак, Мариана. Критический анализ литературы, посвященной Белгород-Днестровской крепости / Мариана Шлапак // Архитектура мира. — 1996. — Nr 6. — P. 149-156.

Шлапак, Мариана. Неизвестная Татарбунарская крепость / Мариана Шлапак // История, археология и экология Нижнего Подунавья. — 1997. — Nr 6. — P. 81. — (Резумат).

Шлапак, Мариана. Эволюция центров некоторых древнейших городов Днестровско-Дунайского междуречья (VIв.д.н.э.— IV в.н.э.) / Мариана Шлапак // Архитектура мира. — 1994. — Nr 3. — P. 29-32.

Articole în periodice de cultură

Şlapac, Mariana. A existat Cetatea Neagră ? / Mariana Şlapac // Natura. — 1998. — August. — P. 16.

Şlapac, Mariana. Arhitectura militară medievală. Precizări de natură terminologică / Mariana Şlapac // Lit. şi arta. — 1996. — 11 apr. — P. 6.

Şlapac, Mariana. Arhitectura şi restaurarea cetăţii Soroca / Mariana Şlapac // Lit. şi arta. — 1996. — 1 ian. — P. 6.

Şlapac, Mariana. Biserica „Mazarache” din Chişinău / Mariana Şlapac // Curierul ortodox. — 1996. — 1-15 mai. — P. 5.

Şlapac, Mariana. Castel del Monte, precursorul arhitectural al cetăţii Soroca / Mariana Şlapac // Cugetul. — 1999. — Nr 3. — P. 23-27. — Bibliogr. în note, p. 26 (22 tit. în lb. rom., engl., fr., rusă).

Şlapac, Mariana. Cele mai vechi biserici din Ismail / Mariana Şlapac // Curierul ortodox. — 1996. — 16-29 febr. — P. 6-7.

Şlapac, Mariana. Cetatea Albă. Inscripţii şi reprezentări oficiale, semne lapidare şi apotropaice / Mariana Şlapac // Glasul naţiunii. — 2001. — 10 oct. — P. 9-10.

Şlapac, Mariana. Cetatea Albă e în pericol / Mariana Şlapac // Lit. şi arta. — 1997. — 9 oct. — P. 6.

Şlapac, Mariana. Cetatea Albă şi Cetatea Neagră / Mariana Şlapac // Magazin istoric. — 1998. — Nr 3. — P. 37-38.

Şlapac, Mariana. Cetatea Albă şi Chilia: monumente originale ale urbanismului medieval / Mariana Şlapac // Lit. şi arta. — 1993. — 22 iul. — P. 6.

Şlapac, Mariana. Cetatea Chişinăului : [sec. XVIII] / Mariana Şlapac // Basarabia. — 1996. — Nr 7/8. — P. 7-9.

Şlapac, Mariana. Cetatea Chişinăului / Mariana Şlapac // Femeia Moldovei. — 1996. — Nr 9/10. — P. 7.

Şlapac, Mariana. Chilia — „Troia românească”. Date noi privind localizarea Chiliei / Mariana Şlapac // Destin românesc. — 2001. — Nr 3. — P. 13-33.

Şlapac, Mariana. Date noi privind localizarea Chiliei / Mariana Şlapac // Destin românesc. — 2003. — Nr 1. — P. 57-75.

Şlapac, Mariana. În căutarea Cetăţii Negre : [de lângă Cetatea Albă] / Mariana Şlapac // Lit. şi arta. — 1996. — 30 mai. — P. 6.

Şlapac, Mariana. Mănăstirea Curchi : [Orhei] / Mariana Şlapac // Curierul ortodox. — 1996. — 1-15 febr. — P. 2.

Şlapac, Mariana. Necunoscuta Cetate Albă / Mariana Şlapac // Basarabia. — 1996. — Nr 9/10. — P. 138-146.

Şlapac, Mariana. O ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu din Chişinău : [Biserica Sf. Nicolae] / Mariana Şlapac // Lit. şi arta. — 1993. — 18 noiemb. — P. 6.

Şlapac, Mariana. Oraşele medievale moldoveneşti în lumina surselor cartografice / Mariana Şlapac // Basarabia. — 1995. — Nr 6. — P. 136-143.

Şlapac, Mariana. Oraşul Chişinău în secolul al XIX-lea / Mariana Şlapac // Administrarea publică. — 2007. — Nr 4. — P. 53-57. — Bibliogr.: 3 tit. — Rez. în lb. fr.

Şlapac, Mariana. Paraclisele cetăţilor voievodale din Moldova : [Cetatea de Scaun de la Suceava, Cetatea Neamţ, Cetatea Albă, Cetatea Hotin, Cetatea Soroca] / Mariana Şlapac // Basarabia. — 1997. — Nr 11/12. — P. 186-189 : fig.

Şlapac, Mariana. Piramida de la Cetatea Albă / Mariana Şlapac // Basarabia. — 1997. — Nr 1-2. — P. 158-160.

Şlapac, Mariana. Porţile cetăţilor medievale din Moldova / Mariana Şlapac // Basarabia. — 1997. — Nr 7/8. — P. 16-21.

Şlapac, Mariana. Subteranele şi tainiţele cetăţilor din Moldov : cetăţi şi mănăstiri medievale / Mariana Şlapac // Destin românesc. — 2000. — Nr 1. — P. 9-14 : fig. — Bibliogr. în note, p. 13. — Rez. în lb. engl.

Şlapac, Mariana. The new comparative discipline : [despre castelologie — domeniu al arhitecturii] / Mariana Şlapac // Rev. de istorie a Moldovei. — 2008. — Nr 1. — P. 74-75. — Bibliogr.: 26 tit. în lb. engl., fr.

Şlapac, Mariana. Trei biserici din Ismail / Mariana Şlapac // Basarabia. — 1995. — Nr 12. — P. 123-128.

Şlapac, Mariana. Un monument dispărut — vechea catedrală din Chişinău / Mariana Şlapac // Lit. şi arta. — 1993. — 6 mai. — P. 6.

Slapac, Mariana. Urbanismul Basarabiei in anii 1918-1940 // Moldova urbana. — 2005. — Nr 4 (Sept.). — P. 19-20: fot. — Mod de acces: www.habitatmoldova.org/materiale/Publicatii/Nr%204%20new.pdf.

Şlapac, Mariana. Urbanismul Basarabiei în secolul al XIX-lea. Caracteristica generală / Mariana Şlapac // Administrarea publică. — 2007. — Nr 3. — P. 18-24. — Bibliogr.: 11 tit. — Rez. în lb. fr.

Referinţe

Banca de Economii si Academia de Stiinte a Moldovei au premiat Savanţii anului 2008: [Savantul anului în domeniul ştiinţelor umanistice — dr. hab. Mariana Slapac, vicepresedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei —pentru lucrarea Cetati din Tara Moldovei. Mică enciclopedie ilustrată]. — Mod de acces: http://www.bem.md/news/2008-12-30.
Laureaţii Concursului Naţional de Susţinere a Ştiinţei Savantul anului — 2008 — „ECONOM” : [Savantul anului în domeniul ştiinţelor umanistice — Mariana Şlapac, dr. hab. în studiul artelor, vicepreşedinte al AŞM] // Akademos. — 2009. — Nr 1 (12). — P. 25-26 : fotogr. — Mod de acces: www.akademos.asm.md.

Rotaru, Tatiana. Cetatea Albă pentru moldoveni e ca Bastilia pentru francezi : [prezentarea cărţii „Cetatea Albă”, semnată de Mariana Şlapac] / Tatiana Rotaru // Moldova suverană. — 1999. — 11 apr. — P. 4.

Rotaru, Tatiana. Ecoul de peste veacuri al sistemului defensiv medieval : [Mariana Şlapac, dr. hab. în studiul artelor — pretendent la nominalizarea „Savantul anului 2008” — „ECONOM” în domeniul ştiinţelor umanistice] / Tatiana Rotaru // Moldova suverană. — 2008. — 27 noiemb. — P. 2 : fot.

Rotaru, Tatiana. Enigmatica Cetate Albă în viziunea unei femei : [despre Mariana Şlapac, dr. hab. în studiul artelor] / Tatiana Rotaru // Săptămîna. — 1999. — 5 febr. — P. 21.

Rotaru, Tatiana. Laureaţii Concursului Naţional de Susţinere a Ştiinţei „Savantul anului 2008” — „ECONOM” : [Constantin Spânu, Mariana Şlapac, Dragoş Vicol, Sergiu Nica] / Tatiana Rotaru // Moldova suverană. — 2008. — 24 dec. — P. 1-2; Независимая Молдова. — 2008. — 25 dec. — P. 3; Dreptul. — 2008. — 26 dec. — P. 6.

Rotaru, Tatiana. O descoperire ştiinţifică ţinând de numele constructorului Cetăţii Albe : [despre Mariana Şlapac, dr. hab. în studiul artelor, arhitect] / Tatiana Rotaru // Libertatea. — 1998. — 7 oct. — P. 5.

Rotaru, Tatiana. „Savantul anului 2008” — „ECONOM” : [pe marginea Concursului Naţional de Susţinere a Ştiinţei. Printre candidaţi se numără şi Mariana Şlapac, dr. hab. în studiul artelor] / Tatiana Rotaru // Moldova suverană. — 2008. — 21 noiemb. — P. 4.

Rusu, Adrian. Despe castelologie : [cu referinţe la Mariana Şlapc, dr. hab. în studiul artelor, arhitectă, autoare a unei sinteze asupra fortificaţiilor din Moldova medievală] [resursă electronică]. — Mod de acces: http://www.medievistica.ro/texte/monumente/cercetarea/despre_castelologie.htm.

В Кишиневе представлена монография „Градостроительное искусcтво в Республике Молдова. Общий обзор” : [презентация одноименной монографии вице-президента Академии наук Молдовы Марианы Шлапак]. — Mod de acces: http://forum.md/Themes/4822/308332.

Замура, Елена.Загадка молдавского тетрактиса : [презентация книги вице-президента Академии наук Молдовы Марианы Шлапак „История крепостей Молдовы”] [resursă electronică] / Елена Замура, Марина Тимотин. — Mod de acces: http://baza.md/engine/print.php?newsid=367&news_page=1.

Замура, Елена. Марианна Шлапак издала книгу о молдавских крепостных сооружениях / Елена Замура, Марина Тимотин // Альянс Moldova Noastră. — 2008. — 7 нояб. — P. 11.

Шлапак, Мариана: вице-президент АНМ, архитектор : [крат. биогр. справка] // Документ. — 2008. — Nr 1. — P. 76 : фот.; 2009. — Nr 1. — P. 75 : фот.; 2010. — Nr 1. — P. 75 : фот.

Linkuri utile:
www.asm.md/index.php?go=noutati_detalii&n=3672&m...

www.asm.md/?go=detalii-membri...

http://ro.wikipedia.org/wiki/

www.azi.md/ro/comment/19504

www.bizzyo.md/cetati.-mica-enciclopedie-il...

www.arta.md/upimg/2011/docs/arta2011.pdf

Sanalati Nicolae

Nicolae Sanalati, lucrător emerit al culturii din RSSM, s-a născut la 13 decembrie 1924 în or. Camenca). Este participant la cel de-al doilea război mondial. În anul 1944 s-a înscris în detaşamentul de partizani „Sovietskaia Moldavia”. A participat la operaţiuni militare din preajma Orheiului şi, într-una din lupte, a fost grav rănit. După tratament a fost trimis la baştină ca invalid de război.

Nicolae Sanalati, lucrător emerit al culturii din RSSM, s-a născut la 13 decembrie 1924 în or. Camenca).
Este participant la cel de-al doilea război mondial. În anul 1944 s-a înscris în detaşamentul de partizani „Sovietskaia Moldavia”. A participat la operaţiuni militare din preajma Orheiului şi, într-una din lupte, a fost grav rănit. După tratament a fost trimis la baştină ca invalid de război.
A absolvit Facultatea de Istorie şi Filologie (secţia istorie) a Universităţii de Stat din Moldova (1952). Începând cu a. 1951 activează în calitate de bibliograf, bibliograf-şef, şef de secţie, director adjunct şi director interimar al Bibliotecii Republicane din Chişinău.
Om de o cultură deosebită, cu vaste cunoştinţe în multe domenii, dar mai ales în istorie, literatură şi lingvistică.
În anul 1962 i s-a conferit titlul de Om emerit al Republicii, fiind prima persoană din Moldovacare s-a învrednicit de un calificativ atât de prestigios.
La sfârşitul anului 1963 Nicolae Sanalati a fost numit director adjunct al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a RSSM, iar în perioada 1966-1977 deţine funcţia de director al bibliotecii. Pe parcursul activităţii a pus temelia ştiinţifică a sistemul informativ al bibliotecii: crearea unui tip unitar de cataloage şi fişiere, elaborarea unor ediţii de bibliografie ştiinţifico-auxiliară. A contribuit la stabilirea relaţiilor de colaborare cu biblioteci din România, Rusia, Ucraina ş.a. A pus baza editării unor bibliografii fundamentale specializate printre care „Critica şi ştiinţa literară în Moldova 1966-1970; 1971-1975”, „Arta Moldovei, 1924-1974”, „Istoria, arheologia, etnografia Moldovei, 1918-1968”, precum şi altor lucrări.
În 1977 este invitat să dirijeze Camera Naţională a Cărţii din Moldova. În anul 1985 s-a retras din activitate.
Nicolae Sanalati este autorul primului catalog fundamental „Cărţile editate în R.S.S.M.” (1944-1957). A elaborat un şir de broşuri cu caracter de recomandare în diferite domenii de cercetare ştiinţifică.
Distincţii: Ordinul „Marele Război pentru apărarea Patriei”. Medalia „Pentru biruinţa asupra Germaniei în Marele război pentru apărarea Patriei 1941-1945”. „Veteran al muncii”. Om Emerit al culturii din Moldova.

Bibliografie selectivă :

Sanalati, N. Cărţile editate în RSSM (1944-1950). – Ch.: Editura de Stat a Moldovei, 1955. – 159 p.
Sanalati, N. Cărţile editate în RSSM (1951-1955). – Ch.: Editura de Stat a Moldovei, 1957. – 343 p.
Sanalati, N. Cărţile editate în RSSM (1956-1957). – Ch.: Editura de Stat a Moldovei, 1958. – 191 p.
Саналатий, Н. Вклад научных библиотек в развитие науки и производства Молдавии // Бибилиотечно-библиографическая информация. – 1968. – Nr 3(69). – P. 34-52.
Саналатий, Н. Центральная научная библиотека // Академия наук Молавской ССР. – К., 1974. – Р. 309-312.
Саналатий, Н. Выступление на 9-м Совещании директоров библиотек Академии наук СССР и академий наук союзных республик // Библиотечно-библиографическая информация. – 1967. – Nr 1 (63). – P. 41-42.
Саналатий, Н. Выступление на 10-м Совещании диреторов библиотек Академии наук СССР и академий наук союзных республик // Библиотечно-библиографическая информация. – 1969. – Nr 2 (72). – P. 86-88.
Саналатий, Н. Григорий Иванович Котовский: указ. лит. / Н. Саналати, В. Ульянов; под ред. А. Есауленко. – Кишинев, 1963. – 35 р.
Саналатий, Н. Книжной палате Молдавской ССР – 25 лет // Советская библиография. – 1982. – Nr 5. – Р. 34-38.
Саналатий, Н. Судьба связала меня на всю жизнь с библиотеками // Biblioteca academică 1928-2003 (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări) / Acad. de Şt. a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală. – Ch., 2003. – P. 160-163.
Referinţe critice:

Chriac, Vlad. Nicolae Sanalati, un bibliolog marcat de destin // Biblioteca academică 1928-2003 (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări) / Acad. de Şt. a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală. – Ch., 2003. – P. 160-163.
Sanalati Nicolae Carp // Camera Naţională a Cărţii: 45 de ani, 1952-2002 / aut. : Valentina Chitoroagă, Ion Şpac, Gheorghe Bobână,...; ed. îngrijită de Valentina Chitoroagă; red.-coord.: Tamara Osmochescu. – Ch., 2002. – P. 122-123.
Şpac, Ion. Nicolae Sanalati – bibliograf şi manager de elită (80 de ani de la naştere) // Şpac, Ion. Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice. – Ch., 2005. – P. 188-193.
Мадан, Ион. Саналатий Николай Карпович // Мадан, Ион. Книга, библиотечное дело, библиография Молдавии : библиогр. указ. – К., 1984. – Р. 86-87.

Linkuri utile:

www.cnaa.md/.../profile-romanian-literature-folklore.pdf–
www.hasdeu.md/ro/news.html?pg=5&sv=2–
http://87.248.191.120/sibimol/.../bibliographic_view,...id...–
www.amlib.asm.md/listabib.doc.

Sleahtiţchi Mihail

Pedagog, profesor universitar și politician din Republica Moldova.

Mihail Sleahtiţchi

Născut la 17 martie 1956, în s. Târnova, r-nul Donduşeni, Republica Moldova, căsătorit, un copil.
Studii:
1993-1997- doctoratul Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi (prMihail Sleahtiţchi

Născut la 17 martie 1956, în s. Târnova, r-nul Donduşeni, Republica Moldova, căsătorit, un copil.
Studii:
1993-1997- doctoratul Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi (profilul Psihologie socială)
1984 - 1987 - doctoratul Universităţii Pedagogice de Stat din Moscova (profilul Teoria şi istoria pedagogiei)
1974 - 1979 - Universitatea de Stat “A. Russo” din Bălţi (Facultatea Fizică-Matematică)
Titluri ştiinţifice:
1998 - doctor în psihologie (locul şi data susţinerii tezei - Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, România; 23 decembrie 1998; Diploma Seria R, Nr. 0005068)
1987 - doctor în pedagogie (locul şi data susţinerii tezei - Universitatea Pedagogică de Stat din Moscova, Rusia; 21 decembrie 1987; Diploma ПД № 010326)
Poziţii în reţeaua ştiinţifică internaţională:
2004 - prezent - academician (membru titular) al Intenational Teacher`s Traning Academy of Science (Moscova, Rusia) [Diploma Seria A, nr. 467]
2003- 2004 - membru-corespondent al Intenational Teacher`s Traning Academy of Science (Moscova, Rusia) [Diploma Seria B, nr. 1124]
2003 - prezent - membru asociat al Laboratoire europeen de psichologie sociale (Paris, Franţa)
Carieră:
2005 - prezent - conferenţiar la Catedra Psihosociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (Chişinău)
2001 - 2005 - profesor interimar la Catedra Discipline Sociojuridce şi Umanistice din cadrul Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi
1999 - 2001 - conferenţiar al Catedrei Discipline Sociojuridice şi Umanistice din cadrul Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi
1997 - 1999 - conferenţiar al Catedrei Drept din cadrul Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi
1994 - 1997 - conferenţiar al Catedrei Psihopedagogie generală şi aplicată din cadrul Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi
1990 - 1994 - conferenţiar al Catedrei Pedagogie generală din cadrul Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi
1988 - 1990 - lector superior al Catedrei Pedagogie generală din cadrul Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi
1984 - 1988 - doctorand la Universitatea Pedagogică de Stat din Moscova
1983 - 1984 - stagiar - cercetător la Universitatea Pedagogică de Stat din Moscova
1979 - 1983 - lector - asistent la Catedra de Pedagogie generală din cadrul Universităţii de
Stat “A. Russo” din Bălţi
Poziţii în administraţia academică:
2005 - prezent - şef al Catedrei Psihosociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (Chişinău)
1999 - 2005 - şef al Catedrei Discipline Sociojuridce şi Umanistice din cadrul Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi
1998 - 1999 - şef al Catedrei Drept din cadrul Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi
1992 - 1994 - decan al Facultăţii Pedagogie - Psihologie din cadrul Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi
1990 - 1994 - şef al Catedrei Pedagogie generală din cadrul Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi
Asociaţii profesionale:

2003-prezent

membru al Asociaţiei Române pentru Cercetare şi Intervenţie în Psihologia Socială

2002-prezent

membru al Asociaţiei de Criminologie din Republica Moldova

1995-prezent

membru al Asociaţiei Psihologilor din Republica Moldova

1993-prezent

membru al Ligii Pedagogilor din Republica Moldova

Membru fondator al:

i
Observatorului Naţional de Psihologie Socială (2000)

i

Colegiului Logos Plural (2001)

i

Institutului pentru Dezvoltare Comunitară (2004)

Participări la congrese, conferinţe, reuniuni, colocvii, seminare,
simpozioane naţionale şi internaţionale:
circa 80 de participări, între ele figurând:

i
Conferinţa internaţională “Cultura naţională şi impactul ei asupra procesului istorico-pedagogic” (Academia de Ştiinţe Pedagogice a Rusiei, Moscova, 21-22 mai 1991)

i

Conferinţa internaţională “Utilizarea creativă a modelelor didactice de altă dată în perfecţionarea învăţământului universitar contemporan” (Universitatea Pedagogică de Stat “D. Manuilski”, Rovno, 29-31 iunie 1991)

i

Conferinţa internaţională “Moştenirea teoretică a lui J.A. Komensky şi problemele actuale ale ştiinţei pedagogice"”(Academia de Ştiinţe Pedagogice a Rusiei, Moscova, 17-18 martie 1992)

i

Congresul XVIII al Academiei Româno-Americane de ştiinţe şi arte “Moldova: deschideri ştiinţifice şi culturale spre Vest” (Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Chişinău, 12-14 iulie 1993)

i

Simpozion internaţional “România: accelerarea tranziţiei” (Institutul Naţional de Informaţii, Bucureşti, 15-16 martie 1996)

i

Reuniunea internaţională de experţi “Minorităţi, marginali, excluşi”(Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2-4 iunie 1996)

i

Workshop internaţional “Educaţie pentru Dezvoltare” (UNICEF, Constanţa, 14-27 iulie 1996)

i

Reuniunea internaţională de experţi “Câmpul universitar şi actorii săi”(Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, 31 octombrie -1 noiembrie 1996)

i

Simpozion internaţional “Restructurarea câmpului social - o perspectivă psihosocială asupra schimbării sociale” ”(Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, 23-24 octombrie 1997)

i

Seminar internaţional “Curriculum psihopedagogic universitar: probleme şi perspective” (Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, Chişinău, 30-31 octombrie 1998)

i

Seminar internaţional “Practica sondajului sociologic în societatea în schimbare” (Colegiul Invizibil din Republica Moldova, Chişinău, 25-26 februarie 2000)

i

Simpozion internaţional “Dimensiunea spirituală a comportamentului civilizat” (Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, Chişinău, 27-28 iunie 2001)

i

Reuniunea internaţională de experţi “Educarea toleranţei într-o societate multiculturală” (Fundaţia Soros-Moldova & Institutul de Politici Publice, Chişinău, 4-6 octombrie 2001)

Desemnat în calitate de membru al:

i
Comitetului pentru Premiile de Stat ale R. Moldova în domeniul Ştiinţei, Tehnicii şi Producţiei (1999 - prezent)

Senatului Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (2005 - prezent)

i

Senatului Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi (1990 - 1994; 1999 - 2005)

i

Consiliului Ştiinţific al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat “A. Russo” din Bălţi (1998 - 2005)

i

Consiliului Profesoral al Departamentului Psihologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (2004 - prezent)

Publicaţii:
peste 80 de lucrări, între ele remarcandu-se:

i
Anatomia societăţii posttotalitare (coord.)., Chişinău, Editura “Tehnica Info”, 2002, 392 p.

i

Eseu asupra reprezentării puterii, Chişinău, Editura “Ştiinţa”, 1999, 314 p.

i

Liderii, Chişinău, Editura “Ştiinţa”, 1998, 232 p.

i

Câmpul social (coord.), Chişinău, Editura “Ştiinţa”, 1996, 244 p.

i

Clasic şi modern în psihopedagogia socială (coord.), Chişinău, Editura “Ştiinţa”,
1996, 245 p.

i

Psihopedagogia de la A la Z (în colaborare), Chişinău, Editura “Ştiinţa”, 1996, 167 p.

i

Universul reprezentărilor sociale, Chişinău, Editura “Ştiinţa”, 1995, 91 p.

i

Psihopedagogie socială (coord.), Chişinău, Editura “Ştiinţa”, 1995, 158 p.

i

Dicţionar de psihologie şi pedagogie, Chişinău, Editura “Ştiinţa”, 1995, 525 p.

i

Dicţionar de pedagogie muzicală (în colaborare), Chişinău, Editura “Ştiinţa”, 1994, 207 p.

Cunoaşterea limbilor:
română (maternă), rusă (fluent), franceză (satisfăcător), engleză (elementar).

Linkuri utile:
http://www.pldm.md/index.php?option=com_content&view=article&id=306&Itemid=4.
http://www.crime.md/2013/05/22/consilier-prezidential-implicat-intr-o-afacere-dubioasa-mihail-sleahtitchi/.
http://old.parlament.md/structure/deputees/SLEAHTITCHIMihail/.
http://news.click.md/topic/mihail-sleahtitchi.
http://www.publika.md/tag/mihai-sleahtitchi_108891.

http://tribuna.md/2013/09/09/fotografia-zilei-ce-mai-face-mihail-sleahtitchi/.

Soltan Petru

Savant de notorietate, specialist în domeniul geometriei, topologiei şi matematicii aplicate.

Anul şi locul naşterii:

s-a născut la 29 iunie 1931 (oficial în acte – 1930), în localitatea Coşniţa (Transnistria), Republica Moldova;

Studii:

1953–1954 a absolvit şcoala medie din or. Tiraspol şi Institutul Pedagogic din Chişinău, după care este lector la această instituţie;
1954–1958 urmează doctorantura la Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova. Este apoi asistent, lector superior, conferenţiar, profesor şi şef al Catedrei de Matematică Aplicată la Universitatea de Stat din Chisinău;

Activitatea profesională:
1973 şi 1986 — director al Institutului de Cercetări Ştiintifice în domeniul Planificării;
1974–1978 a fost membru al Prezidiului al A.S.M.;
1987 −1990 — profesor la Universitatea de Stat din Moldova;
1990–1994 — în calitate de deputat, preşedinte al Comisiei pentru Ştiintă şi Învăţămînt şi membru al Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova;
Iniţiază formarea Comisiei Superioare de Atestare din R.M.; constituirea Comisiei Naţionale UNESCO şi a Academiei de Studii Economice; apariţia liceelor; trimiterea tinerilor la studii în străinătate etc.
1994 — activează ca cercetător ştiinţific general la USM;
Este fondator al şcolii ştiinţifice „Teoria mulţimilor d-convexe şi aplicaţiile matematicilor”. Interesele ştiinţifice ale acad. P. Soltan ţin de domeniile geometriei, topologiei, ciberneticii matematice, matematicii aplicate. Este autor al teoriei d-convexităţii.
A introdus mai multe noţiuni în geometria mulţimilor convexe, în special dimensiunea Helly, a aplicat metodele matematice în economia ţării.
Este autor a peste 100 de lucrări ştiinţifice în domeniul matematicilor teoretice şi celor aplicate, inclusiv 6 monografii.

Premii şi distincţii

2003 — membru de onoare al Academiei Române;

2001 —membru al Fundaţiei „Petre Andrei” ;

1992 — membru al Fundaţiei „Universitatea Marea Neagră”;

2001 — preşedinte al colegiului de redacţie al Calendarului Naţional al RM,

1998 — preşedinte al Consiliului ştiinţific specializat pentru decernarea gradelor ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat la specialitatea „Cibernetica, Matematica şi Cercetări Operaţionale” , preşedinte al Asociaţiei de Cultură şi Drept „Transnistria”.

1992 — Doctor Honoris Causa al Universitătii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, al Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău (2000), al Academiei de Studii Economice din Moldova (1998), Doctor Magna cum Laude al Universităţii Libere Internationale din Moldova (1993), Profesor onorific al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi 2001. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2003).

Bibliografie selectivă:
Monografii
Boltyanskii, Vladimir. Excursions into combinatorial geometry / Vladimir Boltyanskii, Horst Martini, Petru Soltan. — Berlin : Springer, 1997. — 418 p. — ISBN 3-540-61341-2.
Soltan, Petru. Între Scylla şi Charybda / Petru Soltan. — Ch. : Ştiinţa, 2006. — 147 p. — ISBN 978-9975-67-335-0.
Soltan, Petru. La porţile Babilonului / Petru Soltan. — Ch. : ARC, 2001. — 278 p. — ISBN 978-9975-61-181-8.
Soltan, Petru. Prelegeri selectate din teoria grafelor / Petru Soltan. — Ch. : CE USM, 2000. — 108 p.
Soltan, Petru. Transnistria, lacrima mea / Petru Soltan. — Ch. : ASEM, 2006. — 218 p. — ISBN 978-9975-75-082-0.
Болтянский, В. Комбинаторная геометрия различных классов выпуклых множеств / В. Болтянский, П. Солтан. — К. : Штиинца, 1978. — 279 c.
Солтан, П. Экстремальные задачи на выпуклых множествах / П. Солтан ; отв. ред. : И. Чиботару. — К. : Штиинца, 1977. — 115 c.
Солтан, П. Экстремальные задачи на графах и алгоритмах и алгоритмы их решения / П. Солтан, Д. К. Замбицкий, К.Ф. Присакару. — К. : Штиинца, 1973. — 87 c.
Articole
Boltyanskii, V. Combinatorial geometry and convexity classes / V. G. Boltyanskii, P. S. Soltan // Russ. Math. Surv. — 1978. — Vol. 33, Nr 1. — P. 3-42.
Boltyanskii, V. A solution of Hadwiger’s problem for zonoids. / V. G. Boltyanskii, P. S. Soltan // Combinatorica. — 1992. — Nr 12. — P. 381-388.
Boltyanskii, V. Solution of Hadwiger’s problem for a class of convex bodies / V. G. Boltyanskii, P. S. Soltan // Soviet mathematics. Doklady. — 1991. — Vol. 42, Nr 1. — P. 18-22.
Boltyanskii, V. Star-shaped sets in normed spaces / V. G. Boltyanskii, H. Martini, P. S. Soltan // Discrete & Computational Geometry. — 1996. — Vol. 15, Nr 1. — P. 63-71.
Soltan, P. S. Covering convex solids by greater homotheties / P. S. Soltan // Mathematical Notes. — 1972. — Vol. 12, Nr 1. — P. 483-485.
Болтянский, В. Г. Комбинаторная геометрия и классы выпуклости / В. Г. Болтянский, П. С. Солтан // Успехи математических наук. — 1978. — Т. 33, Nr 1. — P. 3-42.
Болтянский, В. Г. О звездных множествах / В. Г. Болтянский, П. С. Солтан // Изв. АН МССР. — 1976. — Nr 3. — P. 7-11.
Солтан В. П. d-Выпуклые функции в графах / В. П. Солтан, П. С. Солтан // Доклады Акад. Наук СССР. — 1979. — Т. 249, Nr 3. — P. 555-558.
Солтан, П. С. Задачи Штейнера на графах / П. С. Солтан, К. Ф Присакару // Доклады Акад. Наук СССР. — 1971. — Т. 198, Nr 1. — P. 46-49.
Солтан, П. С. Некоторые свойства d-выпуклых множеств / П. С. Солтан, Л. Герман, В. П. Солтан // Доклады Акад. Наук СССР. — 1973. — Т. 212, Nr 6. — P. 1276-1279.
Солтан, П. С. О покрытии выпуклых тел гомотетичными / П. С. Солтан // Fundamenta Mathematicae. Warszawa, 1972. — Т. 76, Nr 1. — P. 85-93.
Солтан, П. С. О покрытии многогранников гомотетами / П. С. Солтан// Доклады Акад. Наук СССР. — 1972. — Т. 202, Nr 3. — P. 541-544.
Солтан, П. С. О просвечивании выпуклых тел / П. С. Солтан, В. П. Солтан // Доклады Акад. Наук СССР. — 1986. — Т. 286, Nr 1. — P. 50-53.
Солтан, П. С. О размерности прообразов при отображении компактов в полиэдры // Доклады Акад. Наук СССР. — 1960. — Т. 130, Nr 3. — P. 510-513.
Солтан, П. С. Об одной теореме типа Хелли / П. С. Солтан // Математические исследования. — К., 1970. — Т. 7, вып. 1. — Р. 206-209.
Солтан, П. С. Об освещении выпуклого тела изнутри / П. С. Солтан // Математический сб. / АН СССР. — 1962. — Т. 57, Nr 4. — Р. 443-448.
Солтан, П. С. Об освещении неограниченных выпуклых тел / П. С. Солтан // Математические исследования. — К., 1970. — Т. 5, вып. 1. — Р. 128-140.
Солтан, П. С. Совместное решение нескольких задач Штейнера на графах / П. С. Солтан // Доклады Акад. Наук СССР. — 1972. — Т. 202, Nr 2. — P. 294-297.
Солтан, П. С. Теорема Хелли для ^-выпуклых множеств / П. С. Солтан // Доклады Акад. Наук СССР. — 1972. — Т. 205, Nr 3. — P. 573-539.
Personalia
Cimpoi, Mihai. Lumea de la înălţimea matematicii: Petru Soltan — academician, matematician, om de cultură la 70 de ani de la naştere / Mihai Cimpoi // Lit. şi arta. — 2001. — 5 iul. — P. 7.
Georgescu, Adelina. Soltan, Petru / Adelina Georgescu // Matematicieni români de pretudindeni. — Piteşti, 2004. — P. 206.
Pohilă, Vlad. Petru Soltan / Vlad Pohilă // Calendar Naţional / Biblioteca Naţională. — Ch., 2006. — P. 207-214.
Soltan, Petru // Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova: 50. Ch., 1996. — P. 126-127.
Soltan, Petru // Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească, de-a lungul timpului şi de pretudindeni. — Bucureşti, 2005. — Vol. VI.: A-Z. — P. 355-357.
Soltan, Petru // Enciclopedia Sovietică Moldovenească. — Ch., 1976. — Vol. 6. — P. 197.
Soltan, Petru. La sfat de taină : [interviu cu academicianul la 70 de ani de la naştere] / consemnare: Grigore Vieru, Nicolae Dabija // Lit. şi arta. — 2001. — 5 iul. — P. 6.
Soltan, Petru. Tuneluri prin zăpezile memoriei : [ interviu cu acad. P. Soltan, cu prilejul împlinirii a 65 de ani ] // Basarabia. — 1996. — Nr. 5 — P. 139-153.
Бородин, С. Петру Солтан // Выдающиеся математики / С. Бородин, А. С. Бугaж. — Киев, 1987. — P. 480.

Linkuri utile:
http://www.art-emis.ro/personalitati/310-petru-soltan-academician-republica-moldova-.html/

Stere Constantin

Om politic, jurist, publicist, savant și scriitor român.

Data şi locul naşterii:

1865 — se năşte la 16 noiembrie la Horodişte, în ţinutul Sorocii;

Studii:

1876-1884 — îşi face studiile la Chişinău, la pensionul pastorului german Phaltin, de pe lângă biserica luterană din Chişinău, apoi la Gimnaziul nr. 1 de baieţi din acelaşi oraş;

1892 — se înscrie la facultatea de drept al Universităţii ieşene;

Activitatea publicistică:

1893-1894 — începe activitatea publicistică şi debutul oficial în România la ziarul „Evenimentul literar” cu articolul „Limba literară” sub pseudonimul C. Şărcăleanu;

1893 — începe colaborarea cu ziarul bucureştean „Adevărul”;

1897 — tipografia din Iaşi lansează cartea lui Stere „Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept: Studiu sociologic şi juridic”;

1903 — 1906 — apare primul articol din ciclul „Scrisori din Basarabia” publicat într-o revistă franceză;

1906 — C. Stere împreună cu Paul Bujor fondează revista literară şi social-politică „Viaţa românească”;

1908 — publică în paginile revistei "Viaţa românească„un ciclu de articole în susţinerea ţărănimii;

Viaţa publică:

1885 — este deportat în Siberia;

1895 — C. Stere devine cetăţean român;

1901 — începe cariera de pedagog, activând în calitate de suplinitor la catedra de drept administrativ şi constituţional al Facultăţii de drept a Universităţii din Iaşi;

1901-1934 — este ales deputat în repetate rânduri;

08.1914-10.1914 — deţine funcţia de consilier juridic al Marelui Stat Major;

04.1918-11.1918 — este ales preşedinte al „Sfatului Ţării”;

1936 — a încetat din viaţă, la vârsta de 71 de ani.

Bibliografie selectivă:

Stere, Constantin. Curs de drept constituţional / Constantin Stere. — Iaşi, 1905. — 296 p.

Stere, Constantin. Drept constituţional : curs litografiat / Constantin Stere. — Iaşi, 1911. — 1132 p.

Stere, Constantin. În preajma revoluţiei : Roman. I. Prolog; Smaragda Theodorovna. — Adevărul. — S. A. — 1931. — Vol. I. — 259 p.

Stere, Constantin. În preajma revoluţiei : Roman II. Copilăria şi adolescenţa lui Vania Răutu / Constantin Stere. — Adevărul. — S. A. — 1932. — Vol. II. — 359 p.

Stere, Constantin. În preajma revoluţiei : Roman III. Lutul / Constantin Stere. — Adevărul. — S. A. — 1932. — Vol. III. — 318 p.

Stere, Constantin. În preajma revoluţiei : Roman IV. Hotarul / Constantin Stere. — Adevărul. — S. A. — 1933. — Vol. IV. — p.

Stere, Constantin. În preajma revoluţiei : Roman V. Nostalgii / Constantin Stere. — Adevărul. — S. A. — 1934. — Vol. V. — 406 p.

Stere, Constantin. În preajma revoluţiei : Roman VI. Ciubăreşti / Constantin Stere. — Adevărul. — S. A. — 1935. — Vol. VI. — 392 p.

Stere, Constantin. În preajma revoluţiei : Roman VII. In ajun / Constantin Stere. — Adevărul. — S. A. — 1935. — Vol. VII. — 400 p.

Stere, Constantin. În preajma revoluţiei : Roman VIII. Uraganul / Constantin Stere. — Adevărul. — S. A. — 1936. — Vol. VII. — 408 p.

Stere, Constantin. Marele războiu şi politica României / Constantin Stere. — Bucureşti: Poporul, 1918. — 463 p.

Personalia

Caraman, Vlad. „În preajma revoluţiei” de Constantin Stere. Elemente de poetică a Bildungsromanului / Vlad Caraman. — Ch. : Gunivas, 2009. — 120 p. — ISBN 978-9975-4070-0-7.

Donos, Alexandru. Baştina lui Constantin Stere: Evocări, dezvăluiri, precizări / Alexandru Donos. — Ch. : Universul, 2010. — 80 p. — ISBN 978-9975-47-050-6.

Grecu, Raisa. Stere în luptă pentru drepturile omului. Concepţia drepturilor şi libertăţilor omului în opera juridică a lui Constantin Stere / Raisa Grecu ; red. şt. : Gheorghe Avornic. — Ch. : Universul, 2009. — 252 p. — ISBN 978-9975-47-034-6.

Grecu, Raisa. Stere — juristul / Raisa Grecu ; red. şt. : Gheorghe Avornic. — Ch. : Universul, 2008. — 248 p. — ISBN 978-9975-944-72-4.

Ornea, Zigu. Viaţa lui Constantin Stere / Zigu Ornea. — Bucureşti : Cartea românească, 1989. — Vol. I. — 590 p. — ISBN 973-23-0099.

Şpac, Ion. Constantin Stere: scriitorul, publicistul, politicianul, juristul, omul : Biobibliografie-invitaţie la lecturi şi investigaţii / Ion Şpac ; red. şt. : Haralambie Corbu ; ed. îngrijită de Aurelia Hanganu ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” a AŞM, Inst. de Filologie al AŞM. — Ch. : S. n., 2011. — 424 p. — ISBN 978-9975-78-987-5.

Teodorovici, Maria. Constantin Stere: Victoria unui înfrînt / Maria Teodorovici. — Ch. : Ed. Cartier. — 1997. — 330 p. — ISBN 9975-949-03-7.

Teleuţă Alexandru

dr. în ştiinţe agricole, conf. univ.

Data şi locul naşterii:

31 octombrie 1952 s. Oziornoe (fosta comună General Averescu), r. Izmail, reg. Odesa.

Studii:

1969 — a absolvit şcoala medie din satul natal;

1974 — a absolvit Facultatea de Agronomie a fostului Institut Agricol „M.Frunze” din or. Chişinău;

1975-1978 — face aspirantura la Institutul Unional pentru Fitotehnie „N. I. Vavilov” (Leningrad);

Titluri ştiinţifice:

1978 — dr. hab. în ştiinte biologice, Institutul Unional pentru Fitotehnie „N. I. Vavilov” (Leningrad);

Activitatea de muncă şi experienţa managerială:

1975-1978— cercetător ştiinţific la Institutul de cercetări „Porumbeni”;

1978 — cercetător ştiinţific la Grădina Botanică a AŞM;

— profesor la Universitatea AŞM şi la Universitatea de Stat din Moldova.

Distincţii, titluri onorifice:

— Titlul Onorific „Om Emerit”;

— diplomă de merit (Guvernului Rep. Moldova, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Mediului, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Universitatea din Bucureşti etc.);

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Monografii

Plante cu flori — III. Clasa Liliopsida: Subclasele: Alismatidae, Liliidae, Arecidae / aut.-coord. : Al. Ciubotaru, Gh. Postolache, Al. Teleuţă ; Min. Mediului al Rep. Moldova, Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Fondul Ecologic Naţ. — Ed. a 2-a. — Ch. : Î.E.P. Ştiinţa, 2010. — 184 p. — (Lumea vegetală a Moldovei ; Vol. 4). — ISBN 978-9975-67-719-6.

Plante medicinale / Al. Teleuţă, M. Colţun, C. Mihailescu [et al.]. — Ch. : Litera AVN, 2008. — 334 p. — ISBN 978-9975-74-009-8.

Poluarea şi dezvoltarea plantelor lemnoase : [studiu] / Al. Teleuţă, A. Palancean, E. Alexandrov [et al.] ; Inst. Grădina Botanică al Acad. de Ştiinţe a Republicii Moldova. — Ch. : Iunie Prim, 2008. — 53 p. — ISBN 978-9975-9780-9-5.

Republica Moldova: Al patrulea raport naţional cu privire la diversitatea biologică / Al. Teleuţă, A. Munteanu, Gh. Postolache [et al.]. — Ch. : S. n., 2010. — 70 p. — ISBN 978-9975-80-320.

Articole

Aspecte ale tehnologiei de producere a marcotelor de levănţică în scopul fondării plantaţiilor industriale / M. Colţun, Al. Ciubotaru, Al. Teleuţă [et al.] // Rev. Botanică. — 2012. — Vol. 4, Nr 1 (5). — P. 90-95.

Ciubotaru, Al. Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova — 60 ani de activitate / Al. Ciubotaru, Al. Teleuţă // Akademos. — 2010. — Nr 2 (17). — P. 89-93. — http://www.akademos.asm.md/files/Gradina%20botanica%20a%20academiei%20de%20stiinte%20a%20republicii%20moldova.pdf

Ciubotaru, Al. Grădina Botanică (Institut) a AŞM la 60 de ani de cercetări ştiinţifice şi 38-de la începutul construcţiei capitale şi verzi : (1950-2010) / Al. Ciubotaru, Al. Teleuţă, M. Colţun // Rev. Botanică. — 2010. — Vol. 2, Nr 2. — P. 9-22.

Componenţa floristică şi fitogenotică din Rezervaţia Peisagistică Căbăeşti-Pîrjoteni : [Călăraşi] / Şt. Lazu, Al. Teleuţă, E. Alexandrov [et al.] // Rev. Botanică. — 2010. — Vol. 2, Nr 2. — P. 107-121.

Fitocenotaxonomia pădurilor termofile de gorun cu cărpiniţă din Republica Moldova / Şt. Lazu, S. Vasile, Al. Teleuţă [et al.] // Mediul Ambiant. — 2007. — Nr 2. — P. 44.

Grădina Botanică / Al. Teleuţă, E. Alexandrov, Al. Ciubotaru [et al.] ; Inst. Grădina Botanică al Acad. de Ştiinţe a Republicii Moldova. — Ch. : S. n., 2008. — 15 p.

Istoricul cercetării floristice / prelucrat de Valentina Cantemir, Al. Teleuţă // Flora Basarabiei (plantele superioare spontane). — Ch., 2011. — Vol. 1. : Bryophyta, Lycopodiophyta, Equisetophyta, Pteridophyta, Pinophyta. — P. 57-68.

Pajiştile de luncă cu habitat sodic din Republica Moldova / Şt. Lazu, Al. Teleuţă, L. Talmaci [et al.] // Rev. Botanică. — 2012. — Vol. 4, Nr 1 (5). — P. 9-22.

Postolache, Gh. Aria protejată potenţială ,,Tamarix-Vâlcele" : [din Ocolul silvic Leova] / Gh. Postolache, A. Miron, Al. Teleuţă // Mediul Ambiant. — 2009. — Nr 1. — P. 35-39.

Reacţia vegetaţiei silvice din rezervaţia ştiinţifică ,,Codrii" la impactul climateric al secetei din anul 2007 / Şt. Lazu, S. Vasile, Al. Teleuţă [et al.] // Mediul Ambiant. — 2008. — Nr 3. — P. 38-41.

Sistemele de bioretenţie — criterii de selectare şi monitorizare / P. Pop (Boancă), M. Dîrja, Al. Teleuţă [et al.] // Rev. Botanică. — 2011. — Nr 3 (4). — P. 98-104.

Teleuţă, Al. Albăstriţa comună / Al. Teleuţă, M. Colţun, N. Ciocârlan // Mediul Ambiant. — 2011. — Nr 4. — P. 48-49.

Teleuţă, Al. Conservarea biodiversităţii / Al. Teleuţă, E. Alexandrov, A. Begu // Starea mediului în Rep. Moldova în anii 2007-2010 : (Raport Naţional). — Ch., 2011. — P. 117-122.

Teleuţă, Al. Constituirea reţelei ecologice naţionale în Republica Moldova / Al. Teleuţă, E. Alexandrov // Rev. Botanică. — 2011. — Nr 3 (4). — P. 13-26.

Teleuţă, Al. Educarea şi conştientizarea în domeniul conservării diversităţii biologice în Republica Moldova /Al. Teleuţă, E. Alexandrov // Rev. Botanică. — 2011. — Nr 3 (4). — P. 112-122.

Teleuţă, Al. Modelarea arborilor şi arbuştilor (topiar) / Al. Teleuţă, E. Alexandrov // Rev. Botanică. — 2011. — Nr 3 (4). — P. 105-111.

Teleuţă, Al. Starea florei şi vegetaţiei / Al. Teleuţă, E. Alexandrov, A. Begu // Starea mediului în Rep. Moldova în anii 2007-2010 : (Raport Naţional). — Ch., 2011. — P. 108-110.

Validarea ariilor naturale protejate / Gh. Postolache, Al. Teleuţă, A. Munteanu [et al.] // Rezervaţia Codrii — 40 de ani. — Ch., 2011. — P. 315-318.

Personalia

Savant, manager şi militant al lumii vegetale: Alexandru Teleuţă Ştefan la 60 de ani / Gh. Duca, T. Furdui, I. Guceac [et al.] // Rev. Botanică. — 2012. — Vol. 4, Nr 1 (5). — P. 119-123.

http://www.gradinabotanica.asm.md/node/211

Linkuri utile:
http://www.gb.asm.md/node/140

http://asm.md/index.php?go=detalii_sectii&n=12&struct2=1&sec=11&new_language=0

http://www.gb.asm.md/node/14

Tighineanu Ion

Ion Tighineanu - Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Data şi locul naşterii:
22 martie 1955, satul Sofia, raionul Drochia, Republica Moldova;
Studii:
1972-1975 — Institutul Politehnic din Chişinău, Facultatea de Electrofizică;
1975- 1978 — Institutul de Fizică şi Inginerie din Moscova;
1978-1981 — Doctorantura la Institutul de Fizică “P. N. Lebedev” al Academiei de Ştiinţe a URSS.

Titluri ştiinţifice:
1982 — Doctor în ştiinţe fizico-matematice, specialitatea 01.04.10 — Fizica semiconductorilor si dielectricilor, Institutul de Fizică “P. N. Lebedev” al Academiei de Ştiinţe a URSS, Moscova;
1991 — Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, specialitatea 01.04.10 — Fizica semiconductorilor şi dielectricilor, Institutul de Fizică Aplicată al AŞM, Chişinău;
1993 — Profesor universitar, Universitatea Tehnică din Moldova;
2007 — Membru Corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Activitatea de muncă şi experienţa managerială:
1984-1989 — Colaborator ştiinţific superior, Institutul de Fizică Aplicată al AŞM;
1989-1993 — Colaborator ştiinţific coordonator, Institutul de Fizică Aplicată al AŞM;
1993-1998 — Colaborator ştiinţific principal, Institutul de Fizică Aplicată al AŞM;
1998-2004 — Prorector (ştiinţă, relaţii internaţionale) la Universitatea Tehnică din Moldova;
1988 — Profesor prin cumul la Catedra de Microelectronică şi Dispozitive cu Semiconductori, Universitatea Tehnică din Moldova;
1998 — Şef al Laboratorului Interdepartamental “Structuri Semiconductoare de Dimensiuni Reduse”
2001 — Director al Centrului Naţional de Studiu şi Testare al Materialelor;
2004 — Preşedinte al Consiliului Ştiinţific Specializat pentru susţinerea tezelor de doctor în ştiinţe;
2004 — Vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Distinctii, Premii şi Titluri Onorifice:
1992 — Premiul Prezidiumului AŞM pentru activitatea ştiinţifică;
1995 — Bursier “Alexander von Humboldt”, Bonn, Germania;
1996 — Membru al Asociaţiei Internaţionale “Materials Research Society”, SUA;
2000 — Membru al Asociaţiei Internaţionale “The Electrochemical Society”, SUA;
2003 — Diploma de Merit al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică a Moldovei;
2004 — Membru al Comitetului internaţional “Committee on Capacity Building” (World Federation of Engineering Associations), Washington, USA;
2004 — Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei şi tehnicii;
2005 — Membru al Consiliului Asociaţiei Euro-Asiatice de Transfer Tehnologic, Ekaterinburg, Rusia;
2005 — Om Emerit al Republicii Moldova;
2010 — Ordinul “Gloria Muncii”.
Autor a cca 500 publicaţii ştiinţifice, inclusiv cca 200 în reviste internaţionale de prestigiu, 6 monografii şi manuale, 42 brevete de invenţie.
Bibliografie selectivă:
Nanoscale phenomena: Fundamentals and applications / eds. : H. Hahn, A. Sidorenko, I. Tiginyanu. — Berlin ; Heidelberg : Springer, 2009. — 212 p. — (NanoScience and Technology). — ISBN 978-3-642-00707-1.
Porous III-V semiconductors : [pentru uzul studenţilor] / Ion Tighineanu, Sergiu Langa, Helmut Foll, Veaceslav Ursachi ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Fizică Aplicată. — Ch. : Î.E.-P. Ştiinţa, 2005. — 186 p.
Ursachi, V. AIIBIII2CVI4 compounds under high pressure / V. Ursachi, I. Tighineanu,F. J. Manjón. — Ch. : S. n., 2010. — 168 p. — ISBN 978-9975-9690-7-9.
Articole
Application of surface charge lithography to nanostructuring of GaN epilayers / V. Iu. Popa, O. Volciuc, I. M. Tiginyanu, A. Sarua, P. Heard // Surface Engineering and Applied Electrochemistry. — 2008. — Vol. 44, Nr 1. — P. 6-8.
Cathodoluminescence characterization of rare earth doped composite materials based on porous GaP / B. Sanchez, B. Mendez, J. Piqueras, L. Sirbu, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki // Journal of Materials Science. — 2008. — Vol. 43. — P. 680-683.
Cathodoluminescence of TiO2 nanotubes prepared by low-temperature anodization of Ti foils / Mihai Enachi, Marion Stevens-Kalceff, Ion Tiginyanu, Veaceslav Ursaki // Materials Letters. — 2010. — Vol. 64, Nr 20. — P. 2155-2158.
A comparative study of guided modes and random lasing in ZnO nanorod structures / V. V. Ursaki, V. V. Zalamai, A. Burlacu, J. Fallert, C. Klingshirn, H. Kalt, G. A. Emelchenko, A. N. Redkin, A. N. Gruzintsev, E. V. Rusu, I. M. Tiginyanu // J. Phys. D: Applied Physics. — 2009. — Vol. 42. — P. 095106.
Conductivity of nanoporous InP membranes investigated using terahertz spectroscopy / S. K. E. Merchant, J. Lloyd-Hughes, L. Sirbu, I. M. Tiginyanu, P. Parkinson, L. M. Herz, M. B. Johnston // Nanotechnology. — 2008. — Vol. 19. — P. 395704.
Design and Characterization of Novel Focusing Elements based on Photonic Metamaterials / I. M. Tiginyanu, E. Foca, V. V. Sergentu, V. V. Ursaki, F. Daschner, R. Knöchel, H. Föll // Journal of Nanoelectronics and Optoelectronics. — 2009. — Vol. 4. — P. 20-39.
Design of negative-refractive-index materials of the basis of rods with a gradient of the dielectric constant / V. V. Sergentu, V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu, E. Foca, H. Föll, Robert W. Boyd // Applied Physics Letters. — 2007. — Vol. 91. — P. 081103.
Dielectric and metallo-dielectric 2D quasy-periodic nanomaterials for fotonic and electronic applications / I. Tiginyanu, E. Monaico, E. Badinter, A. Ioisher, M. Enachi // 10th Expert Evaluation & Control of Compound Semiconductor Materials & Technologies. — Darmstadt, 2010. — P. 173-175.
Electron field emission from narrow band gap semiconductors (InAs) / V. Litovchenko, A. Evtukh, M. Semenenko, A. Grygoriev, O. Yilmazoglu, H. L. Hartnagel, L. Sirbu, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki // Semiconductor Science and Technology. — 2007. — Vol. 22. — P. 1092-1096.
Enhanced radiation hardness of ZnO nanorods versus bulk layers / A. Burlacu, V. V. Ursaki, D. Lincot, V. A. Skuratov, T. Pauporte, E. Rusu, I. M. Tiginyanu // Physica Status Solidi — Rapid Research Letters. — 2008. — Vol. 2, Nr 2. — P. 68-70.
Environmentally friendly approach for nonlithographic nanostructuring of materials / I. M. Tiginyanu, E. Monaico, S. Albu, V. V. Ursaki // Physica Status Solidi — Rapid Research Letters. — 2007. — Vol. 1, Nr 3. — P. 98-100.
Epitaxial Electrodeposition of ZnO Nanowire Arrays on p-GaN for Efficient UV-Light-Emitting Diode Fabrication / O. Lupan, T. Pauporte, B. Viana, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki, R. Cortes // ACS Applied Materilas & Interfaces. — 2010. — Vol. 2, Nr 7. — P. 2083-2090.
Er and Eu doped GaP-oxide nanocomposites for optoelectronic applications / L. Sirbu, V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu, Ksenia Dolgaleva, Robert W. Boyd // Physica Status Solidi — Rapid Research Letters. — 2007. — Vol. 1, Nr 1. — P. R13-R15.
Exceptional Integration of Metal or Semimetal Nanowires in Human-Hair-Like Glass Fiber / E. Badinter, A. Ioisher, E. Monaico, V. Postolache, I. M. Tiginyanu // Materials Letters. — 2010. — Vol. 64. — P. 1902-1904.
Fabrication of GaN nanowalls and nanowires using surface charge lithography / Veaceslav Popa, Ion Tiginyanu, Olesea Volciuc, Andrei Sarua, Martin Kuball, Peter Heard // Materials Letters. — 2008. — Vol. 62. — P. 4576-4578.
Formation of metal wire arrays via electrodeposition in pores of Si, Ge and III-V semiconductors / C. Fang, E. Foca, L. Sirbu, J. Carstensen, H. Föll, I. M. Tiginyanu //Physica Status Solidi (a). — 2007. — Vol. 244, Nr 5. — P. 1388-1393.
GaP template based semiconductor-metal nanocomposite / S. Albu, Ed. Monaico, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki // Moldavian Journal of the Physical Sciences. — 2007. — Nr 2. — P. 135-141.
Guided mode lasing in ZnO nanorod structures / V. V. Ursaki, V. V. Zalamai, A. Burlacu, J. Fallert, C. Klingshirn, H. Kalt, G. A. Emelchenko, A. N. Redkin, A. N. Gruzintsev, E. V. Rusu, I. M. Tiginyanu // Superlattices and Microstructures. — 2009. — Vol. 46. — P. 513-522.
Heavy noble Gas (Kr, Xe) Irradiated (111) InP Nanoporous Honeycomb Membranes with Superior Optical Nonlinearity and Enhanced Ultrafast All-Optical Terahertz Emission / Krunal Radhanpura, Stuart Hargreaves, Roger A. Lewis, L. Sirbu, Ion M. Tiginyanu // Applied Physics Letters. — 2010. — Vol. 97, Nr 18. — P. 181921-1-181921-3.
High-pressure effects on the optical-absorption edge of CdIn2S4, MgIn2S4, and MnIn2S4 thiospinels / J. Ruiz-Fuertes, D. Errandonea, F. J. Manjon, D. Martinez-Garcia, A. Segura, V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu // Journal of Applied Physics. — 2008. — Vol. 103. — P. 063710.
High-pressure X-ray diffraction study on the structure and phase transitions of the defect-stannite ZnGa2Se4 and defect-chalcopyrite CdGa2S4 / J. Ruiz-Fuertes, D. Errandonea, F. J. Manjon, D. Martinez-Garcia, A. Segura, V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu // Journal of Applied Physics. — 2008. — Vol. 104. — P. 063524.
The impact of morphology upon the radiation hardness of ZnO layers / A. Burlacu, V. V. Ursaki, V. A. Skuratov, D. Lincot, T. Pauporte, H. Elbelghiti, E. V. Rusu, I. M. Tiginyanu // Nanotechnology. — 2008. — Vol. 19. — P. 215714.
Impact of size upon lasing in ZnO microtetrapods / V. V. Zalamai, V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu, A. Burlacu, E. V. Rusu, C. Klingshirn, J. Fallert, J. Sartor, H. Kalt // Applied Physics B: Lasers and Optics. — 2010. — Vol. 99, Nr 1/2. — P. 215-222.
Interaction of intrinsic defects with impurities in Al-doped ZnSe single crystals / G. N. Ivanova, D. D. Nedeoglo, N. D. Negeoglo, V. P. Sirkeli, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki // Journal of Applied Physics. — 2007. — Vol. 101. — P. 063543.
Luminescent materials based on semiconductor compound templates for random laser applications.
V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu, L. Sirbu, M. Enachi // Physica Status Solidi C. — 2009. — Vol. 6, Nr 5. — P. 1097-1104.
Morphology, luminescence, and electrical resistance response to H2 and CO gas exposure of porous InP membranes prepared by electrochemistry in a neutral electrolyte / O. Volciuc, E. Monaico, M. Enachi, V. V. Ursaki, D. Pavlidis, V. Popa, I. M. Tiginyanu // Applied Surface Science. — 2010. — Vol. 257, Nr 3. — P. 827-831.
Nanostructured ZnO produced from ZnTe for random laser applications / V. Zalamai, A. Burlacu, V. Postolache, E. V. Rusu, V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu // Moldavian Journal of the Physical Sciences. — 2010. — Vol. 9, Nr 3/4. — P.308-313.
Nanostructures of Metal Oxides / I. M. Tiginyanu, O. Lupan, V. V. Ursaki, L. Chow, M. Enaki // Comprehensive Semiconductor Science and Technology. — Amsterdam, 2010. — P. 1-83.
Nanostructuring induced enhancement of radiation hardness in GaN epilayers / V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu, O. Volciuc, V. Popa, V. A. Skuratov, H. Morkoç // Applied Physics Letters. — 2007. — Vol. 90. — P. 161908.
Nonlinear pressure dependence of the direct band gap in adamantine ordered-vacancy compounds / F. J. Manjon, O. Gomis, P. Rodriguez-Hernanmdez, E. Perez-Gonzalez, A. Munoz, D. Errandonea, J. Ruiz-Fuertes, A. Segura, M. Fuentes-Cabrera, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki // Physical Review B. — 2010. — Vol. 81, Nr 19. — P. 195201-1-195201-7.
Novel phosphors based on porous materials / I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki, L. Sirbu, M. Enaki, E. Monaico // Physica Status Solidi C. — 2009. — Vol. 6, Nr 7. — P. 1587-1591.
Numerical optimization of metallized titania nanotube morphologies for negative index material flat lens applications / V. Sergentu, V. Zalamai, M. Enachi, V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu // Moldavian Journal of the Physical Sciences. — 2010. — Vol. 9, Nr 3/4. — P. 333-338.
Optical characterization of hierarchical ZnO structures grown with a simplified vapour transport method / V. V. Ursaki, E. V. Rusu, A. Sarua, M. Kuball, G. I. Stratan, A. Burlacu, I. M. Tiginyanu // Nanotechnology. — 2007. — Vol. 18. — P. 215705.
Photoluminescence and vibrational properties of nanostructured ZnSe templates / E. Monaico, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki, A. Sarua, M. Kuball, D. G. Nedeoglo, V. P. Sirkeli // Semiconductor Science and Technology. — 2007. — Vol. 22. — P. 1115-1121.
Pore etching in III-V and II-VI semiconductor compounds in neutral electrolyte / I. M. Tiginyanu, E. Monaico, V. V. Ursaki, E. Foca, H. Föll // Electrochemical and Solid-State Letters. — 2007. — Vol. 10, Nr 11. — P. D127-D129.
Porous III-V semiconductors / Ion Tighineanu, Sergiu Langa, Helmut Foll, Veaceslav Ursachi. — Ch., 2005. — P. 180-187.
Prediction of negative index material lenses based on metallo-dielectric nanotubes / V. V. Sergentu, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki, M. Enachi, S. P. Albu, P. Schmuki // Physica Status Solidi — Rapid Research Letters. — 2008. — Vol. 2. — P. 242-244.
Raman scattering by porous structures with InAs quantum dots / Alexander Milekhin, Veacheslav Ursaki, Lilian Sirbu, Alexander Toropov, Ion Tiginyanu, Dietrich R. T. Zahn // Physica Status Solidi C. — 2009. — Vol. 6, Nr 4. — P. 883-885.
Random lasing in nanostructured ZnO produced from bulk ZnSe / V. V. Ursaki, V. V. Zalamai, A. Burlacu, C. Klingshirn, E. Monaico, I. M. Tiginyanu // Semiconductor Science and Technology. — 2009. — Vol. 24. — P. 085017.
Rapid thermal annealing induced change of the mecanism of multiphonon resonant Raman scattering from ZnO nanorods / V. V. Ursaki, O. I. Lupan, L. Chow, I. M. Tiginyanu, V. V. Zalamai // Solid State Communications. — 2007. — Vol. 143. — P. 437-441.
Red and green nanocomposite phosphors prepared from GaAs templates / L. Sirbu, V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu, Ksenia Dolgaleva, Robert W. Boyd // Journal of Optics A: Pure and Applied Optics. — 2007. — Vol. 9. — P. 401-404.
Refractive index dispersion deduced from lasing modes in ZnO microtetrapods / V. V. Ursaki, V. V. Zalamai, I. M. Tiginyanu, A. Burlacu, E. V. Rusu, C. Klingshirn // Applied Physics Letters. — 2009. — Vol. 95. — P. 171101.
Resonance Raman scattering in CuGaxAl1−xS2 crystals / N. N. Syrbu, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki, A. V. Dorogan // Journal of Optics A: Pure Applied Optics. — 2008. — Vol. 10. — P. 125002.
Selective hydrogen gas nanosensor using individual ZnO nanowire with fast response at room temperature / O. Lupan, V. V. Ursaki, G. Chai, L. Chow, G. A. Emelchenko, I. M. Tiginyanu, A. N. Gruzintsev, A. N. Redkin // Sensors and Actuators B: Chemical. — 2010. — Vol. 144, Nr 1. — P. 56-66.
Self-induced oscillation of the macropore diameter in n-type silicon / Ala Cojocaru, Jürgen Carstensen, Malte Leisner, Helmut Föll, Ion Tiginyanu // Physica Status Solidi C. — 2009. — Vol. 6, Nr 7. — P. 1533-1535.
Self-organized nucleation layer for the formation of ordered arrays of double-walled TiO2 nanotubes with temperature controlled inner diameter / Mihai Enachi, Ion Tiginyanu, Veaceslav Sprincean, Veaceslav Ursaki // Physica Status Solidi — Rapid Research Letters. — 2010. — Vol. 4, Nr 5/6. — P. 100-102.
Semiconductor — oxide nanocomposites based on porous simiconductors / L. Sîrbu, V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu [et al.] // Moldavian Journal of the Physical Sciences. — 2007. — Nr 2. — P. 142-147.
Shallow donor states induced in ZnSe: Au single crystals by lattice deformation / N. D. Nedeoglo, D. D. Nedeoglo, V. P. Sirkeli, I. M. Tiginyanu, R. Laiho, E. Lähderanta // Journal of Applied Physics. — 2008. — Vol. 104. — P. 123717.
Structural and optical high-pressure study of spinel-type MnIn2S4 / F. J. Manjón, A. Segura, M. Amboage, J. Pellicer-Porres, J. F. Sánchez-Royo, J. P. Itié, A. M. Flank, P. Lagarde, A. Polian, V. V. Ursaki, I. M. Tiginyanu // Physica Status Solidi (b). — 2007. — Vol. 244, Nr 1. — P. 229-233.
Superlensing with plane plates consisting of dielectric cylinders in glass envelopes / E. Foca, V. V. Sergentu, F. Daschner, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki, R. Knöchel, H. Föll // Physica Status Solidi A. — 2009. — Vol. 206. — P. 140-146.
Synthesis and characterization of ZnO nanowires for nanosensor applications / O. Lupan, G. A. Emelchenko, V. V. Ursaki, G. Chai, A. N. Redkin, A. N. Gruzintsev, I. M. Tiginyanu, L. Chow, L. K. Ono, B. Roldan Cuenya, H. Heinrich, E. E. Yakimov // Materials Research Bulletin. — 2010. — Vol. 45, Nr 8. — P. 1026-1032.
Terahertz photoconductivity of mobile electrons in nanoporous InP honeycombs / J. Lloyd-Hughes, S. K. E. Merchant, L. Sirbu, I. M. Tiginyanu, M. B. Johnston // Physical Review B. — 2008. — Vol. 78. — P. 085320.
Tighineanu, Ion. Cu cât mai mic cu atât mai performant : [despre dezvoltarea nanotehnologiilor şi nanomaterialelor] / Ion Tighineanu // Akademos. — 2009. — Nr 4. — P. 66-68.
Tighineanu Ion. “Instruirea, inovarea, investiiţiile — trei factori decisivi ai progresului” : [interviu cu I. Tighineanu despre proiectul “Politica industrială a Republicii Moldova pe perioada 2006-2015”] / interlocutor : Tatiana Rotaru // Intellectus. — 2006. — Nr 2. — P. 5-8.
Tighineanu Ion. Nanotehnologii: de la cercetări ştiinţifice la afaceri / Ion Tighineanu // Akademos. — 2007. — Nr 2/3. — P. 50-52.
Tiginyanu, I. M. High-Performance Nanostructured Semiconductor and Metallo-Dielectric Layers for Space Applications / I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki //High Performance Coatings for Automotive and Aerospace Industries. — New York, 2010. — P. 191-279.
Tiginyanu, I. M. Membrane-assisted revelation of the spatial nanoarchitecture of dislocation networks / Ion Tiginyanu, Veaceslav Popa, Marion A. Stevens-Kalceff // Materials Letters. — 2011. — Vol. 65, Nr 2. — P. 360-362.
Tiginyanu, I. M. Ordered arrays of metal nanotubes in semiconductor envelope / Ion Tiginyanu, Elena Monaico, Eduard Monaico // Electrochemistry Communications. — 2008. — Vol. 10. — P. 731-734.
Tiginyanu, I. M. Surface-charge lithography for GaN microstructuring based on photoelectrochemical etching techniques / I. M. Tiginyanu, V. Popa, O. Volciuc // Applied Physics Letters. — 2005. — Vol. 86. — P. 174102.
Ultraviolet photoconductive sensor based on single ZnO nanowire / O. Lupan, G. Chai, L. Chow, G. A. Emelchenko, H. Heinrech, V. V. Ursaki, A. N. Gruzintsev, I. M. Tiginyanu, A. N. Redkin // Physica Status Solidi A. — 2010. — Vol. 207, Nr 7. — P. 1735-1740.
Well-aligned arrays of vertically oriented ZnO nanowires electrodeposited on ITO-coated glass and their integration in dye sensitized solar cells / O. Lupan, V. M. Guerin, I. M. Tiginyanu, V. V. Ursaki, L. Chow, H. Heinrich, T. Pauporte // Journal of Photochemistry and Photobiology A: Chemistry. — 2010. — Vol. 211, Nr 1. — P. 65-73.
Whispering gallery modes and random lasing in ZnO microstructures / Veaceslav V. Ursaki, A. Burlacu, E. V. Rusu, V. Postolake, Ion M. Tiginyanu // Journal of Optics A: Pure and Applied Optics. — 2009. — Vol. 11. — P. 075001.
ZnO lasing in complex systems with tetrapods / V. M. Markushev, V. V. Ursaki, M. V. Ryzhkov, C. M. Briskina, I. M. Tiginyanu, E. V. Rusu, A. A. Zakhidov // Applied Physics B: Lasers and Optics. — 2008. — Vol. 93. — P. 231-238.
ZnSe-based conductive nanotemplates for nanofabrication / Eduard Monaico, Petru Tighineanu, Sergiu Langa, Hans L. Hartnagel, Ion Tiginyanu // Physica Status Solidi — Rapid Research Letters. — 2009. — Vol. 3, Nr 4. — P. 97-99.
Personalia:
Furdui, Teodor. Ora astrală a fizicianului Ion Tighineanu / Teodor Furdui, Ion Bostan, Dumitru Ghiţu // Săptămîna. — 2007. — 16 mar. — P. 9.
Ion Tighineanu — un savant între ştiinţă, poezie şi dragoste : [interviu cu I. Tighineanu / interlocutor : Tatiana Rotaru// Lit. şi arta. — 2010. — 18 mar.
Învingătorii Concursului Naţional de susţinere a Ştiinţei şi Inovării [în anul 2005 : Halarambie Corbu, Ion Tighineanu, Ion Bostan, Sergiu Melnic] // Intellectus. — 2006. — Nr 1. — P. 95-97.

Roibu Nicolae. Omul nostru de la Dubna : [55 de ani de la naşterea fizicianului Ion Tighineanu] / Nicolae Roibu // Timpul de dimineaţă. — 2010. — 22 mar. — P. 8.

Toderaş Ion

Academician, doctor habilitat în ştiinţe biologice, profesor universitar.

Data şi locul naşterii:

17 august 1948 în satul Logăneşti, r-nul Hânceşti;

Studii:

1971 — A absolvit Facultatea de biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Moldova;

1976 — A absolvit doctorantura la Institutul de Zoologie al AŞM.

Titluti ştiinţifice:

1979 — Doctor în ştiinţe biologice;

1991 — Doctor habilitat în ştiinţe biologice;

1992 — Profesor universitar;

2000 — Membru-corespondent al AŞM;

2004 — Academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Ecologice al AŞM;

2007 — Membru titular (academician) al AŞM.

Activitatea de muncă şi experienţă managerială:

1971-1988 — Cercetător ştiinţific de diferite niveluri la Institutul de Zoologie al AŞM;

1988-1998 — Şef al Catedrei de Zoologie, transormată ulterior în Catedra de Zoologie şi Ecologie a USM (1998-2000);

1993-2006 — Director al Institutului de Zoologie al AŞM;

2000-2005 — Şef al Catedrei de Biologie Umană şi Animală a USM;

2008-prezent — Director al Institutului de Zoologie al AŞM;

2009 — Formarea şi edificarea Centrului (laboratorului) de excelenţă ,,Biologie Generală şi Moleculară" în cadrul Insitutului de Zoologie al AŞM.

Activitatea ştiinţifică şi editorială

Se axează pe direcţiile prioritare ale hidrobiologiei, zoologiei, ecologiei funcţionale şi ecofiziologiei animalelor acvatice şi terestre. A publicat peste 400 de lucrări ştiinţifice.

— Membru al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM;

— Preşedinte al Consiliului ştiinţific pentru susţinerea tezelor de doctor şi dr. habilitat la specialitatea ,,Zoologie";

— Membru al Comisiei de Experţi din cadru CNAA;

— Preşedinte al Comitetului organizatoric al Conferinţelor a IV- a, a V-a şi a VI-a ale Zoologilor din Rep. Moldova cu participare internaţională;

— Membru al grupului ,,Ecofiziologie" din Cadrul Asociaţiei Internaţionale a Ţărilor Dunărene;

— Redactor-şef adjunct al revistei „Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii”;

— Membru al Colegiului de redacţie a revistei internaţionale „Hidrobiologia”;

— Membru al Colegiului de redacţie a revistei „Akademos”;

— Membru al Colegiului de redacţie a a culegerii periodice ,,Ecological Studies, Hazards, Solutions";

— Membru al Colegiului de redacţie a periodicii ,,Romanian Revue of Applied Ecology„;

— Membru al Colegiului de redacţie a Colecţiei Naţionale „Rezervaţiile Ştiinţifice Republicii Moldova”.

Distincţii, Titluri Onorifice

2000-prezent — Preşedinte al Societăţii Hidrobiologilor şi Ihtiologilor din Moldova;

2007 — ,,Inovator al anului 2007″, acordat de AŞM; ,,Inventator remarcabil" în cadrul Concursului Naţional pentru susţinerea ştiinţei şi a inovării ,,Econom — 2007″;

2010-prezent — Preşedinte al Consiliului Naţional UNESCO ,,Omul şi Biosfera" al Rep. Moldova;

— Reprezentant al Rep. Moldova la Reuniunea Paneuropeană a Convenţiei Internaţionale RAMSAR (Varna, Bulgaria) şi la Simpozionul UNESCO privind Politicile de mediu şi educaţie pentru dezvoltarea durabilă în regiunea Mării Negre (Bucureşti,România);

— Titlu de Comandor al Ordinului ,,Merite d’ invention"; de ,,Inventatorul anului" (Belgia);

— Doctor ,,Magna cum Laudae" al ULIM;

— Preşedinte al Centrului de educaţie ecologică din Moldova ,,J. Cousteau„;

— Coordonator naţional al Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva, responsabil de prezentarea standului expoziţional al Republicii Moldova ;

— Medalii de aur, argint şi bronz la Expoziţiile Internaţionale din SUA, Anglia, Belgia, Elveţia, România etc.

Bibliografie selectivă:

Monografii

Biostatistica / Elena Silitrari, Ion Toderaş, Andrei Silitrari [et al.] ; Univ. de Stat din Moldova, Inst. de Zoologie al AŞM. — Ch. : CEP USM, 2010. — 141 p. — ISBN 978-9975-70-982-8.

Histologia / Ion Melian, Ion Toderaş, Ludmila Cepurnov [et al.] ; Univ. de Stat din Moldova. — Ch. : CE USM, 2001. — 150 p. ISBN 9975-70-079-9.

Melian, Ion. Reptile (Sistematica, biologia, ecologia) / Ion Melian, Ion Toderaş, Victor Ciocârlan ; Univ. de Stat din Moldova, Inst. de Zoologie al AŞM. — Ch. : CEP USM, 2002. — 75 p. — ISBN 9975-70-216-3.

Nevertebrate / aut. coord. : Ion Toderaş, Mihail Vladimirov, Zaharia Neculiseanu ; red. şt. : Ion Toderaş ; Min. Mediului al Rep. Moldova, Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Fondul Ecologic Naţ. — Ed. a 2-a. — Ch. : Ştiinţa, 2010. — 200 p. — (Lumea animală a Moldovei ; Vol. 1). — ISBN 978-9975-67-721-9.

Toderaş, Ion. Modelarea matematică şi pronosticarea productivităţii secundare in ecosistemele acvatice / Ion Toderaş, Dorin Dumbrăveanu ; Univ. de Stat din Moldova, Inst. de Zoologie al AŞM. — Ch. : Ştiinţa, 1999. — 91 p.

Articole

Baitchorov, Vladimir. Ecological risk value assessment as an index of water quality (on the example of Dnieper river) / Vladimir Baitchorov, Ion Toderaş, Adriana Miron // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2007. — Nr 3 (303). — P. 75-82.

Crivoi, Aurelia. Cercetări ştiinţifice în cadrul Catedrei Biologie Umană şi Animală. Realizări şi perspective / Aurelia Crivoi, Ion Toderaş // Analele şt. Ser. Ştiinţe reale : Lucrări de sinteză, 1996-2006 / Univ. de Stat din Moldova. — Ch., 2006. — P. 61-72.

Detection of Babesia Sp. EU1 and Members of Spotted Fever Group Rickettsiae in Ticks Collected from Migratory Birds at Curonian Spit, North-Western Russia / A. Movila, H. V. Dubinina, O. O. Tolstenkov, I. Toderaş, A. N. Alekseev // Vector-borne and Zoonotic Diseases [online]. Mary Ann Liebert, Inc. — 2010. — Vol. 10. — doi: 10.1089/vbz.2010.0043.

Diversitatea şi particularităţile diagnosticării viruşilor albinelor (Apis mellifera L.) piscicole / I. Toderaş, O. Moraru, A. Movilă [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2009. — Nr 1 (307). — P. 4-11.

Evoluţia ecosistemului lacului de baraj Cuciurgan (bazinul r. Nistru) în condiţiile presingului termic / I. Toderaş, M. Vladimirov, M. Vicol [et al.] // Lacurile de acumulare din România — tipologie, valorificare, protecţie. — Iaşi, 1997. — Vol. I. — P. 57-64.

Furdui, Teodor. Ştiinţele biologice, chimice şi ecologice. Realizări şi perspective / Teodor Furdui, Ion Toderaş, Alexandru Chirilov // Akademos. — 2006. — Nr 2. — P. 21-26 ; Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2006. — Nr 1 (298). — P. 4-12.

Heavy metal accumulation in the main groups of hydrobionts of Middle Dniester and Dubasari reservoir / Elena Zubcova, Ion Toderaş, Natalia Zubcova [et al.] // Analele şt. / Univ. „Alexandru I. Cuza”. — Iaşi, 2002. — P. 96-102.

Influenţa compuşilor coordinativi al selenului, cobaltului(III) şi bismutului(III) asupra productivităţii culturii Paramecium caudatum / Ion Toderaş, Elena Arcan, Aurelian Gulea [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2009. — Nr 3 (309). — P. 161-168.

Molecular markers in the phylogenetic and systematic studies of animals (Acaries and Insects) / Ion Toderaş, Alexandru Movilă, Maria Duca [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2006. — Nr 1 (298). — P. 119-129.

Properties of Accumulation of Trace Elements in the Freshwater Shrimp (Macrobrachium nipponense) during Ontogenesis / Ion Toderaş, Elena Zubcov, Niran Muhammed [et al.] // Fisheries Development. — 2000. — Vol. 23. — P. 151-155.

Realizările ştiinţifice principale ale Institutului de Zoologie al AŞM în domeniul hidrobiologiei şi ihtiologiei / Ion Toderaş, Elena Zubcov, Laurenţia Ungureanu [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2006. — Nr 1 (298). — P. 104-109.

Rolul funcţional al populaţiilor nevertebratelor bentonice în migraţia biogenă a microelementelor / Ion Toderaş, Elena Zubcov, Lucia Bileţchi [et al.] // Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe chimico-biologice. — Ch., 1999. —P. 137-140.

The seasonal dynamics of trace element and heavy metal accumulation in freshwater fish / Elena Zubcov, Ion Toderaş, Natalia Zubcov [et al.] // Diversitatea, valorificarea raţională şi protecţia lumii animale. — Ch., 2001. — P. 208-215.

Starea actuală şi modificările posibile în componenţa diversităţii faunistice din Republica Moldova în rezultatul eventualelor schimbări climaterice / Ion Toderaş, Mircea Vicol, Andrei Munteanu [et al.] // Schimbarea climei — cercetări, studii, soluţii. — Ch., 2000. — P. 53-60.

Tendinţele în dezvoltarea sistemului reproductiv la femelele juveline a speciilor de peşti de importanţă economică în condiţiile actuale ale sectorului mijlociu a fl. Nistru / Ion Toderaş, Nina Fulga, Marin Usatîi [et al.] // Ecologia, evoluţia şi ocrotirea diversităţii regnului animal şi vegetal. — Ch., 2003. — Р. 246-254.

Toderaş, Ion. Aspecte biochimice ale inter-relaţiilor complexului parazit — gazdă / I. Toderaş, V. Rusu // Bul. Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova. Ştiinţe biologice şi chimice. — 1995. — Nr 2. — P. 32-38.

Toderaş, Ion. Aspectul structural-cantitativ al comunităţilor zoobentonice a ecosistemelor acvatice din bazinul hidrografic al râului Prut / Ion Toderaş, Mihail Vladimirov // Академику Л. С. Бергу — 130 лет : сб. науч. ст. — Бендеры, 2006. — P. 134-137.

Toderaş, Ion. Biogeochimia ecofiziologică a animalelor. Realizări şi perspective întru depăşirea provocărilor mileniului / Ion Toderaş // Structura şi funcţionarea ecosistemelor în zona de interferenţă biogeografică. — Ch., 2008. — P. 18-38.

Toderaş, Ion. Effect of Microelementes in the Fish Early Ontogenesis / Ion Toderaş, Elena Zubcov // Anale ştiinţifice ale Univ. de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe reale. — Chişinău, 1997. — P. 256-260.

Toderaş, Ion. Legităţile acumulării fosforului în ontogeneza moluştelor din apele dulcicole / Ion Toderaş, Nadejda Railean // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. — 2004. — Nr 4 (295). — P. 25-35.

Toderaş, Ion. Metode de cuantificare a polimorfismului capacităţii de reproducere a tulpinii de P. caudatum Ehrnb. / Ion Toderaş, Elena Silitrari, A. Silitrari // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2005. — Nr 2 (297). — P. 71-74.

Toderaş, Ion. Polimorfismul moluştelor genului Dreissena (Mollusca, Bivalvia) din bazinul hidrografic al fluviului Nistru / Ion Toderaş, Veaceslav Reva, Valeria Chiroşca // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2006. — Nr 1 (298). — P. 134-138.

Toderaş, Ion. Secţia de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Ecologice / Ion Toderaş // Akademos. — 2008. — Nr 1-2 (9). — P. 20-22.

Антропогенная трансформация фауны иксодовых клещей (Acarinae, Ixodidae, Amblyomminae banks.) с пастбищным типом подстерегания на территории Днестровско-Прутского бассейна / Инга Успенская, Ион Тодераш, Александр Мовилэ // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2011. — Nr 3 (315). — P. 99-106.

Биогенная миграция меди в водных экосистемах / С. А. Остроумов, И. К. Тодераш, Е. И. Зубкова [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2009. — Nr 3 (309). — P. 4-22.

Биоразнообразие наземной и водной фауны государственного заповедника „Ягорлык” на первом этапе его функционирования (1988-1990 гг.) / И. К. Тодераш, М. З. Владимиров, М. М. Викол [et al.] // Diversitatea, valorificarea raţională şi protecţia lumii animale. — Ch., 2006. — P. 59-71.

Владимиров, М. З. Спектр питания массовых видов рыб в некоторых водных экосистемах бассейна Днестра и степень использования кормовых ресурсов зообентоса / М. З. Владимиров, И. К. Тодераш // Academician Leo Berg — 125 years : col. of sci art. — Bendery, 2001. — Р. 62-65.

Выявление элементов (La, Au, U, Cs, Ba, Na, Ce, Se, Sb, Hf, Th, Sc, Sm и других) в биогенном детрите водных микрокосмов Viviparus viviparus, Unio pictorum, Ceratophyllum demersum / С. А. Остроумов, Г. М. Колесов, И. К. Тодераш [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2009. — Nr 2 (308). — P. 85-95.

Генетический полиморфизм популяций иксодового клеща Ixodes ricinus L. (Acarina, Ixodidae) в очагах с разным уровнем антропогенного пресса / А. А. Мовилэ, И. К. Тодераш, М. В. Дука [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2006. — Nr 3 (300). — P. 91-98.

Исследование толерантности Dreissena polymorpha при инкубации в присутствии солей 13 металлов / Е. И. Зубкова, И. К. Тодераш, О. В. Мунжиу [et al.] // Проблемы экологии и гидробиологии. — Москва, 2008. — Р. 57-59.

Механизмы регуляции воспроизводства рыб (на примере леща) / И. Тодераш, М. Шатуновский, М. Усатый [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2008. — Nr 3 (306). — P. 14-25.

Моллюски и их значимость в биогенной миграции металлов в водных экосистемах / Е. И. Зубкова, И. К. Тодераш, С. А. Остроумов [et al.] // Academicianul P. M. Zhukovskii — 120 ani : culeg. de art. şt. — Ch., 2008. — P. 153-160.

Природная очаговость на территории Республики Молдова в современных условиях / И. К. Тодераш, В. Ф. Кику, И. Г. Успенская [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2009. — Nr 3 (309). — P. 88-101.

Сравнительная морфо-функциональная характеристика гонад у самок Rutilus rutilus heckeli разных популяций / Н. Фулга, И. Тодераш, Н. Райлян [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2011. — Nr 2 (314). — P. 140-145.

Сравнительная характеристика суммарных легко растворимых белков у подвидов Carassius auratus gibelio и Carassius auratus auratus вида Carassius auratus (L.) / И. К. Тодераш, Т. М. Оборок, Лучия Чобану [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2008. — Nr 1 (304). — P. 100-107.

Формирование и улучшение качества воды: ключевая роль биологических и эколого-биохимических факторов / С. А. Остроумов, И. К. Тодераш, Л. Н. Унгуряну [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2009. — Nr 3. — P. 22-44.

Фосфор в мягких тканях Dreissena polymorpha из Дубоссарского водохранилища / Е. И. Зубкова, И. К. Тодераш, О. В. Мунжиу [et al.] // Ecological studies, Hazards, Solutions. — 2007. — Vol. 12. — Р. 51-53.

Фулга, Н. И. Морфо-функциональная характеристика гонадотропных клеток гипофиза в период полового созревания белого толстолобика в Кучурганском водоеме-охладителе Молдавской ГРЭС / Н. И. Фулга, И. К. Тодераш // Academician Leo Berg — 125 years : col. of sci art. — Bendery, 2001. — Р. 110-112.

Цинк в водных моллюсках. Сообщ. 1. Содержание цинка в морских и пресноводных моллюсках / И. К. Тодераш, С. А. Остроумов, Е. И. Зубкова [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2007. — Nr 2 (302). — P. 102-114.

Шулешко, Т. Кровососущие комары (Diptera: Culicidae) Республики Молдова: Эколого-фаунистический обзор и эпидемиологическое значение / Т. Шулешко, И. К. Тодераш, А. А. Мовилэ // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2011. — Nr 2 (314). — P. 19-34.

Эколого-гистофизиологическое исследование нейрогипофиза у самок белого толстолобика Hypophthalmichthys molitrix (Val.) в период полового созревания и искусственного воспроизводства / Н. И. Фулга, И. К. Тодераш, М. М. Викол [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2005. — Nr 1 (296). — P. 100-107.

Personalia

Furdui, Teodor. Şcoala hidrobiologică a academicianului Mihail Iaroşenko şi a membrului corespondent Ion Toderaş / Teodor Furdui // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. — 2001. — Nr 1. — P. 73-75.

Munteanu, Andrei. Excelent explorator şi mentor în dezvoltarea ştiinţei zoologice / Andrei Munteanu, Mircea Vicol, Laurenţia Ungureanu // Structura şi funcţionarea ecosistemelor în zona de interferenţă biogeografică : simpoz. intern. consacrat jubileului de 60 de ani al acad. Ion Toderaş. — Ch., 2008. — P. 13-17.

Savant, inventator şi manager : (60 de ani de la naşterea acad. Ion Toderaş) / Gheorghe Duca, Teodor Furdui, Valeriu Rudic [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2008. — Nr 1 (304). — P. 181-185.

Toderaş, Ion // Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 1961-2006 : Dicţ. — Ch. : Ştiinţa, 2006. — P. 267-268.

Toderaş, Ion // Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. 1946-2001 : Dicţ. — Ch. : CE USM, 2001. — P. 202-203.

Linkuri utile:
http://www.asm.md/?go=detalii-membri&n=109&new_language=0

Ungureanu Ion

Regizor şi actor de teatru şi film, om de stat, publicist, Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova

Data şi locul naşterii:

Născut la 2 august 1935, în s. Opaci, raionul Căuşeni, jud. Tighina;

Studii

1952-1955 — face studii la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, Facultatea de Filologie;

1955-1960 — studiază la Şcoala teatrală „Boris Şciukin” (Moscova);

1963-1964 — urmează cursuri superioare de regie de pe lângă Institutul de artă cinematografică „A.V. Lunacearski” din capitala URSS ;

Experienţa managerială

1958 —a debutat în cinematografie în filmul „Când omul nu-i la locul lui” primul film artistic realizat la studioul „Moldova-film”;

1960 — este angajat la teatrul „Luceafărul” din Chişinău;
1964-1971 — devine prim-regizor al teatrului;

1978-1989 — pleacă la Moscova unde este regizor la „Teatrul Armatei” din Russia;

1980-1989 - predă arta actoricească la Şcoala Superioară de teatru „B. Şciukin”;
1989 — 1994 — revine în Moldova şi este numit Ministru al Culturii şi Cultelor;

1992 — în calitate de ministru, Ion Ungureanu a deschis şi redeschis numeroase teatre, printre care şi „V. Alecsandri” din Bălţi. La propunearea sa a fost creat, după modelul „Inelul spiritual”, un complex muzeal la Zaim, în memoria autorului imnului limbii române, Alexe Mateevici;
1995 — se stabileşte cu traiul în România, este numit vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române (în prezent Institutul Cultural Român).

Filmografie:

1958 — „Când omul nu-i la locul lui” — Boris Grădinaru;

1962 — „Armaghedon ” — mirele;

1962 — „Călătorie în april” — preşedinte;

1963 — „Leacuri amare” — Somnilă;

1963 — „Bariera” ;

1967 — „Serghei Lazo” — Komarovski;

1968 — „Se caută un paznic” — Sfântul Petru;

1971 -„Ofiţer în rezervă” — instructor;

1971 — „Viforul roşu” — Gheorghe Ghiţă;

1972 -„Acest dulce cuvânt — libertatea” — senatorul Ramires;

1973 — „Podurile” — Ştefanache;

1974 — „Bărbaţii încărunţesc de tineri” — Chiril Armaşu;

1975 — Calul, puşca şi nevasta„ — Novac;

1976 — „Favoritul”- inspectorul Lodge;

1977 — „Povestea lui Făt-Frumos” — Laur-Balaur;

1977 — „Când ai alături un bărbat”;

1978 — „Centaurii” — senator;

1979 — „Pregătire de examen” ;

1984 — „Taina vilei Greta” — procurorul;

1985 — „Cum să devii fericit”- savantul;

1986 — „Povestea unui om necunoscut” — avocatul Pekarski;

1988 — „Dansul efemer al dragostei” — conducătorul ansamblului;

1991 — „Codrii” — preşedinte;

Premii şi distincţii:

1981 — „Om emerit în arte” al Federaţiei Ruse;

1989 — "Artist al Poporului „din Moldova;

1981 — Premiul „Intervidenie” pentru filmul televizat Lika (Plovdiv, Bulgaria);

1990 — „Premiul Naţional”;

2009 — „Doctor Honoris Causa” al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova

2009 — „Ordinul Republicii”.

Bibliografie selectivă:
Articole

Ungureanu, Ion. „A ne împlini ca oameni în faţa lui Dumnezeu...” : [interviu] / consemnare: Emilia Gheţu // Limba română. — 1995. — Nr 4. — P. 136-142.

Ungureanu, Ion. „Cea mai scumpă comoară” : [interviu] / consemnare : G. Lăcătuşu // Revista română. — 1997. — Nr 3. — P. 2.

Ungureanu, Ion. Dramele Basarabiei // Familia. — 1995. — Nr 2. — P. 39-41.

Ungureanu, Ion. „Importantă este directiva sufletului” : [interviu] / consemnare : M. Morăraş // Viaţa satului. — 1993. — 13 noiemb. — P. 3.

Ungureanu, Ion. „O reinstaurare a vechiului sistem ar purta pecetea lui Cain” : [interviu] / consemnare : Irina Nechit // Lit. şi arta. — 1995. — 31 aug. — P. 6

Ungureanu, Ion. Plecările şi venirile lui Ion Ungureanu : [interviu] / consemnare : Rodica Iuncu // Flux : Ed. de vineri. — 1995. — Nr 11. — P. 21.

Referinţe critice

Andon, Victor. Odisseia — lui Ion Ungureanu // Andon, Victor // Cineaştii secolului XX : eseuri, portrete, interviuri. — Ch., 2005. — P. 139-145.

Bătrânu, N. Actorul — interpret şi îndrumător de cunoştinţe : [referinţe la activitatea actoricească a lui I. Ungureanu] // Bătrânu, N. Nevoia de certitudini. — Ch., 1983. — P.64-76.

Cimpoi, Mihai. Fenomenul Ion Ungureanu / M. Cimpoi // Lit. şi arta. — 2009. — 9 iul. — P. 4.

Cimpoi, Mihai. Ion Ungureanu : [actor de teatru şi film, regizor, om de stat, publicist] // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române den Basarabia. — Ch., 1997. — P. 427.

Corciovescu, Cristina. Ion Ungureanu // Corciovescu, Cristina. 1234 cineaşti rom.: ghid bio filmograf. / Cristina Corciovescu, Bujor T. Răpeanu. — Bucureşti, 1996. — P. 374.

Ion Ungureanu a devenit Doctor Honoris Causa al AŞM : [pentru contribuţii substanţiale aduse la dezvoltarea artei teatrale în calitate de actor şi regizor şi pentru promovarea culturii naţionale în afara hotarelor republicii] // Timpul. — 2009. — 7 apr. — P. 4 : fot.; Jurnal de Chişinău. — 2009. — 8 mai. — P. 22.

Ion Ungureanu : actor, regizor, om de cultură : [Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Uniunea Teatrală a organizat conferinţa ştiinţifică cu genericul „Ion Ungureanu : actor, regizor, om de cultură”, în cadrul căreia i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al AŞM] // Dreptul. — 2009. — 8 mai. — P. 8.

Eţco, Tatiana. Academia l-a primit fără imn şi togă : [Ion Ungureanu — Doctor Honoris Causa] // Tatiana Eţco // Ziarul de gardă. — 2009. — 14 mai. — P. 20.

Matcaş, Nicolae. Un ministru şomer : [Ion Ungureanu] / Matcaş Nicolae // Lit. şi arta. — 1995. — 3 aug. — P. 6.

Odaniuc, Ioan Gh.Teatrul Republican „Luceafărul” : [referinţe la actorul şi regizorul Ion Ungureanu] // Odaniuc, Ioan Gh. Almanah enciclopedic : Perioada de tranziţie anii 1989-2008. — Ch., 2009. — Vol. 1 — P. 21-23.

Pelin, Pavel. Tremurânda ta lumină : [despre teatrul „Lucefarul”, cu referinţe la activitatea lui Ion Ungureanu] // Pelin, Pavel. Ce dragoste veche — actorii. — Ch., 1983. — P. 5-12.

Proca, Pavel. Sub pomul lui faurmaur : Ion Ungureanu // Proca, Pavel. Portrete cu jobenu-n jos. — Ch., 2004. — P. 7-11.

Proca, Pavel. „Eu nu-mi calc jurământul , nu-mi pătez nici cugetul, nici cinstea” : [despre actorul şi regizorul Ion Ungureanu] / Pavel Proca // Moldova. — 2010. — Mai-Iunie. — P. 10-13. : fot.

Pruteanu, Ioana. Cine se teme de Ion Ungureanu? : [pentru 7 mai current la AŞM a fost preconizată ceremonia de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa ilustrului om de cultură Ion Ungureanu] / Ioana Pruteanu // Capitala. — 2009. — 8 mai. — P. 7.

Spaţiul memoriei : [Ala Romanenco în dialog cu Ion Ungureanu] // Consemnări pe cortină / alcăt. : L. Vidraşcu, A. Fedico. — Ch., 1989. — P. 171-189.

Tamazlâcaru, Elena. Academia de Ştiinţe a Repulicii Moldova i-a acordat maestrului Ion Ungureanu foarte meritatul titlu de Doctor Honoris Causa, dar... / Elena Tamazlâcaru // Literatura şi arta. — 2009. — 21 mai. — P. 3.

Ungureanu Ion // Calendarul bibliotecarului ’1995. — Ch., 1994. — P. 87-88; Calendar naţional ’ 2005. — Ch., 2004. — P. 213-214.

Ungureanu Ion : [notă biografică] // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. — Ch., 1986. — Vol. 2. — P. 352.

Vieru, Grigore. Victimă a denaturării din ierarhia valorilor : [Ion Ungureanu] // Limba română. — 1995. — Nr 4. — P. 139.

Апостол, В. Истоки творчества театра „Лучафэрул” : [заметки о И. Унгуряну] / В. Апостол // Театр Советской Молдавии : страницы истории. — К., 1987. — Р.112-123.

Иорданов, И. Ион Унгуряну : [творческий портрет] // Иорданов, И. Кино Советской Молдавии. — К., 1978. — Р. 112-113.

Иорданов, И. Развитие молдавской художественной кинематографии : [заметки об актере И. Унгуряну] // Иорданов, И. Кино Советской Молдавии. — К., 1978. — Р. 9, 21, 32, 37.

Крусс, О. „Птицы нашей молодости” : [о постановке режиссером И. Унгуряну одноименного спектакля по пьесе И. Друцэ в Таллинском гос. акад. театре] / О. Крусс // Scena = Сцена 1974/1975. — Сh., 1977. — P. 87-90.

Полюхова, Маргарита. Краткая фильмографическая справка рассмотренных художественных кинолент „Молдова-филм” : [в том числе фильмы „Сергей Лазо” (1967г.), „Красная метель” (1971 г.), „Мосты” (1973 г.), с участием актера И. Унгуряну] // Полюхова, Маргарита. Легендарное прошлое на экране. — К., 1983. — Р. 118-122.

Тематические спецвыпуски : [фильм „Монолог” о творческом пути театра „Лучафэрул”; авт. сценария И. Унгуряну, А. Матвеев„; режиссер А. Матвеев] // Брескану, Г., Леошкевич, Э. „Молдова-филм” : фильмография. — К., 1975. — Р. 42.

Художественные фильмы : [„Сергей Лазо” (1967 г.), „Нужен привратник” (1967 г.), „Красная метель” (1971 г.), „Офицер запаса” (1971 г.), „Мосты” (1973 г.), „Мужчины седеют рано” (1974 г.) с участием актера И. Унгуряну] // Брескану, Г., Леошкевич, Э. „Молдова-филм” : фильмография . — К., 1975. — Р. 11, 12, 18, 22, 23-24.

Ursu Andrei

Profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe biologice, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Data şi locul naşterii:

Născut la 20 decembrie 1929 în localitatea Străşeni;

Studii:
1937 — 1942 — a studiat la şcoala primară, Străşeni;
1943- 1944 —liceul „B.P. Haşdeu” Chişinău;
1945 — 1946 —clasele VII — VIII Străşeni;
1946 — 1948 —şcoala medie de băieţi nr. 4 Chişinău;
1948 — 1953 —a absolvit Facultatea de Biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Chişinău;
1953 — 1986 —a activat în Institutul de Pedologie şi Agrochimie " N. Dimo„;
Activitatea didactică şi ştiinţifică:
1953 — 1954 —laborant;
1954 — 1958 —cercetător ştiinţific inferior;
1958 — 1966 —cercetător ştiinţific superior;
1966 — 1983 —director adjunct pentru probleme de ştiinţă;
1983 — 1986 —director al institutului. Concomitent deţine funcţia de director general al A.Ş.P. „Fertilitatea”
1979 — a susţinut teza de doctor habilitat în biologie ( Universitatea de Stat „M. Lomonosov” din Moscova )
1990 profesor universitar (Moscova, Comisia Unională de Atestare);
1978 — 1983; 1993 — 2004 a ţinut prelegeri la Universitatea de Stat din Moldova;
1986 — îşi începe activitatea în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
1986 — 2000— membru a Prezidiului A. Ş. M.;
1986- 1990 —academician coordonator interimar ;
1990- 2000 —academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Biologice şi Chimie; 1991 — şef al Laboratorului de geografie şi evoluţie al solurilor al Institutului de Geografie al A.Ş.M.
Premii şi distincţii:
Pentru merite ştiinţifice şi în activitatea organizatorică academicianul a fost distins cu titlu onorific de „Om emerit ”, ordinul „Gloria muncii ”, medaliile „Pentru Vitejie în Muncă” „Dimitrie Cantemir” " Честь. Слава. Труд" de gr. IV (Ucraina), este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova şi al Premiului „V. R. Wiliams”.
1994 — membru de onoare al Acedemiei Agrare şi Silvice „I. Ionescu-Şişeşti”, România;
1994 — membru de onoare al Societăţii Naţionale a României de Ştiinţa Solului;
1996 — Preşedintele al Societăţii Naţionale a Moldovei de Ştiinţa Solului;
2000 — membru de onoare al Societăţii Pedologilor din Rusia " V. Dokuceaev„;
2006- membru de onoare al Societăţii Pedologilor şi Agrochimiştilor din Ucraina;

Realizări :
1951 — 1952 cercetează solurile părţii sud — vestice şi dovedeşte lipsa pe teritoriul Moldovei a solurilor castanii;
1954 — 1960 alcătuieşte hărţile raioanelor administrative Taraclia, Baimaclia, Leova, Soroca, Floreşti etc;
1956 — 1957 cercetează solurile Platoului de Nord şi argumentează legitatea altitudinală a răspîndirii solurilor;
1958- 1959 cercetează solurile pe Dealurile Tigheciului şi stabileşte prezenţa solurilor cenuşii în Cîmpia de sud;
1960-1964 efectuiază raionarea agropedologică a Republicii Moldova;
1964 — 1970 participă la alcătuirea hărţilor pedologice a ţării la scara 1: 750000 şi 1:200000;
1965 — 1970 efectuiază cercetări pedoecologice, stabileşte pretabilitatea solurilor pentru diferite culturi pomicole, criteriile admisibile a factorilor limitativi, elaborează recomandări pentru aprecierea pretabilităţii solurilor;
1970 — 1990 efectuează cercetarea multilaterală a solurilor transformate tehnogenetic; stabileşte particularităţile lor, legităţile formării, gruparea pedoecologică şi elaborează o metodă originală de cartografiere;
1970 — 1973 creează Muzeul Pedologic în cadrul Institutului de Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo”;
1975 — 1980 argumentează metoda selectivă şi efectuează microraionarea pedoecologică a Moldovei;
1984 — 1988 participă la pregătirea şi organizează editarea monografiei în 3 volume „Solurile Moldovei” şi „Atlasul solurilor Moldovei ”;
1986 — 1995 cercetează variabilitatea transformării tehnogenetice şi starea actuală a învelişului de sol. Elaborează concepţia utilizării şi protejării solurilor;
1995 — 2000 elaborează şi argumentează un nou principiu de caracterizare şi diagnosticare a solurilor, bazat pe particularităţile orizonturilor genetice;
1997- elaborează noua clasificare a solurilor Moldovei la nivel taxonomic superior;
1995 — 2003 evidenţiază particularităţile regionale a legităţii altitudinale a răspîndirii solurilor;
2001 — 2003 argumentează strategia contemporană de utilizare şi protejare a solurilor ;
2002 — 2004 argumentează rolul polifuncţional al solului în ecologie şi economie;
2003 — argumentează principiul pedoecologic de consolidare a terenurilor agricole;
2003 — 2008 evindeţiază şi caracterizează un sol necunoscut la nivel de subtip;
2008 — evidenţiază un nou tip de sol;
2009 — finisează monografia „Solurile Moldovei ” şi „Harta Solurilor” la scara 1: 750000;
Academicianul este autor şi coautor a peste 450 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 15 cărţi, 28 broşuri, pliante şi recomandări, 29 de cărţi şi atlase;

Bibliografie selectivă:

Cărţi:
Cercetarea ecosistemelor forestiere din rezervaţia „Plaiul fagului”: Rădenii Vechi / Petru Cuza, Nicolae Doniţă, Andrei Ursu [et al.] ; Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”, Rezervaţia Naturală de Stat „Plaiul fagului”. — Ch. : Universul, 2009. — 176 p. — ISBN 978-9975-47-009-4
Natura rezervaţiei „Plaiul Fagului” / sub red. Andrei Ursu. — Ch. : S. n., 2005. — 432 p.
Ursu, Andrei. Clasificarea solurilor Republicii Moldova / Andrei Ursu. Soc. Naţ. a Moldovei de Ştiinţa Solului. — Ed. a 2-a. — Chişinău, 2001. — 40 p.
Ursu, Andrei. Evoluţia nomenclaturii şi problema clasificării solurilor în pedologia contemporană: (material didactic) / Andrei Ursu ; Univ. de Stat din Moldova. Inst. de Ştiinţe Reale. — Chişinău, 1998 — 44 p.
Ursu, Andrei. Pământul — principala bogăţie naturală a Moldovei / Andrei Ursu ; Soc. Naţ. a Moldovei de Ştiinţa Solului. — Chişinău, 1999. — 52 p.
Ursu, Andrei. Raioanele pedogeografice şi particularităţile regionale de utilizare şi protejare a solurilor / Andrei Ursu ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Inst. de Geografie. — Ch. : S. n., 2006. — 232 p. — ISBN 978-9975- 62-035-2.

Articole:
Calitatea solurilor ca element al potenţialului geoecologic al landşafturilor / A. Ursu, P. Vladimir, I. Marcov, Stela Curcubăt // Mediul Ambiant. — 2010. — Nr 3 (51). — P. 19-22.
Caracteristica complexă a solurilor Republicii Moldova reflectată în banca de date / A.Ursu, P. Vladimir, A. Overcenco [et al.] // Mediul Ambiant. — 2008. — Nr 4 (40). — P. 1-8.
Caracteristica potenţialului pedoecologic al landşafturilor Zonei Pădurilor Codrilor / A.Ursu, P. Vladimir, I. Marcov, Stela Curcubăt // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2010. — Nr 1 (310). — P. 135-143.
Complexul de soluri hidro-halomorfe din Stepa Bălţilor / A. Ursu, P. Vladimir, I. Marcov [et al.] // Mediul Ambiant. — 2008. — Nr 5 (41). — P. 34-37.
Eroded soils database / A. Ursu, A. Overcenco, P. Vladimir [et al.] // Analele şt. Ser. nouă. Geografie / Univ. „Al. I. Cuza” din Iaşi. — 2007. — T. LIII, suppl. Nr 13. — P. 115-122.
The impact of usage on the soils of the Republic of Moldova / A. Ursu, P. Vladimir, I. Marcov [et al.] // Analele şt. Ser. nouă. Geografie / Univ. „Al. I. Cuza” din Iaşi. — 2007. — T. LIII, suppl. Nr 13. — P. 123-132.
Solurile deluviale — consecinţe ale eroziunii / A. Ursu, A. Overcenco, I. Marcov, Vera Crupenicov // Mediul Ambiant. — 2005. — Nr 3(21). — P. 5-8.
Ursu, Andrei. Activitatea pedogenetică a unor mamifere / Andrei Ursu // Mediul Ambiant. — 2007. — Nr 6 (36). — P. 3-4.
Ursu, Andrei. Baza mondială de referinţă a resurselor de sol / Andrei Ursu // Mediul Ambiant. — 2007. — Nr 4 (34). — P. 43-44.
Ursu, Andrei. Division into pedogeographic districts as taxonomical and territorial base for Geographycal Information Systems / Andrei Ursu // Analele şt. Ser. nouă. Geografie / Univ. „Al. I. Cuza” din Iaşi. — 2007. — T. LIII, suppl. Nr 13. — P. 97-100.
Ursu, Andrei. Factori limitativi ai pretabilităţii solurilor / Andrei Ursu // Lucrări ştiinţifice / Univ. Agrară de Stat din Moldova. Ch., 2008, vol. 16: Horticultură, viticultură, silvicultură şi protecţia plantelor, p. 41-43.
Ursu, Andrei. Fenomenul marginalităţii în geografia solurilor / Andrei Ursu // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2008. — Nr 1 (304). — P. 156-158. — Bibliogr. : 7 tit.
Ursu, Andrei. Formula diagnostică a solului / Andrei Ursu // Mediul Ambiant. — 2009. — Nr 2 (44). — P. 1-3.
Ursu, Andrei. Formula diagnostică la baza clasificării solurilor / Andrei Ursu // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2009. — Nr 1 (307). — P. 158-161.
Ursu, Andrei. Măgura — fenomen geomorfologic şi peisagistic / A. Ursu, P. Vladimir, I. Marcov // Mediul Ambiant. — 2007. — Nr 3 (33). — P. 1-3. Ursu, Andrei. Morfologia, ecologia şi geografia bumbăcăriţei (Eriophorum latifolium) în Codrii Moldovei / A. Ursu, Ecaterina Barcari, N. Sturza, I. Marcov // Mediul Ambiant. — 2007. — Nr 5 (35). — P. 30-32.
Ursu, Andrei. Pădurea Rădoaiei — o „oază” în Stepa Bălţilor / Andrei Ursu, Ion Marcov, Igor Kravciuc // Bul. şt. Ser. nouă. Ştiinţe ale naturii / Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei. — 2006. — Nr 4 (17). — P. 30-36.
Ursu, Andrei. Pedologia în Academia de Ştiinţe a Moldovei / Andrei Ursu // Bul. Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2006. — Nr 1 (298). — P. 155-162.
Ursu, Andrei. Posibilităţile diagnostice a muşuroaielor cârtiţelor / Andrei Ursu // Mediul Ambiant. — 2009. — Nr 5 (47). — P. 9-10.
Ursu, Andrei. Potenţialul pedoecologic al raioanelor Silvostepei de Nord / A. Ursu, P. Vladimir, Stela Curcubăt // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2009. — Nr 1 (307). — P. 147-152.
Ursu, Andrei. Problema degradării solurilor / Andrei Ursu // Akademos : revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă. — 2008. — Nr 4 (11). — P. 63-65.
Ursu, Andrei. Rezervaţii pedologice. Starea actuală / Andrei Ursu, Ion Marcov // Mediul Ambiant. — 2009. — Nr 3 (45). — P. 3-7.
Ursu, Andrei. Rolul biocenozei în geneza cernoziomurilor / Andrei Ursu // Mediul Ambiant. — 2009. — Nr 1 (43). — P. 20-22.
Ursu, Andrei. Rolul faunei în pedogeneză / Andrei Ursu // Probleme actuale ale protecţiei şi valorificării durabile a diversităţii lumii animale : materialele conf. a VI-a a Zoologilor din Republica Moldova. — Chişinău, 2007. — P. 136-137. — Bibliogr. : 10 tit. — M36 / P-93.
Ursu, Andrei. Rolul solului în ecologie şi economie / Andrei Ursu // Protecţia solului: Lucrările Conf. Rep. şt. — practice, 7 apr. 2005. — Ch., 2005. — P. 77-86. — Bibliogr. : 21 tit. — M464 / P-93.
Ursu, Andrei. Soil of beech in the Kodry hills / Andrei Ursu // Analele şt. Ser. nouă. Geografie / Univ. „Al. I. Cuza” din Iaşi. — 2007. — T. LIII, suppl. Nr 13. — P. 31-36.
Ursu, Andrei. Solul ca mediu vital al pedobionţilor / Andrei Ursu // Probleme actuale ale protecţiei şi valorificării durabile a diversităţii lumii animale : materialele conf. a VI-a a Zoologilor din Republica Moldova. — Chişinău, 2007. — P. 134-136. — M36 / P-93.
Ursu, Andrei. Solul şi biocenoza / Andrei Ursu // Bul. Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2005. — Nr 1 (296). — P. 161-167.
Ursu, Andrei. Solurile Moldovei în baza mondială de referinţă a resurselor de sol / Andrei Ursu // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2007. — Nr 1 (301). — P. 170-173.
Ursu, Andrei. Solurile pădurii Rădoaia / Andrei Ursu // Mediul Ambiant. — 2006. — Nr 4 (28). — P. 1-4.
Ursu, Andrei. . Solurile vertice — fenomen pedogenetic intrazonal / Andrei Ursu // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2008. — Nr 1 (304). — P. 150-156.
Ursu, Andrei. Specificul pedografic al dealului „Măgura” / A. Ursu, P. Vladimir, I. Marcov // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2007. — Nr 1 (301). — P. 174-178.
Ursu, Andrei. Toltrele Prutului Mijlociu. Prezentare pedogeografică / Andrei Ursu // Mediul Ambiant. — 2006. — Nr 3 (27). — P. 1-5.
Ursu, Andrei. Turba şi solurile turboase în lunca Nistrului / A. Ursu, A. Overcenco, I. Marcov // Mediul Ambiant. — 2008. — Nr 6 (42). — P. 30-32.
Ursu, Andrei. Variabilitatea texturală a solurilor cenuşii tipice / Andrei Ursu // Mediul Ambiant. — 2008. — Nr 3 (39). — P. 7-10.
Ursu, Andrei. Vertisolurile şi solurile vertice / Andrei Ursu // Mediul Ambiant. — 2008. — Nr 2 (38). — P. 1-5.

Personalia:
Furdui, Teodor. Academicianul Andrei Ursu — somitate în domeniul pedologiei : (la cea de-a 80-a aniversare din ziua naşterii) / Teodor Furdui, Gheorghe Duca // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2009. — Nr 2 (308). — P. 150-154.
Furdui, Teodor. Somitate în domeniul pedologiei : [acad. Andrei Ursu la 80 de ani] / Teodor Furdui, Gheorghe Duca // Akademos. — 2009. — Nr 4 (15). — P. 137-139.
Stasiev, Gr. Celebru naturalist şi organizator al ştiinţei : [Andrei Ursu, acad., dr. în geografie, dr. habilitat în biologie] / Gr. Stasiev // Mediul Ambiant. — 2009. — Nr 5 (47). — P. 47-48.

Voloşciuc Leonid

Prof. univ., dr. hab. în biologie

Data şi locul naşterii:

02 noiembrie 1952, în satul Micăuţi, raionul Strășeni;

Studii:

1969-1973 — Colegiul Agricol, com. Ţaul, r. Donduşeni;

1973-1978 — Facultatea Biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Moldova;

1978-1981 — doctorand la Institutul de Genetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

Titluri ştiinţifice:

1973 — diplomă de agronom;

1978 — diplomă de biolog, învăţător de biologie şi chimie;

1985 — titlul de dr. în ştiinţe biologice (Sankt-Peterburg);

1992 — colaborator ştiinţific superior (Moscova);

2000 — titlul de dr. hab. in ştiinte biologice, specialitatea 06.01.11. Protecţia plantelor (Chişinău);

Activitatea de muncă şi experienţa managerială:

1981-1986 — lector la Catedra de Genetică, Facultatea de Biologie şi Pedologie, Universitatea de Stat din Moldova;

1986-1992 — colaborator ştiinţific superior;

1992-1995 — secretar ştiinţific al Institutului Unional de Cercetări Ştiințifice din Domeniul Metodelor Biologice de Protecție a Plantelor ;

1995-1998 — şeful Laboratorului de Virusologie şi Bacteriologie;

1997-1999 — director adjunct pe probleme ştiinţifice;

1999-2001 — director adjunct pe probleme ştiinţifice şi şeful Laboratorului de Protecţie Microbiologică;

2001-2002 — director interimar şi şef al Laboratorului de Protecţie Microbiologică, Institutul de Cercetări pentru Protecţia Plantelor;

2002-2006 — şef al Laboratorului de Protecţie Microbiologică, Institutul de Cercetări pentru Protecţia Plantelor;

2006 până în prezent — director al Institutului de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM.

Activitatea ştiinţifică şi editorială:

— participant (permanent) în procesul didactic al Universităţii de Stat din Moldova ;

— participant (periodic) în procesul didactic la Universitatea Agrară de Stat din Moldova ;

— membru al colegiilor de redacţie a 3 reviste ştiinţifice (Ştiinţa Agricolă, Mediul Ambiant şi Информационный Бюллетень ВПРС/МОББ) ;

— membru a 3 consilii naţionale (Consiliul Naţional pentru Soiurile Plantelor de Cultură, Comisia Naţională pentru Securitatea Biologică şi Consiliul Interdepartamental pentru Omologarea Mijloacelor de Uz Fitisanitar şi al Fertilizanţilor) ;

— preşedinte al Consiliului Ştiinţific Specializat la specialitatea 06.01.11. Protecţia Plantelor şi membru a 2 seminare de profil (06.01.11. Protecţia Plantelor şi 03.00.09 Entomologie) ;

Distincţii, titluri onorifice:

2004 — medalia „D.Verderevschi” ;

2009 — premiul AŞM ; medalia jubiliară „60 de ani ai AȘM” ; diploma „Meritul academic” ;

Bibliografie selectivă:

Monografii

Cod de bune practici agricole / elab. : S. Andrieş, B. Boincean, Gh. Jigău, M. Batcu, D. Galupa, L. Voloşciuc ; red. şt. : Gheorghe Duca ; Min. Agriculturii şi Industriei Alimentare, Min. Ecologiei şi Resurselor Naturale. — Ch. : Mediul Ambiant, 2007. — 108 p. — ISBN 9975-9774-5-6.

Voloşciuc, Leonid. Biotehnologia producerii şi aplicării preparatelor baculovirale în agricultura ecologică / Leonid Voloşciuc ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Protecţie şi Agricultură Ecologică. — Ch. : Tipogr. Centrală, 2009. — 234 p. — ISBN 978-9975-9774-5-6.

Voloşciuc, Leonid. Problemele ecologice în agricultură / Leonid,Voloşciuc ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică. — Ch. : Bons Offices, 2009. — 264 p. — ISBN 978-9975-80-304-5.

Articole

Agricultura şi industria alimentară / S. Florea, L. Nicul, V. Crîşmaru, L. Voloşciuc [et al.] // Starea mediului în Republica Moldova în 2007-2010 : (Raport Naţional). — Ch., 2011. — P. 46-50.

Biological and ecological peculiarities of bean weevil (Acanthoscelides obtectus Say.) — a basis as an alternative host for breeding of oviparasite Uscana senex G. / L. Voloşciuc, V. Bradovschi, N. Bradovschi [et al.] // Studii şi cercetări ştiinţifice. Ser. Biologie. — Bacău, 2010. — P. 5-7.

Chiriac, Natalia. Restabilirea landşaftului prin replantarea solurilor erodate / Natalia Chiriac, Gheorghe Jigău, Leonid Voloşciuc // Mediul Ambiant. — 2007. — Nr 2 (32). — P. 16-24.

Gavriliţa, L. Reducerea densităţii complexului de buhe cu entomofagul Trichogramma evanescens Westw. la culturile legumicole / L. Gavriliţa, L. Voloşciuc // Ştiinţa Agricolă. — 2009. — Nr 2. — P. 39-43.

Influence of biotic factors in the efficiency of reproduction and use of beneficial insects for usage in greenhouses / A. M. Neamtzu, L. Voloşciuc, V. Shleahtitchi [et al.] // Биологическая защита растений — основа стабилизации агроэкосистем. — Краснодар, 2010. — Вып. 6. — P. 352-354.

Influence of plant growth-promoting rhizobacteria on nematode community and root-knot nematode Meloidogyne incognita under greenhouse conditions / L. Poiras, N Lemanova, E. Iurcu-Straistraru, N. Poiras, L. Voloschuk, I. Toderas // Информ. бюл. ВПРС МОББ. — 2012. — Nr 41. — P. 238-242.

Nicolaescu, O. Rolul preparatelor virale în menţinerea densităţii populaţiilor de Lymantria dispar L. / O. Nicolaescu, L. Voloşciuc // Lucrări şt. a Univ. Agrare de Stat din Moldova. — Ch., 2010. — Vol. 24. — P. 471-476.

Nicolaescu, O. Studiu privind testarea unor preparate microbiologice virale pe Lymantria dispar L. / O. Nicolaescu, L. Voloşciuc // Информ. бюл. ВПРС МОББ. — 2009. — Nr 40. — P. 192-194.

Niculaescu, O. Specificitatea baculovirusurilor asupra larvelor de Lymantria dispar L. / O. Niculaescu, L. Voloşciuc // Aspecte ştiinţifico-practice a dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova. — Ch., 2006. — P. 156-160.

Reomologarea preparatelor biologice de protecţie a plantelor pentru agricultura ecologică / L. Voloşciuc, I. Popuşoi, A. Nicolaev [et al.] // Информ. бюл. ВПРС МОББ. — 2012. — Nr 41. — P. 39-45.

Stingaci, Aurelia. The application of ecological plant protection product in a sustainable agriculture / Aurelia Stingaci, Leonid Voloşciuc // Conservation of plant diversity = Conservarea diversităţii plantelor. — Ch., 2012. — P. 380-388.

Viermele vestic al rădăcinilor de porumb Diabrotica virgifera, virgifera Le Conte / V. Voineac, B. Covaliov L. Voloşciuc [et al.] ; Inst. Protecţia Plantelor şi agricultură Ecologică. — Ch. : Chişinău-Prim, 2008. — 21 p. — ISBN 978-9975-9684-7-8.

Voloşciuc, Leonid. Agricultura ecologică — o necesitate vitală pentru Moldova / Leonid Voloşciuc // FinConsultant. — 2007. — Nr 6. — P. 48-53.

Voloşciuc, Leonid. IPPAE — între istorie şi perspective / Leonid Voloşciuc // Информ. бюл. ВПРС МОББ. — 2009. — Nr 40. — P. 30-36.

Voloşciuc, Leonid. Problemele identificării şi ameliorării baculovirusurilor / Leonid Voloşciuc // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. — 2010. — Nr 1 (310). — P. 96-106. — http://ibn.idsi.md/sites/default/files/j_nr_file/buletin%20nr%201%202010.pdf

Voloşciuc, Leonid. Promovarea strategiei tehnologice şi de cercetare a agriculturii ecologice / Leonid Voloşciuc // Ştiinţa Agricolă. — 2008. — Nr 2. — P. 26-29. — http://stiintaagricola.md/files/2_2008.pdf

Voloşciuc, Leonid. Protecţia biologică a plantelor — baza dezvoltării durabile a ecosistemelor antropizate / L. Voloşciuc // Protecţia integrată a culturilor de cîmp. — Bălţi, 2009. — P. 128-132.

Voloşciuc, Leonid. Protecţia plantelor : probleme şi perspective / Leonid Voloşciuc // Ştiinţa Agricolă. — 2009. — Nr 1. — P. 33-38. — http://stiintaagricola.md/files/1_2009.pdf

Voloşciuc, Leonid. Rolul ştiinţei şi inovării în realizarea strategiei de dezvoltare a agriculturii / Leonid Voloşciuc // Akademos. — 2009. — Nr 3 (14). — P. 74-76. — http://www.clima.md/files/CercetareSC/Publicatii/Academos%20nr%203%202009.pdf

Voloşciuc, Leonid. Schimbarea climei şi protecţia plantelor / Leonid Voloşciuc, Veronica Josu // Lucrări şt. a Univ. Agrare de Stat din Moldova. — Ch., 2010. — Vol. 24. — P. 303-309.

Voloşciuc, Leonid. Solul — cale şi mijloc de asanare a stării fitosanitare în agricultura ecologică / Leonid Voloşciuc, Veronica. Josu // Pedologia modernă în dezvoltarea agriculturii ecologice. — Ch., 2006. — Part. 2. — P. 167-171.

Voloşciuc, Leonid. Soluţionarea problemelor fitosanitare în promovarea agriculturii ecologice / Leonid Voloşciuc // Lucrări şt. a Univ. Agrare de Stat din Moldova. — Ch., 2007. — Vol. 15 (3). — P. 226-230.

Voloşciuc, Leonid. Strategia educaţională — modalitate eficientă de promovare a agriculturii ecologice / L. Voloşciuc, D. Bratco, Iu. Senic // FinConsultant. — 2012. — Nr 6. — P. 53-55.

Voloşciuc, Leonid. Strategia tehnologică şi de cercetare — baza succesului în promovarea agriculturii ecologice / Leonid Voloşciuc // FinConsultant. — 2008. — Nr 4. — P. 28-33.

Voloşciuc, Leonid. Virin-Hs-p- preparat ecologic în combaterea Helicoverpa armigera generaţia I-II în legumicultură / Leonid Voloşciuc, P. Zavtoni // Lucrări şt. a Univ. Agrare de Stat din Moldova. — Ch., 2010. — Vol. 24. — P. 383-387.

Voloşciuc, Leonid. Vulnerabilitatea culturilor agricole la organismele dăunătoare în condiţiile schimbării climei / Leonid Voloşciuc, Veronica Josu // Transfer de inovaţii în activităţile agricole în contextul schimbării climei şi dezvoltării durabile. — Ch., 2009. — Р. 321-330.

Voloşciuc, Leonid. Utilizarea imunităţii plantelor şi agriculturii ecologice — cale sigură de optimizare a funcţionării agroecosistemelor / Leonid Voloşciuc // Managementul bazinului transfrontalier al fl. Nistru şi Directiva-Cadru Apelor a Uniunii Europene. — Ch., 2008. — P. 361-368.

Zavtoni, P. Preparate baculovirale în combaterea buhelor dăunătoare la mazăre / P. Zavtoni, G. Roşca, L. Voloşciuc // Информ. бюл. ВПРС МОББ. — 2009. — Nr 40. — P. 163-165.

Брадовский, В. Перспективное направление развития экологизированной системы защиты гороха от вредных организмов / В. Брадовский, Н. Брадовская, Л. Волощук [et al.] // Информ. бюл. ВПРС МОББ. — 2009. — Nr 40. — P. 234-237.

Брадовский, В. Разработка и реализация генетического метода в регулировании численности фасолевой зерновки (Acanthoscelides obtectus Say) / В. Брадовский, Н. Брадовская, Л. Волощук [et al.] // Информ. бюл. ВПРС МОББ. — 2009. — Nr 39. — P. 36-41.

Брадовский, В. Экологически безопасная защита гороха от корневых гнилей, комплекса совок и гороховой зерновки / В. Брадовский, Л. Волощук, Н. Брадовская [et al.] // Studia Universitatis. Ser. Ştiinţe ale naturii / Univ. de Stat din Moldova. — 2009. — Nr 1. — P. 59-63.

Брадовский, М. Применение полностью и частично стерилизованных особей гроздевой листовертки для генетического метода подавления ее численности / М. Брадовский, Н. Брадовская, Л. Волощук [et al.] // Информ. бюл. ВПРС МОББ. — 2009. — Nr 40. — P. 170-172.

Волощук, Леонид. Биологическая защита — основа получения экологического винограда / Леонид Волощук // Информ. бюл. ВПРС МОББ. — 2008. — Nr 38. — P. 31-35.

Волощук, Леонид. Биологическая защита растений — основа успеха в продвижении экологического земледелия в Молдове / Леонид Волощук // Биологическая защита растений — основа стабилизации агроэкосистем. — Краснодар, 2010. — Вып. 6. — С. 38-40.

Волощук, Леонид. Биологические методы защиты растений — основа получения экологической виноградной продукции / Леонид Волощук, В. И. Войняк // Mediul Аmbiant. — 2012. — Nr 1 (61). — P. 31-37. — http://www.mediu.gov.md/images/documente/publicatii/mediul_ambiant/ma161%20coperta.pdf

Волощук, Леонид. Достижения и перспективы развития биологической защиты растений в Республике Молдова / Леонид Волощук // Инф. бюл. ВПРС МОББ. — 2007. — Nr 38. — P. 69-76.

Волощук, Леонид. Использование почвообитающих бактерий различных таксономических групп при выращивании томатов и перцев в грунтовых теплицах / Л. Ф. Волощук, Н. Б. Леманова, В. В. Горбунова // Защита растений в условиях закрытого грунта : перспективы ХХI века. — Несвиж, 2010. — P. 205-211.

Волощук, Леонид. Международный научный симпозиум / Леонид Волощук // Защита и карантин растений. — Москва, 2010. — Nr 3. — Р. 79-80.

Волощук, Леонид. Научный центр фитосанитарных исследований / Леонид Волощук // Защита и карантин растений. — Москва, 2008. — Nr 9. — Р. 10-14.

Волощук, Леонид. Экологические основы применения биологических средств защиты растений / Леонид Волощук // Фитосанитарная безопасность агроэкосистем. — Новосибирск, 2010. — Р. 54-57.

Волощук, Леонид. Экологическое земледелие — надежный путь устойчивого развития сельского хозяйства Молдовы / Леонид Волощук // Карантин и захист рослин. — Киев, 2009. — Nr 6. — P. 15-17.

Западный кукурузный жук Diabrotica virgifera, virgifera Le Conte / В. Войняк, Б. Ковалёв, Л. Волощук [et al.]. — Ch. : Chişinău-Prim, 2008. — 23 p. — ISBN 978-9975-9684-8-5.

Использование трихограммы и других биологических средств в защите томатов в Республике Молдова / Л. Гаврилица, Л. Волощук, Т. Настас [et al.] // Биологическая защита растений — основа стабилизации агроэкосистем. — Краснодар, 2010. — Вып. 6. — P. 376-378.

Сырбу, Т. Ф. Антагонисты возбудителей фузариозов, выделенных из почвенных изолятов центральной зоны Молдовы / Т. Ф. Сырбу, С. А. Бурцева, Л. Ф. Волощук // Биологическая защита растений — основа стабилизации агроэкосистем. — Краснодар, 2010. — Вып. 6. — Р. 481-484.

Формирование экологизированной системы защиты зернового гороха от вредителей и болезней / В. Брадовский, Л. Волощук, А. Погорлецкая [et al.] // Academicianul P. M. Zhukovskii — 120 ani : culeg. de art. şt. — Ch., 2008. — P. 21-23

Personalia

http://asm.md/?go=noutati_detalii&n=5143&m=14&new_language=0

Linkuri utile:
http://ippae.asm.md/

http://ippae.asm.md/contacte.shtml

Despre Bibliotecă

Despre Bibliotecă

Despre Bibliotecă

Despre Bibliotecă